Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ETIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 28 pentru ETIC.

ETICIAN

ETICIÁN , - Ă , eticieni , - e , s . m . și f . Persoană care se ocupă cu etica , specialist în etică . [ Pr . - ci - an ] - Etică + suf . -

 

BINE

... ce este util , favorabil , prielnic , ceea ce aduce un folos cuiva . 2. Ceea ce corespunde cu morala , ceea ce este recomandabil din punct de vedere etic

 

MORALĂ

MORÁLĂ , morale , s . f . 1. Ansamblul normelor de conviețuire , de comportare a oamenilor unii față de alții și față de colectivitate și a căror încălcare nu este sancționată de lege , ci de opinia publică ; etică . 2. Disciplină științifică care se ocupă cu normele de comportare a oamenilor în societate ; ( concr . ) carte care cuprinde aceste norme ; etică . 3. ( Fam . ) Dojană ,

 

AVANS

... etc . 2. ( În expr . ) A face ( cuiva ) avansuri = a încerca să obțină prietenia sau dragostea cuiva prin lingușiri , concesii ( de ordin etic

 

CAZUISTIC

CAZUÍSTIC , - Ă , cazuistici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Bazat pe cazuistică ( 2 ) , privitor la cazuistică . 2. S . f . Parte a teologiei scolastice medievale care încearcă să rezolve cazurile de conștiință și să justifice unele practici imorale printr - un sistem de norme etice abstracte și prin subtilități logice , devenite cu vremea pură sofistică ; p . ext . argumentare subtilă , abilă , sofistică a unor teze false sau

 

COMEDIE

COMÉDIE^2 , comedii , s . f . 1. ( Pop , și fam . ) Întâmplare ciudată și hazlie ; poznă , bazaconie . 2. ( Rar ) Spectacol public cu numere de circ , panoramă , călușei etc . COMEDÍE^1 , comedii , s . f . Operă dramatică al cărei subiect și deznodământ provoacă râsul și care ridiculizează relații sociale și etice , tipuri umane , năravuri

 

CONFUCIANISM

CONFUCIANÍSM s . n . Doctrina filozofică , etică și social - politică a lui Confucius și a urmașilor lui . [ Pr . : - ci -

 

CORAN

CORÁN s . n . Carte sacră a religiei musulmane care conține prezentarea dogmelor și a tezelor acesteia , precum și diferite precepte religioase , etice și juridice , legende și

 

DEONTOLOGIE

DEONTOLOGIÉ s . f . Doctrină privitoare la normele de conduită și la obligațiile etice ale unei profesiuni ( mai ales a celei medicale ) . [ Pr . : de -

 

EMOTIVISM

EMOTIVÍSM s . n . Școală etică neopozitivistă care consideră că fundamentul noțiunilor și al judecăților morale este pur

 

   Următoarele >>>