Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IMPRIMA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 106 pentru IMPRIMA.

IMPRIMAT

IMPRIMÁT , - Ă , imprimați , - te , adj . , s . n . 1. Adj . Care este tipărit . 2. S . n . Formular - tip folosit în întreprinderi și în instituții pentru întocmirea de acte oficiale ; publicație cu caracter administrativ ( adresă , registru etc . ) folosită în întreprinderi și instituții . 3. S . n . ( La pl . ) Publicații tipărite ;

 

SUPRAIMPRIMA

... SUPRAIMPRIMÁ , supraimprím , vb . I . Tranz . A imprima peste ceva deja imprimat . [ Pr . : - pra - im - ] - Supra - + imprima

 

CARTELĂ

CARTÉLĂ , cartele , s . f . 1. Carnețel , bucată de hârtie sau de carton , cu bonuri detașabile , imprimate și numerotate , pe baza cărora se pot obține produse raționalizate sau se poate servi masa la o cantină . 2. Bandă de carton perforată care indică desenul unei țesături . 3. ( Inform . ; în sintagma ) Cartelă perforată = suport de informație imprimat special , folosit în sistemele de prelucrare automată a datelor și reprezentat printr - un carton dreptunghiular de dimensiuni standardizate , pe care datele sunt trecute cu ajutorul unui cod de

 

IMPRIMABIL

... IMPRIMÁBIL , - Ă , imprimabili , - e , adj . De imprimat ; care se poate imprima

 

IMPRIMARE

... IMPRIMÁRE , imprimări , s . f . Acțiunea de a imprima și rezultatul ei . - V. imprima

 

PECETE

PECÉTE , peceți , s . f . 1. Placă ( de metal ) cu mâner sau montată pe un inel , pe a cărei suprafață este gravată o monogramă , o emblemă etc . și care , aplicată pe ceară roșie sau cu tuș pe un act , pe o scrisoare sau pe un colet , dă acestora caracter de autenticitate și de integritate ; sigiliu ; p . ext . ștampilă . 2. Ceară roșie sau bucată de plumb ( care se aplică sau care se leagă de un document , de un pachet ) pe care se imprimă , prin apăsare , o pecete ( 1 ) ; semn imprimat prin aplicarea unei peceți ( 1 ) pe un document , pe un obiect etc . , sigiliu . 3. ( Înv . și reg . ) Aprobare , rezoluție sau ordin în scris , întărit cu o pecete ( 1 ) . [ Var . : pecétie s .

 

PLACĂ

PLÁCĂ , plăci , s . f . 1. ( De obicei urmat de determinări care indică materia ) Bucată de material cu fețele plane și cu o grosime uniformă și mult mai mică decât celelalte două dimensiuni . 2. Disc de ebonită pe care se imprimă vibrațiile vocii sau ale unui instrument muzical , spre a fi apoi reproduse cu ajutorul gramofonului , al patefonului , al pick - up - ului . 3. ( Înv . ) Tăbliță de ardezie pe care învățau să scrie școlarii începători . 4. ( Tipogr . ) Foaie de metal pe care se imprimă literele . 5. ( Med . ) Proteză dentară mobilă . Placă dentară .

 

ÎNREGISTRA

... vb . I . Tranz . 1. A înscrie într - un registru . 2. A reține prin scris un fapt , un eveniment ; a imprima ( cu mijloace tehnice ) sunetele , fenomenele luminoase etc . 3. A înscrie în activul său ca rezultat , ca realizare etc . ; a obține . A ...

 

ÎNTIPĂRI

... ÎNTIPĂRÍ , întipăresc , vb . IV . Refl . A se imprima , a lăsa urmă într - un material prin apăsare ; fig . a se fixa în mintea , în conștiința cuiva , lăsând o urmă puternică ...

 

ȘAGRIN

ȘAGRÍN , șagrinuri , s . n . Instrument cu un model în relief care se imprimă pe o piele și care imită altă piele sau reprezintă un desen

 

   Următoarele >>>