Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și formele bază: PLĂCEA,PLACA

  Vezi și:PLACAT, PLACA, GRAVURĂ, TABLĂ, TABLOU, DISC, FAȚETĂ, FIRMĂ, LAMĂ, PLĂCUȚĂ, PLACARE ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului PLACĂ: PLACA.

 

PLACĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PLÁCĂ, plăci, s.f. 1. (De obicei urmat de determinări care indică materia) Bucată de material cu fețele plane și cu o grosime uniformă și mult mai mică decât celelalte două dimensiuni. * Placă aglomerată = placă (1) obținută prin aglomerarea cu lianți sintetici a așchiilor de lemn din sortimente inferioare sau din deșeuri de la exploatarea și industrializarea lemnului. Placă turnantă (sau învârtitoare) = disc de oțel sau de fontă sau pod de tablier metalic, care se poate învârti în plan orizontal în jurul axei sale verticale și care serveşte la întoarcerea vehiculelor feroviare, la trecerea lor de pe o linie pe alta etc. Placă fotografică = placă (1) de sticlă cu una dintre fețe acoperită cu o emulsie fotosensibilă, utilizată îndeosebi pentru realizarea negativelor fotografice, în spectroscopie, în microscopie etc. 2. Disc de ebonită pe care se imprimă vibrațiile vocii sau ale unui instrument muzical, spre a fi apoi reproduse cu ajutorul gramofonului, al patefonului, al pick-up-ului. * Expr. (Fam.) A schimba placa = a schimba subiectul unei discuții (care a ajuns plictisească) sau atitudinea față de cineva. 3. (Înv.) Tăbliță de ardezie pe care învățau scrie școlarii începători. 4. (Tipogr.) Foaie de metal pe care se imprimă literele. 5. (Med.) Proteză dentară mobilă. Placă dentară. 6. * (În sintagma) Placă funerară = placă de metal, de marmură etc., fixată pe o piatră de mormânt, pe care este scris numele persoanei decedate, anii de viață, un epitaf etc. - Din fr. plaque.

Sursa : DEX '98

 

PLÁCĂ s. 1. (înv.) tablă. (\~ scrisă cu hieroglife.) 2. v. disc. 3. (TEHN.) placă învârtitoare v. placă turnantă; placă magnetică v. platou; placă tur-nantă v. placă învârtitoare. 4. proteză.

Sursa : sinonime

 

PLÁCĂ s. v. anod, pol pozitiv, tăbliță.

Sursa : sinonime

 

plácă s. f., g.-d. art. plăcii; pl. plăci

Sursa : ortografic

 

PLÁC//Ă plăci f. 1) Bucată de material (lemn, metal, piatră etc.) cu fețele plane și grosime uniformă, mult mai mică în raport cu fețele. 2) Piesă de masă plastică sau de ebonită pe care sunt imprimate vibrații ale vocii sau ale instrumentelor muzicale pentru a fi reproduse; disc. * \~ fotografică placă de sticlă acoperită pe o parte cu emulsie sensibilă la acțiunea luminii. \~ funerară placă cu inscripție fixată pe un monument funerar. A schimba (sau a întoarce) \~a a schimba subiectul discuției sau comportarea față de cineva. [G.-D. plăcii] /plaque

Sursa : NODEX

 

PLÁCĂ s.f. 1. Foaie de metal, de lemn, de sticlă, de ebonit etc. 2. Tablă, tăbliță pe care este scris, săpat ceva. [Pl. plăci. / < fr. plaque, cf. it. placca].

Sursa : neologisme

 

PLÁCĂ s. f. 1. foaie de metal, lemn, sticlă, ebonită etc. o ~ aglomerată = placă din așchii de lemn presate cu diferiți lianți; ~ fotografică = placă de sticlă acoperită pe una din fețe cu o emulsie fotosensibilă; ~ de acumulator = fiecare dintre electrozii unui acumulator, pe care se află o pastă de materie activă. 2. disc muzical. o a schimba (sau a întoarce) ă = a schimba subiectul unei discuții sau comportarea față de cineva. 3. ~ turnantă = disc de oțel sau de fontă, prevăzut cu șine, care, rotindu-se pe un pivot, serveşte la întoarcerea vehiculelor ușoare de cale ferată; (fig.) răspântie, încrucișare de drumuri. 4. ~ de fundație = fundament de beton al unei clădiri; placă de bază. 5. tablă pe care este scris, săpat ceva. 6. proteză dentară. 7. ~ continentală = bucată relativ independentă a scoarței terestre, de forma unei calote sferice, care se mișcă în raport cu altele. (< fr. plaque)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PLACĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 107 pentru PLACĂ.

Ion Luca Caragiale - Ion...

Ion Luca Caragiale - Ion... Ion... de Ion Luca Caragiale Pe un zăduf de nămiez, la un han, cum erau în vremuri hanurile, a poposit un flăcău, drumeț sărac, ostenit și prăfuit. Cum a sosit, răsuflând greu de oboseală, a dat bună vremea la toată lumea și s-a așezat cuviincios pe o laviță, la un colț de masă subt umbrar, unde ospătau călători mulți, care treceau unii la deal și alții la vale; și a cerut hangiului să-i dea și lui un sfert de pâine, brânză și o bărdacă de vin mai ieftior. Stând așa la un loc cu atâția inși, l-au întrebat unul și altul: cum îl cheamă, dincotro vine, încotro se duce, cu ce rost și daraveri, dacă are părinți și rude; în sfârșit, cum fac toți drumeții când se întâlnesc care de pe unde. El le-a răspuns bucuros... că pe el îl cheamă Ion; că mai are o soră gemenă, cu care de mititel nu s-a putut împăca; iar părinții, văzându-i că necontenit se ceartă, și, cu cât cresc, din ce în ce mai rău se ocărăsc ...

 

George Topîrceanu - I. Minulescu: Trei romanțe pentru mai târziu

... ca o tempestă pe Atlantic, Apoi coboară, se-ntretaie și mor încet Ca un ecou Produs de zborul unei muște În cavitatea unui ou... Dar placa se-nvârtește-ntruna Ca un perpetuum-mobile. Pe ea și-au imprimat scheletul un șir de sunete Fosile Prin care oamenii de mâine Vor ști ...

 

George Coșbuc - Ceas-rău

George Coşbuc - Ceas-rău Ceas-rău de George Coșbuc Baladă Pe când clopotul de sară Sună lung și legănat La biserica din sat, Nina șade-n prag afară Și-ascultând cum bate rară Boarea-n crengile de fag, Fata toarce; stând pe prag Fata toarce; Plinul fus ușor se-ntoarce Pe sub degete cu drag. N-are Nina scumpă salbă, Nici înauriți cercei, Că-s săraci părinții ei, Dar ea are față albă, Ca tăiată-n flori de nalbă, Oblu trup ca bradu-n plai Ea mai are; păr bălai Ea mai are. Și-apoi doi ochi, pentru care Doua-mpărății să dai! Blândă ea, ca faptul sării, Vara când e cer senin, Visator, cu un suspin, Ea privește-n latul zării Cum, din negrul depărtării, Vine-un nor, privind la nor Nina cântă; cu mult dor Nina cântă, Și-a ei gene tainic zvântă Picurii din preajma lor. Dar pe loc ea schimbă glasul Și silește zâmbet plin Căci aude pas vecin; Bate-n casă șase ceasul, Când s-oprește-n tindă pasul: Lângă fata tinerea, Mă-sa vine; lângă ea Mă-sa vine. Și-o întreabă cu suspine: Ce-i cu tine, draga mea?! Nu- ...

 

George Topîrceanu - Dedicație (Topîrceanu)

George Topîrceanu - Dedicaţie (Topîrceanu) Dedicație de George Topîrceanu 1924 Lira spânzurată-n cui Cam de mult am părăsit-o, De urâtul tău, iubito, Și de dragul nimănui. Degetele-mi amorțite De-abia lunecă pe strune. Toate coardele sunt bune, Doar a' inimii-s plesnite. Pentru tine, adorato, Vreau să-mi cânt de azi încolo Bucuriile-n tremolo Și tristețea-n pizzicato. Și de s-o-ntâmpla ca tonul Ori măsura să nu-ți placă, Vom întoarce patefonul Și vom pune altă

 

Mihai Eminescu - Miron și frumoasa fără corp

... strajă. Și din trestia plecată El privea la apa fină, Cu oglinda-i nemișcată Strălucind sub luna plină. Deși știi că apa-i moale, Totuși, placa-i de cristale Parc-ar fi încremenit. Nencrețite, plane, pale, Viorii au adormit. Rădăcinile în pături Sub pământ s-a-ntrețesut Și pornesc ...

 

Garabet Ibrăileanu - De dragoste

Garabet Ibrăileanu - De dragoste De dragoste de Garabet Ibrăileanu 1. Amor adevărat e acela la care ia parte și imaginația și inima. Amorul, lipsit de una din aceste două părți, e o stare bolnavă a individului. 2. Ceea ce se numește imaginație în amor e partea estetică a acestuia; ceea ce se zice inimă, e partea lui senzuală. 3. Ce este dragostea? Și anume dragostea pentru un individ, nu dragostea de oameni în general? Este un fel de afinitate între doi oameni. Dacă este o afinitate între doi oameni, atunci, firește, trebuie să fie o afinitate între toate chipurile de a fi ale acestor doi oameni. Un om ni se prezintă nouă sub mai multe aspecte: ca trup, ca simțire, ca minte. Așadar, afinitatea dintre doi oameni, ca să fie completă, trebuie să fie din aceste trei puncte de vedere: trebuie să fie afinitate fizică, ca să zic așa, adică fiecăruia dintre cei doi să-i placă celălalt ca fizic, să-i placă fața așa cum este ea, cu gura, nasul, ochii etc., trebuie să fie afinitate de simțire, adică să simtă bucurie și întristare cam în aceleași împrejurări, trebuie să fie afinitate ...

 

Gheorghe Dem Theodorescu - Soarele și luna

Gheorghe Dem Theodorescu - Soarele şi luna Soarele și luna Baladă populară culeasă de Gh. Dem. Teodorescu . Lacul-Sărat — Brăila Foaie de cicoare, În prunduț de mare Iată că-mi răsare Puternicul Soare. Dar el nu-mi răsare, Ci va să se-nsoare; Că mi-a tot umblat Lumea-n lung și-n lat, Țara Românească Și Moldovenească Lungiș, Curmeziș, Măre, nouă ai, Tot pe nouă cai; Patru-a ciumpăvit, Cinci a omorât Și tot n-a găsit Potrivă să-i fie Vro dalbă soție; Făr’ de mi-a găsit Și mi-a nimerit, La nouă argele, Nouă feciorele, În prunduț de mare, Pe unde răsare. A mai mititică, Ca o floricică, În mijloc ședea, La lucru lucra, Pe toate-ntrecea; Că ea tot țesea, Țesea, -nchindisea, Și ea se numea Ileana Simzeana, Doamna florilor Ș-a garoafelor, Sora Soarelui, Spuma laptelui. Soare răsărea, Și Soare-mi venea L-a gură d-argea. Cu dânsa vorbea, Frumos c-o-ntreba, Din gură-i zicea — Ileană, Ileană, Ileană Simzeană, Doamna florilor Ș-a garoafelor, Sora Soarelui, Spuma laptelui, Țeși ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Consilii

Ştefan Octavian Iosif - Consilii Consilii de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 15 octombrie 1895 Ibovnica dacă te-a amăgit, Tu caută alta să-ți placă; - Ori lasă mai bine orașul iubit, Ia-ți traista în spate și pleacă. Un lac lin, albastru, găsi-vei ușor, Și sălcii sălbatice, triste. Acolo-ți vei plînge îngustul tău dor, Durerile mici, egoiste. Ci dacă te urci la munți, cu păduri Durerea-ți va fi mai ușoară; Pe stîncile sure vezi numai vulturi Și țipătul lor te-nfioară. Acolo devii tu însuți vultur, Renaști din senin ș-o să-ți pară Că lumea-i a ta, cînd cauți în jur, Și nici n-ai pierdut vro

 

Alecu Văcărescu - Foarte multă văz plăcere

Alecu Văcărescu - Foarte multă văz plăcere 16 [Foarte multă văz plăcere] de Alecu Văcărescu Informații despre această ediție     Foarte multă văz plăcere     La a tuturor părere,     Hotărînd cu o pornire,     Făr' d-a face osebire :     Cum că lucruri delicate     Trei se află-n lume date     Care pot să îndulcească     O vedere omenească.     Zic : c-o apă și-o verdeață     Și un chip frumos la față     Au fireasc-a lor putere     Să mîngîie o vedere.     Arătînd că pot să facă     Orice suflet ca să placă,     Și cusur să nu rămîie     Pe cît simte să-l mîngîie.     Dar o minte cu simțire,     Delicată și supțire,     Vrînd acestea să le-adune,     Face judecăți mai bune ;     Nu dă făr' de cercetare     Privileghiu așa mare :     Tot un fel sînt cîte trele     Dopotrivă între ele.     Căci la apă și verdeață     Și dă este vro dulceață,     Dar o știm cu legătură     Într-un fel dă la natură.     Dînd dă obște o plăcere     La a tuturor vedere,     Și mai mult nu se-nmulțește,     Nici mai scade, nici mai crește.     Iar viind la frumusețe,     Aici voi, idei istețe !     Căci intrăm în adîncime     Și dă tălmăciri mulțime.     Vedem chipuri milioane,     Dar ...

 

Alphonse de Lamartine - Ce este fluturul

Alphonse de Lamartine - Ce este fluturul Ce este fluturul de Alphonse de Lamartine Traducere de Constantin Stamati - Tălmăcire a meditației a XXXV-a - Le papillon de Lamartine Primăvara să se nască, ca roza să treacă, Pe-a zefirului aripi să înoate în văzduh, Și pe sânul floricelei de-a se legăna să-i placă... Hrana să-i fie lumina și a mirosului duh. Să-și scuture tânăr încă colbul de pe aripioare Și către cereasca boltă ca suflețelul să zboare... Iată soarta fericită fluturașului vremelnic, Ce seamănă cu dorința, care-astâmpăr nu găsește, Și care le cere toate, neiubind nimic temeinic, Și apoi, zburând în ceruri, acolo se

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Epigrame

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Epigrame Epigrame de Antioh Cantemir traducere realizată de Alecu Donici în colaborare cu Constantin Negruzzi (1844) Cuprins 1 I - La un egoist 2 II - La icoana sfântului Petru 3 III - La brut 4 IV - La Lida 5 V - La Erazdu 6 VII - La cititorii satirelor 7 VIII - La Leandru 8 IX - La un nou boierit I - La un egoist Critică și sfătuiește Cleandru pe-oricine vede, Unu-i leneș, altu-i grabnic, celălalt drept nu mai șede; Cesta reguli nu păzește, Cela nu se îngrijește De nimic; ș-a lui purtare a să-l ducă la pieire. Dar când ar vrea să se vadă și el fără părtinire, Ar vedea, cum vede lumea, că nu-i și el fără pată, Ci egoismu-l îmbată. Pesemne în lumea asta așa e dat să fim noi; Un orb când duce pre altul, cad în groapă amândoi. II - La icoana sfântului Petru Ce stai cu cheia, Petre? — În rai voi să slobod Răsăriteana ceată. — Dar celălalt norod Ce-n lanțurile Papei s-au prins așa ușor? — Eu n-am cu dânșii treabă; ei au chelarul lor. III - La brut Că ești ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru PLACĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru PLACĂ.

1 Corinteni Capitol 7

1 Corinteni Capitol 7 1 Corinteni 6 1 Corinteni Capitol 7 1 Cu privire la lucrurile despre cari mi-ați scris, eu cred că este bine ca omul să nu se atingă de femeie. 2 Totuș, din pricina curviei, fiecare bărbat să-și aibă nevasta lui, și fiecare femeie să-și aibă bărbatul ei. 3 Bărbatul să-și împlinească față de nevastă datoria de soț; și tot așa să facă și nevasta față de bărbat. 4 Nevasta nu este stăpînă pe trupul ei, ci bărbatul. Tot astfel, nici bărbatul nu este stăpîn peste trupul lui, ci nevasta. 5 Să nu vă lipsiți unul pe altul de datoria de soți, decît doar prin bună învoială, pentru un timp, ca să vă îndeletniciți cu postul și cu rugăciunea; apoi să vă împreunați iarăș, ca să nu vă ispitească Satana, din pricina nestăpînirii voastre. 6 Lucrul acesta îl spun ca o îngăduință; nu fac din el o poruncă. 7 Eu aș vrea ca toți oamenii să fie ca mine; dar fiecare are dela Dumnezeu darul lui: unul într`un fel, altul într`altul. 8 Celor neînsurați și văduvelor, le spun că este bine pentru ei să rămînă ca mine. 9 Dar dacă ...

 

Iosua Capitol 7

... lui Israel, și le-au pus înaintea Domnului. 24 Iosua și tot Israelul împreună cu el au luat pe Acan, fiul lui Zerah, argintul, mantaua, placa de aur, pe fiii și fiicele lui Acan, boii lui, măgarii, oile, cortul lui și tot ce era al lui; și i-au suit în ...

 

Exodul Capitol 39

... de in subțire răsucit, lucrat la gherghef, și de coloare albastră, purpurie și cărmizie, cum poruncise lui Moise Domnul. 30 Au făcut apoi și placa de aur curat, cununa împărătească sfîntă, și au săpat pe ea, cum se sapă pe o pecete: ,,Sfînt Domnului``. 31 Au legat -o de mitră ...

 

Leviticul Capitol 8

... pieptar Urim și Tumim. 9 I -a pus mitra pe cap, iar pe partea dinainte a mitrei a așezat placa de aur, cununa împărătească sfîntă, cum poruncise lui Moise Domnul. 10 Moise a luat untdelemnul pentru ungere, a uns sfîntul locaș ...

 

Psalmii Capitol 5

Psalmii Capitol 5 Psalmii 4 Psalmii Capitol 5 1 (Către mai marele cîntăreților. De cîntat cu flautele. Un psalm al lui David.) Pleacă-Ți urechea la cuvintele mele, Doamne! Ascultă suspinurile mele! 2 Ia aminte la strigătele mele, Împăratul meu și Dumnezeul meu, căci către Tine mă rog! 3 Doamne, auzi-mi glasul, dimineața! Dimineața eu îmi îndrept rugăciunea spre Tine, și aștept. 4 Căci Tu nu ești un Dumnezeu căruia să -I placă răul; cel rău nu poate locui lîngă Tine. 5 Nebunii nu pot să stea în preajma ochilor Tăi; Tu urăști pe cei ce fac fărădelegea, 6 și pierzi pe cei mincinoși; Domnul urăște pe oamenii cari varsă sînge și înșală. 7 Dar eu, prin îndurarea Ta cea mare, pot să intru în casa Ta, și să mă închin cu frică în Templul Tău cel sfînt. 8 Doamne, călăuzește-mă pe calea plăcută Ție, din pricina vrăjmașilor mei! Netezește calea Ta supt pașii mei. 9 Căci nu este nimic adevărat în gura lor; inima le este plină de răutate, gîtlejul le este un mormînt deschis, și pe limbă au vorbe lingușitoare. 10 Lovește -i ca pe niște vinovați, Dumnezeule! Fă -i să cadă prin înseși sfaturile ...

 

Proverbele Capitol 24

Proverbele Capitol 24 Proverbele 23 Proverbele Capitol 24 1 Nu pismui pe oamenii cei răi, și nu dori să fii cu ei; 2 căci inima lor se gîndește la prăpăd, și buzele lor vorbesc nelegiuiri. - 3 Prin înțelepciune se înalță o casă, și prin pricepere se întărește; 4 prin știință se umplu cămările ei de toate bunătățile de preț și plăcute. 5 Un om înțelept este plin de putere, și cel priceput își oțelește vlaga. 6 Căci prin măsuri chibzuite cîștigi bătălia, și prin marele număr al sfetnicilor ai biruința. - 7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. - 8 Cine se gîndește să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. - 9 Gîndul celui nebun nu este decît păcat, și batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. - 10 Dacă slăbești în ziua necazului, mică îți este puterea. - 11 Izbăvește pe cei tîrîți la moarte, și scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiați. - 12 Dacă zici: ,,Ah! n`am știut!``... Crezi că nu vede Celce cîntărește inimile și Celce veghează asupra sufletului tău? Și nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? - 13 Fiule, mănîncă miere, căci este bună, și fagurul de ...

 

Isaia Capitol 53

Isaia Capitol 53 Isaia 52 Isaia Capitol 53 1 Cine a crezut în ceea ce ni se vestise? Cine a cunoscut brațul Domnului? 2 El a crescut înaintea Lui ca o odraslă slabă, ca un Lăstar care iese dintr`un pămînt uscat. N`avea nici frumuseță, nici strălucire ca să ne atragă privirile, și înfățișarea Lui n`avea nimic care să ne placă. 3 Disprețuit și părăsit de oameni, om al durerii și obicinuit cu suferința, era așa de disprețuit că îți întorceai fața dela El, și noi nu L-am băgat în seamă. 4 Totuș, El suferințele noastre le -a purtat, și durerile noastre le -a luat asupra Lui, și noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu, și smerit. 5 Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa, care ne dă pacea, a căzut peste El, și prin rănile Lui sîntem tămăduiți. 6 Noi rătăceam cu toții ca niște oi, fiecare își vedea de drumul lui; dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor. 7 Cînd a fost chinuit și ...

 

Romani Capitol 8

Romani Capitol 8 Romani 7 Romani Capitol 8 1 Acum dar nu este nici o osîndire pentru ceice sînt în Hristos Isus, cari nu trăiesc după îndemnurile firii pămîntești, ci după îndemnurile Duhului. 2 În adevăr, legea Duhului de viață în Hristos Isus, m`a izbăvit de Legea păcatului și a morții. 3 Căci-lucru cu neputință Legii, întrucît firea pămîntească (Grecește: carnea, aici și peste tot unde e ,,firea pămîntească``.) o făcea fără putere-Dumnezeu a osîndit păcatul în firea pămîntească, trimețînd, din pricina păcatului, pe însuș Fiul Său într`o fire asemănătoare cu a păcatului, 4 pentruca porunca Legii să fie împlinită în noi, cari trăim nu după îndemnurile firii pămîntești, ci după îndemnurile Duhului. 5 În adevăr, ceice trăiesc după îndemnurile firii pămîntești, umblă după lucrurile firii pămîntești; pe cînd cei ce trăiesc după îndemnurile Duhului, umblă după lucrurile Duhului. 6 Și umblarea după lucrurile firii pămîntești, este moarte, pe cînd umblarea după lucrurile Duhului este viață și pace. 7 Fiindcă umblarea după lucrurile firii pămîntești este vrăjmășie împotriva lui Dumnezeu, căci, ea nu se supune Legii lui Dumnezeu, și nici nu poate să se supună. 8 Deci, ...

 

Romani Capitol 15

Romani Capitol 15 Romani 14 Romani Capitol 15 1 Noi, cari sîntem tari, sîntem datori să răbdăm slăbiciunile celor slabi, și să nu ne plăcem nouă înșine. 2 Fiecare din noi să placă aproapelui, în ce este bine, în vederea zidirii altora. 3 Căci și Hristos nu Și -a plăcut Lui însuș; ci, după cum este scris: ,,Ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine, au căzut peste Mine.`` 4 Și tot ce a fost scris mai înainte, a fost scris pentru învățătura noastră, pentruca, prin răbdarea și nu prin mîngîierea pe care o dau Scripturile, să avem nădejde. 5 Dumnezeul răbdării și al mîngîierii să vă facă să aveți aceleași simțiminte, unii față de alții, după pilda lui Hristos Isus; 6 pentruca toți împreună, cu o inimă și cu o gură, să slăviți pe Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos. 7 Așa dar, primiți-vă unii pe alții, cum v`a primit și pe voi Hristos, spre slava lui Dumnezeu. 8 Hristos a fost, în adevăr, un slujitor al tăierii împrejur, ca să dovedească credincioșia lui Dumnezeu, și să întărească făgăduințele date părinților; 9 și ca Neamurile să slăvească ...

 

Coloseni Capitol 3

Coloseni Capitol 3 Coloseni 2 Coloseni Capitol 3 1 Dacă deci ați înviat împreună cu Hristos, să umblați după lucrurile de sus, unde Hristos șade la dreapta lui Dumnezeu. 2 Gîndiți-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pămînt. 3 Căci voi ați murit, și viața voastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu. 4 Cînd Se va arăta Hristos, viața voastră, atunci vă veți arăta și voi împreună cu El în slavă. 5 Deaceea, omorîți mădularele voastre cari sînt pe pămînt: curvia, necurăția, patima, pofta rea, și lăcomia, care este o închinare la idoli. 6 Din pricina acestor lucruri vine mînia lui Dumnezeu peste fiii neascultării. 7 Din numărul lor erați și voi odinioară, cînd trăiați în aceste păcate. 8 Dar acum lăsați-vă de toate aceste lucruri: de mînie, de vrăjmășie, de răutate, de clevetire, de vorbele rușinoase, cari v`ar putea ieși din gură. 9 Nu vă mințiți unii pe alții, întrucît v`ați desbrăcat de omul cel vechi, cu faptele lui, 10 și v`ați îmbrăcat cu omul cel nou, care se înoiește spre cunoștință, după chipul Celui ce l -a făcut. 11 Aici nu mai este nici Grec, nici Iudeu, ...

 

2 Timotei Capitol 2

2 Timotei Capitol 2 2 Timotei 1 2 Timotei Capitol 2 1 Tu dar, copilul meu, întărește-te în harul care este în Hristos Isus. 2 Și ce-ai auzit dela mine, în fața multor marturi, încredințează la oameni de încredere, cari să fie în stare să învețe și pe alții. 3 Sufere împreună cu mine, ca un bun ostaș al lui Hristos. 4 Niciun ostaș nu se încurcă cu treburile vieții, dacă vrea să placă celui ce l -a scris la oaste. 5 Și cine luptă la jocuri, nu este încununat, dacă nu s`a luptat după rînduieli. 6 Plugarul trebue să muncească înainte ca să strîngă rodurile. 7 Înțelege ce-ți spun; Domnul îți va da pricepere în toate lucrurile. 8 Adu-ți aminte de Domnul Isus Hristos, din sămînța lui David, înviat din morți, după Evanghelia mea, 9 pentru care sufăr pînă acolo că sînt legat ca un făcător de rele. Dar Cuvîntul lui Dumnezeu nu este legat. 10 De aceea rabd totul pentru cei aleși, pentruca și ei să capete mîntuirea care este în Hristos Isus, împreună cu slava vecinică. 11 Adevărat este cuvîntul acesta: dacă am murit împreună cu El, ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PLACĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 117 pentru PLACĂ.

PLACAT

PLACÁT^1 , placate , s . n . ( Rar ) Anunț , afiș ; placardă . [ Pl . și : ( înv . ) placaturi ] PLACÁT^2 , - Ă , placați , - te , adj . 1. ( Despre elemente de construcție , obiecte etc . ) Care are suprafața acoperită cu un strat de alt material ( de calitate superioară ) . 2. ( Despre jucătorii de rugbi ) Oprit ( prin imobilizare cu mâinile ) să pătrundă spre poarta

 

PLACA

PLACÁ , plachez , vb . I . Tranz . 1. A acoperi suprafața unui element de construcție , a unui obiect etc . cu un strat de material de altă natură , pentru a - l proteja , pentru a - i înfrumuseța aspectul etc . 2. ( La jocul de rugbi ) A opri un jucător să pătrundă spre poarta adversă , imobilizându - l cu mâinile . 3. ( Livr . ) A părăsi , a

 

GRAVURĂ

GRAVÚRĂ , gravuri , ( 3 ) s . f . 1. Gravare . 2. Gen al graficii în care imaginea artistică este obținută prin reproducerea după o placă pe a cărei suprafață a fost trasat sau gravat desenul , în adâncime sau în relief . 3. Placă de cupru , de piatră etc . pe care s - a gravat o imagine spre a fi reprodusă ; p . ext . imaginea reprodusă după o astfel de

 

TABLĂ

TÁBLĂ^2 , table , s . f . ( Mai ales la pl . ) Joc de noroc între două persoane , cu două zaruri și cu treizeci de puluri , care se mută de - a latul a douăzeci și patru de săgeți incrustate sau pictate pe fundul celor două compartimente ale unei cutii de lemn ; partidă dintr - un astfel de joc . TÁBLĂ^1 , table , s . f . 1. Placă metalică , de grosimi diferite , folosită la învelitul caselor , la fabricarea vaselor , a unor ambalaje și a altor obiecte . 2. Placă de lemn , de piatră sau de metal pe care se scriu , se gravează sau se zugrăvesc anumite indicații , firme , date ; tăblie ( 1 ) . 3. Placă de lemn dreptunghiulară , vopsită în negru , pe care se scrie cu cretă , mai ales la școală și la universitate ; tabelă ( 2 ) . 4. Tabel ( 1 ) . 5. ( Reg . ) Bucată de pământ

 

TABLOU

... 1. Placă de marmură , de metal , de lemn pe care sunt montate diferite aparate folosite la acționarea unui sistem tehnic sau la controlul funcționării lui ; placa împreună cu aparatura respectivă . 2. Placă prevăzută cu cârlige de care se agață fisele muncitorilor dintr - o întreprindere , cheile camerelor dintr - un hotel sau dintr ...

 

DISC

DISC ^1 , discuri , s . n . 1. Placă circulară și plată de o anumită greutate , pe care o aruncă atleții discoboli la distanță . 2. Orice obiect de formă circulară și plată . 3. Semnal mobil de formă circulară care indică unui tren reducerea vitezei . 4. Placă circulară care servește la înregistrarea și reproducerea vocii , a sunetelor etc . cu ajutorul unui aparat special . Disc de frecvență = disc ^1 ( 4 ) cu înregistrări speciale , folosit la verificarea și măsurarea caracteristicilor de redare ale pick - up - urilor . 5. ( În sintagmele ) Disc intervertebral = cartilaj fibros și elastic așezat între două vertebre alăturate și servind la solidarizarea lor . Hernie de disc = hernie a unui disc intervertebral . DISC ^2 , discuri , s . n . Taler ( circular ) de metal ( prețios ) pe care se strâng în biserică , de la credincioși , bani pentru nevoile cultului sau pe care se pune agnețul ( la oficierea

 

FAȚETĂ

FAȚÉTĂ , fațete , s . f . 1. Fiecare dintre fețele ( șlefuite ale ) unei pietre prețioase , ale unei sticle , ale unui metal etc . 2. ( În sintagma ) Fațetă de cuțit = teșitură a muchiei tăietoare la cuțitele de prelucrare prin așchiere . 3. ( Tipogr . ) Placă de fontă care servește ca fundament pentru un clișeu sau pentru o placă de

 

FIRMĂ

FÍRMĂ , firme , s . f . 1. Inscripție executată pe un zid , pe o placă etc . , așezată la intrarea unui magazin , a unei întreprinderi etc . și pe care este indicată denumirea , destinația , caracterul acestora ; p . ext . placă , panou cuprinzând această inscripție ( adesea însoțită sau încadrată de motive și desene ornamentale , lumini etc . ) . 2. Denumire convențională sub care funcționează o

 

LAMĂ

LÁMĂ^2 , lame , s . f . Gen de mamifere rumegătoare asemănătoare cu cămilele , dar mai mici și fără cocoașă , care trăiesc pe platourile înalte din America de Sud și care , domesticite , sunt folosite ca animale de povară ( Lama ) ; animal care face parte din acest gen . LÁMĂ^1 , lame , s . f . 1. Placă subțire de metal , de material plastic etc . , cu diverse întrebuințări ( în aparatura tehnică ) . 2. Partea metalică și tăioasă a unui instrument . 3. Placă mică și subțire de sticlă pe care se așază substanțele ce urmează a fi examinate la microscop . 4. Strat foarte subțire de lichid , liber sau cuprins între doi

 

PLĂCUȚĂ

PLĂCÚȚĂ , plăcuțe , s . f . Diminutiv al lui placă . - Placă + suf . -

 

PLACARE

... PLACÁRE , placări , s . f . Acțiunea de a placa și rezultatul ei . - V. placa

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...