Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TERMINARE
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru TERMINARE.
... ABSOLVÉNȚĂ , absolvențe , s . f . Terminare
COMPLETÁȘ , completași , s . m . ( Înv . ) Soldat care , după terminarea serviciului militar , era ținut în evidența armatei o anumită perioadă de timp , înainte de a fi trecut în rezervă . - Completa + suf . -
DOCTORÁT , doctorate , s . n . Stagiu de calificare științifică superioară , efectuat după terminarea studiilor universitare , în vederea obținerii titlului de doctor ( 2 ) ; examen final , de susținere a unei lucrări , dat pentru obținerea acestui titlu ; titlu de doctor ( 2 ) obținut în urma acestui
... EPUIZÁRE , epuizări , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) epuiza ; terminare , isprăvire . 2. Operație de îndepărtare cu ajutorul pompelor a apelor din interiorul unei săpături sau al unui batardou în vederea executării unor lucrări ...
... EXPUNCȚIÚNE , expuncțiuni , s . f . Terminare
LICÉNȚĂ , licențe , s . f . 1. Titlu obținut la terminarea studiilor superioare , pe baza unui examen prin care se dobândește dreptul de a exercita profesiunea corespunzătoare studiilor făcute ; examen dat pentru obținerea acestui titlu ; p . ext . diplomă care conferă acest titlu . 2. Autorizație dată de stat unei persoane pentru exercitarea unui negoț special , pentru operații de import și de export etc . 3. Contract prin care posesorul unui brevet de invenție cedează cuiva dreptul de exploatare a invenției sale . 4. Atitudine , ținută care depășește limitele bunei - cuviințe ; lipsă de respect pentru formele obișnuite . 5. ( În sintagma ) Licență poetică = abatere ușoară de la regulile gramaticale ale limbii , cerută de necesitatea rimei , ritmului sau din dorința de a realiza o notă stilistică
MINÚT , - Ă , minute , s . n . , s . f . I. S . n . 1. Unitate de măsură a timpului , egală cu a șaizecea parte dintr - o oră și care cuprinde șaizeci de secunde . 2. ( Concr . ; la pl . ) Mâncare ( frugală ) pregătită pe loc . la comanda consumatorului . 3. ( Mat . ) Unitate de măsură pentru unghiuri și arcuri , egală cu a șaizecea parte dintr - un grad . II. S . f . 1. Original ( în creion ) al unei hărți , al unui plan topografic etc . , pe baza căruia se întocmește harta , planul topografic etc . respectiv . 2. ( Jur . ) Parte dintr - o hotărâre întocmită după terminarea deliberării , care cuprinde soluția dată de organul de justiție . 3. Document în care sunt consemnate hotărârile luate în urma unei consfătuiri . [ Pl . și : ( I 2 )
POST - SCRÍPTUM - SCRÍPTUM s . n . Text care se adaugă uneori la o scrisoare , după terminarea și iscălirea ei . [ Scris prescurtat și : P . S . ] - Loc .
SATURNÁLE s . f . pl . Sărbătoare populară la romani , în cinstea zeului Saturn , care avea loc în fiecare an după terminarea muncilor agricole . [ Var . : saturnálii s . f .
SOLIDÚS s . n . ( Fiz . ) Curbă , loc geometric al punctelor dintr - o diagramă de faze , care reprezintă terminarea