Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNCÂNTĂTOR, ÎNCÂNTAT, ÎMBĂTĂTOR, ÎMBĂTA, ÎMBĂTAT, ÎNCÂNTARE, DELECTA, EXTATIC, EXTAZIAT, FARMEC, FASCINAT ... Mai multe din DEX...

ÎNCÂNTA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNCÂNTÁ, înc?nt, vb. I. 1. Tranz. A produce o stare de bucurie, de mulțumire, de entuziasm, de satisfacție; a fermeca, a fascina, a vrăji. 2. Tranz. și refl. A (se) amăgi, a (se) înșela, a (se) păcăli. - În + cânta (după fr. enchanter).

Sursa : DEX '98

 

ÎNCÂNTÁ vb. tr. a fermeca; a entuziasma; a amuza. (după fr. enchanter)

Sursa : neoficial

 

ÎNCÂNTÁ vb. 1. a atrage, a captiva, a cuceri, a delecta, a desfăta, a fascina, a fermeca, a răpi, a seduce, a subjuga, a vrăji, (fig.) a hipnotiza, a magnetiza. (Spectacolul l-a \~.) 2. v. bucura. 3. v. înșela.

Sursa : sinonime

 

încântá vb., ind. prez. 1 sg. încânt, 3 sg. și pl. încântă

Sursa : ortografic

 

A ÎNCÂNTÁ încânt tranz. 1) A face fie cuprins de uimire și admirație; a fermeca; a vrăji; a fascina; a delecta; a desfăta. 2) A ademeni prin făgăduințe; a înșela cu promisiuni; a momi. /în + a cânta

Sursa : NODEX

 

ÎNCÂNTÁ vb. I. tr. A fermeca, a entuziasma; a amuza. [P.i. încânt. / după fr. enchanter].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruÎNCÂNTA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 149 pentruÎNCÂNTA.

Constantin Stamati - Omul și pământul

... sânge, Și apoi mor ca tigrii, cugetul nemustrându-i, Și mistuiesc în mine afurisite oase"... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Aici glasul cest dulce, ce îmi șoptea pământul Și-mi încânta simțirea, se curmă de suspinuri... Dar mai apoi îmi zice: "Spune bieților oameni Să-și podobească viața cu fapte onorate, Spune să se iubească frățește ...

 

Vasile Alecsandri - Visul lui Petru Rareș

Vasile Alecsandri - Visul lui Petru Rareş Visul lui Petru Rareș [1] de Vasile Alecsandri Legendă [2] I Jos în vale, pe Bârlad, Lâng-a Docolinei [3] vad, Nimerit-au, poposit-au Și de noapte tăbărât-au Zece care mocănești Cu boi albi fălcienești. De tot carul zece boi, Înjugați doi câte doi; Boi cu coarne ascuțite Și copite potcovite, Boi de frunte și mânați De flăcăi toți înarmați. Iar în care ce avut, Ce merinde-s de vândut? Pești de apă curgătoare Și de apă stătătoare. Cu năvodul pescuiți Și cu undița undiți. Dar merindele-s în cui? A lui Petrea Majălui, Care-i om de omenie Ș-ar fi bun chiar de domnie Dac-ar pune Dumnezeu Tot omul la locul său! Iată-l colo jos lungit, Într-o burcă [4] învălit, Lângă focul de nuiele, Unde ard, jupiți de pele, Patru miei de la Ispas Pentru prânzul de popas. Focul pâlpâie mereu, Roș ca limba unui zmeu; Și pe culmea luminată Și prin tabăra-așezată Se văd boii la un loc, Țintind ochii lor spre foc. Ard nuielele trăsnind, Crește para scânteind. Împregiuru-i, ca o roată, Șede argățimea toată: Numai Petrea nu- ...

 

Ion Luca Caragiale - Articol de reportaj

Ion Luca Caragiale - Articol de reportaj Articol de reportaj de Ion Luca Caragiale Soliditatea informațiilor mele. Reportajul ca gen literar. Profesor dr. Leyden. Părerea doctorului german despre România. Microbul bolii. Băile reci. A. Sa Principesa Maria. M. Sa Regele. Criza culminantă. Prințul e salvat. Convalesccnță. Un coș cu fragi. Temeri de nouă complicațiuni. Iarăși dr. Leyden. Concluziune. Bârfitorii interesați. Post-scriptum. SOLIDITATEA INFORMAȚIILOR MELE Cu toate afirmațiile răuvoitoare ale acelora ce în zilele de spaimă prin care au trebuit să treacă Dinastia și Națiunea noastră, aveau tot interesul să tăgăduiască soliditatea informațiilor mele și autenticitatea sau, cel puțin seriozitatea izvoarelor de unde le culeg de obicei, tinzând astfel aceia să arunce, prin mijloace de concurență neleală, discreditul asupra articolelor mele de reportaj și să lovească prin urmare în popularitatea și tirajul Foiei interesante, la care am onoarea să colaborez ca reporter; cu toate acele informații răuvoitoare, o repet, eu sunt fericit a constata că nu a putut nimeni să-mi dea până acuma o dezmințire serioasă, că toate știrile mele au rămas și vor rămânea în picioare. A. Sa Regală prințul Ferdinand, fiind acuma afară de orice pericol, e o plăcere ...

 

Constantin Stamati - Roman din Vrancea în orașul Iași

... au zărit O cucoană la fereastra unui palat strălucit. Aceasta este Marghioala, întru adevăr marghioală*, Ce de fală socotește pe bărbați a-i încânta, Fie de oricare treaptă, ea, cruda, pe toți înșeală, Și ea pe nebuni îi place după dânsa a-i purta. Deci ea face ...

 

Alecu Russo - Studii naționale (1840)

Alecu Russo - Studii naţionale (1840) Studii naționale de Alecu Russo 1840 Toate națiile în decădere sau în stare încă necultă au avut și au hoți, pe care poeții și romancierii îi idealizează. Spania, Sicilia, Italia, Calabria sunt chiar astăzi cutreierate de bande înarmate, ce se țin la drumuri, viețuiesc în codri și sunt groaza călătorilor. Grecia a avut clefții săi, care sub pretext de a se răzbuna asupra turcilor, trăiau mai mult din jacurile făcute asupra creștinilor, și însă numele de cleft este sinonim cu numele de brav! De unde vine această influență magnetică, pe care o simțim când se pomenește de acei oameni ieșiți din calea drepată? Pentru ce suntem dispuși a da simpatiile noastre acelor prigoniți de asprimea legilor? Ne place oare traiul lor zvânturat? Am vrea, ca dânșii, să dormim prin păduri cu capul rezemat de rădăcina unui stejar, cu mâna pe oțelele pistoalelor? Am vrea să stăm de pândă pe vârful unei stânci, să ne expunem zilele necontenit la trude, la pericole, la lupte? Ne încântă ideea unui om ce are curajul de a se revolta în contra societății întregi și a combate cu singurele ...

 

Ion Luca Caragiale - Antologie...

Ion Luca Caragiale - Antologie... Antologie... de Ion Luca Caragiale Sunt în lume amatori de fel de fel de colecțiuni curioase — și multe am văzut, de valori incalculabile. În clasele primare, odinioară, cunoșteam un băiat care avea o colecție de peste cinci mii de nasturi; mai târziu, am admirat la un tânăr zeci de albumuri pline de fotografii de femei frumoase; apoi, la un bărbat, două colecțiuni: una, de cărți poștale ilustrate, și alta, de cărți de citit, strânse încet-încet, de pe la prieteni uituci, unele neilustrate. Acum, în urmă, am făcut cunoștința unui domn care posedă o colecție de scrisori anonime — cea mai prețioasă desigur din câte, felurite, mi-a fost dat să văd... De la soață pe ale soțului, de la părinți pe ale copiilor, de la soacră pe ale ginerelui, de la stăpâne pe ale slujnicelor — ori, viceversa; unele cumpărate, altele dăruite, altele subtilizate; în fine — de unde, cum, cu ce răbdare, cu câte sacrificii le-a adunat — numai el știe... Cunoscându-i slăbiciunea, i-am dus și eu o anonimă, primită zilele trecute, în care o veche prietină (indubitabil, e dumneaei), iscălind „câțiva admiratori de ...

 

Alecu Donici - Autorul și hoțul

Alecu Donici - Autorul şi hoţul Autorul și hoțul de Alecu Donici În întunericul lăcașului de umbre, În tartarul cumplit Unde de grozăvii trist sufletu-ți se umple Și unde merge omul de fapte osândit, Sosiră totodată La aspra judecată Un hoț răutățit, În sânge încruntat Care au și murit, Pe viață spânzurat, Și un autor vestit, Puternic în condei, Care au dezvelit Mult slobode idei, Ce-ntocmai ca Sirene* Era la glas duios, Dar, potrivit cu ele, Și mult primejdios. Orânduielile la iad sunt cu grăbire, Nu este ca la noi zadară prelungire Și hotărârile se dau într-un minut. Fără zăbavă dar, Pe două strașnice grătare de metal S-au pus două căldări, cu smoală s-au umplut Și bieții vinovați în ele au intrat. Dar sub tălhari au pus un munte-ntreg de brad, La care singură Alecto** foc au dat, Stârnind o flacără atâta de grozavă, Cât bolțile la iad Mai toate au crăpat; Iar către autor părea asprime slabă. Sub el la început Ardea un focușor abia-abia văzut, El însă ne-ncetat mai rău se aprindea. Trecură zile, ani și sub tâlhari de mult Cenușă s-au făcut, Iar focul sub autor necontenit ardea. ...

 

Alecu Russo - Ofițeri francezi în Moldova

Alecu Russo - Ofiţeri francezi în Moldova Ofițeri francezi în Moldova de Alecu Russo Întovărășiți de doamna baroneasă D... ofițerii din nr. 23 al Stelei , amăgiți de un huiet răspândit că Moldova vroia a organiza o armie, porniră din Cracovia și după multe întâmplări, precum se întâmplă nenorociților fugari, nevoiți a se odihni în Cernăuți mai mult decât un ceas, apucară drumul spre Moldova. Iată din cuvânt în cuvânt călătoria lor: "După ce făcusem pe tovărășița noastră a înghiți o litră de pâine de făină de păpușoi, muiat într-o butelcă de vin, duși de un țăran ce ne silise poliția a lua cu plată, pornirăm la nouă ceasuri seara spre a intra în Moldova. Vremea era frumoasă, dar noaptea întunecată și drumurile grele. Fratele-meu da brațul baronesei, mergând dinapoia trăsurii; eu eram înainte cu călăuzul nostru, arătându-i vârfurile pistoalelor, căci mărturisesc că cugetam că sila făcută nouă de a porni noaptea era pentru a ne prăda pe graniță. Mergeam de mai multe ceasuri de-a lungul Prutului, picând de osteneală, când calul nostru pică în nisip; zadarnică fu truda de ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Fost-ai tu frumoasă, tu, Patria mea!

Dimitrie Bolintineanu - Fost-ai tu frumoasă, tu, Patria mea! Fost-ai tu frumoasă, tu, Patria mea! de Dimitrie Bolintineanu Ca frumoasă, dulce și plăcută roză, Ce voios surâde rumenelor zori, Ca fluture d-aur ce, venind din flori C-un torent de raze, dulce se repoză Pe ghirlanda verde printre sărbători: Ca vergina jună care, la festine, În antice timpuri candidă părea, Semănând pe cale florile divine Viselor poetici-grațioase, line; Fost-ai tu frumoasă, tu, patria mea! Ca torente turburi ce prin nopți fatale Râură gemânde, spumă furios Și prin stânci sălbatici se doboară jos, Fiii tăi din munte coborau spre vale, Cu paloșe mândre, cu suflet voios. Ale tele fiice ca vise ce luce Și prin nopți de chinuri amăgesc ușor, Neputând la luptă calul a conduce, Revărsau prin inimi inima lor dulce Plină de virtute și de sfânt amor! Astăzi tot slăbește, se preface, piere! Cel ce cunoscuse strălucirea ta, Astăzi să te vază, tristă decădere, Inima-i ar geme ruptă de durere, Ochii săi în lacrimi i s-ar îneca! Ați văzut voi roza care se-mlădie Conservând ferice frumusețea sa; Dar pe care viața nu mai revifie, Nu-i mai dă coloare, ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Lui V. Alecsandri

Dimitrie Bolintineanu - Lui V. Alecsandri Lui V. Alecsandri de Dimitrie Bolintineanu Tu, din a cărui liră s-exală-etern și lin Un cânt suav și dulce ca fumul după crin; Tu, ce când lași pe harpă-ți o mână fugătoare, Tragi grațiile-n horă și joacă râzătoare; Tu, ce încânți cu farmec prin cântul tău plăcut, Vei spune mie oare, de ce tu ai tăcut? Am auzit că lira lăsând-o la o parte, În cârmuirea țării ai fi luând tu parte; Că părăsind eterul cu stele semănat, În pulberea arhivei tu capul ai plecat, Urmând mulțimii lumii ce crede din vechime Că fără post nu este în viață nici un bine! N-ar fi mai bine însă, înalte arhivar, Decât să pui pe cale al patriei greu car, La tine la moșie, prin văi desfătătoare, S-arăți a ta putere pe cerbi și căprioare? Și dacă nu ești meșter la arma de vânat, Să prinzi cu undișoara puicuțele din sat? Dar nu, iubite frate!... Tu ai o datorie Frumoasă, sfântă, sacră, spre dulcea poezie... De-aceea către țelu-ți nainte să te-avânți. Decât să fii ministru, mai bine e să cânți. Un cântec ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Siretul

Dimitrie Bolintineanu - Siretul Siretul de Dimitrie Bolintineanu I ,,Viața, orice bunuri într-această lume Dăm cu fericire pentru-al țării nume. Toate sunt plăpânde pe acest pământ; Numai bărbăția trece de mormânt. Bărbăția noastră pe străin încântă... Limbile vecine bine ne cuvântă. La numele nostru toți se-nturnă blând Și privesc românul de mărire-arzând. Din vrăjmașul sânge, cu-armele sublime Scris-am dreptul țării în viitorime. Iată ce ne face voioși să luptăm, Pentru țara noastră zilele să dăm." Astfel este cântul celor care mor Și vestește fala sufletelor lor. II Leahul strică pacea și prin țări robește. Rareș cheamă capii și-astfel le vorbește — ,,Scris-am prin solie răilor străini Să nu calce pacea, dulce la creștini... Iată cum soliră: Pacea nu-i călcată, Numai mintea voastră este turburată. Aste vorbe-s bune pentru staturi mari, Între două nații libere și tari... Nu pot să le zică o vasală țară Ce de-atâtea oare am supus la heară." La aceste vorbe toți se inimau; Toți spre răzbunare brațul își armau. III Pe Siret la vale Petru Rareș pasă. Capii leși cu toții stau fălos la masă. Siguri de izbândă, împletesc cu flori Cupele de aur printre ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruÎNCÂNTA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentruÎNCÂNTA.

ÎNCÂNTĂTOR

... ÎNCÂNTĂTÓR , - OÁRE , încântători , - oare , adj . Care încântă ; atrăgător , fermecător . - Încânta

 

ÎNCÂNTAT

... ÎNCÂNTÁT , - Ă , încântați , - te , adj . Plin de bucurie , de mulțumire , de entuziasm ; fermecat , vrăjit , fascinat . V. încânta

 

ÎMBĂTĂTOR

ÎMBĂTĂTÓR , - OÁRE , îmbătători , - oare , adj . 1. ( Rar ; despre băuturi alcoolice ) Care îmbată . 2. Fig . Care farmecă , încântă ; deosebit de plăcut ; încântător . - Îmbăta + suf . -

 

ÎMBĂTA

... a ( se ) ameți cu băutură ; a ( se ) chercheli , a ( se ) aghesmui . 2. Tranz . și refl . Fig . A ( se ) încânta

 

ÎMBĂTAT

ÎMBĂTÁT , - Ă , îmbătați , - te , adj . 1. ( Rar ) Beat . 2. Fig . Amețit ( de plăcere , de dorințe ) ; încântat ;

 

ÎNCÂNTARE

ÎNCÂNTÁRE , încântări , ( 2 ) s . f . 1. Starea celui încântat ; sentiment de bucurie , de mulțumire , de entuziasm , de satisfacție ; farmec , vrajă . 2. ( Concr . ) Aspect , fapt , lucru care produce o vie

 

DELECTA

... DELECTÁ , delectéz , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) desfăta , a ( se ) încânta

 

EXTATIC

EXTÁTIC , - Ă , extatici , - ce , adj . ( Rar ) Care este în extaz ; care ține de extaz , caracteristic extazului ; fermecat , încântat ,

 

EXTAZIAT

EXTAZIÁT , - Ă , extaziați , - te , adj . Căzut în extaz , plin de admirație , cuprins de extaz ; p . ext . încântat , fermecat . [ Pr . : - zi - at ] - V.

 

FARMEC

FÁRMEC , farmece , s . n . 1. ( În basme și în superstiții ) Acțiunea de a vrăji și rezultatul ei ; transformare miraculoasă a lucrurilor ( în urma unor vrăji ) ; mijloace magice întrebuințate pentru o asemenea transformare ; vrajă , vrăjitorie . 2. Ansamblu de calități ( frumusețe , grație etc . ) care încântă , atrage pe cineva . Farmecul

 

FASCINAT

FASCINÁT , - Ă , fascinați , - te , adj . Încântat , captivat , sedus . - V.

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...