Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:EGALITATE, ÎNDATORINȚĂ, ÎNSĂRCINARE, CONSEMN, DATORIE, DATORINȚĂ, DEGAJA, DEGAJAT, DESĂRCINA, DISPENSA ... Mai multe din DEX...

ÎNDATORIRE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNDATORÍRE, îndatoriri, s.f. 1. (Înv.) Obligație bănească. 2. Obligație morală; sarcină obligatorie, datorie. ** (Rar) Faptă sau gest cu care îndatorăm pe cineva; atenție, politețe. - V. îndatori.

Sursa : DEX '98

 

ÎNDATORÍRE s. v. datorie.

Sursa : sinonime

 

ÎNDATORÍRE s. 1. v. obligație. 2. v. oficiu. 3. v. atri-buție. 4. angajament, obligație, sarcină, (pop.) legătură. (\~ ta față de el este ...) 5. obligație, răspundere. (Are multe \~.) 6. datorie, obligație, (livr.) servitute. (\~ față de propria noastră concepție.)

Sursa : sinonime

 

îndatoríre s. f., g.-d. art. îndatorírii; pl. îndatoríri

Sursa : ortografic

 

ÎNDATORÍR//E \~i f. pop. Datorie de a face ceva; sarcină obligatorie; obligație. Are multe \~i. /v. a (se) îndatori

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruÎNDATORIRE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 43 pentruÎNDATORIRE.

Ion Luca Caragiale - Românii verzi

Ion Luca Caragiale - Românii verzi Românii verzi de Ion Luca Caragiale 1901 Spiritul de asociație, trebuie să constatăm cu bucurie, a luat un mare avânt la noi. Numărul deosebitelor societăți române, pe față sau secrete, este astăzi aproape incalculabil. Românul cît trăiește trebuie să fie membru în mai multe societăți; ba ceva mai mult, sunt români cari, chiar înainte de naștere, sunt membri în " Cornelia , societatea mamelor române pentru ajutorul mutual în caz de naștere"; iar alții, chiar după ce mor, continuă a fi membri activi în societatea de îngropăciune mutuală: în schimbul unei neînsemnate cotizațiuni, orice membru, la caz, doamne ferește, de moarte, are dreptul a fi îngropat cu muzica. Ca orice român, am căutat și eu să fac parte din cât mai multe societăți. Până mai zilele trecute, eram membru la opt; astăzi, grație stăruințelor celebrului meu amic, eminentul pedagog Mariu Chicoș Rostogan, am onoare a fi membru la nouă. A noua, cea din urmă, îmi pare mie că este societatea cea mai binevenită; ea răspunde la o mare și arzătoare necesitate națională. Cititorul se va convinge îndată cât de urgentă nevoie aveam de înființarea noii noastre ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Epistola II

... iveală. În zadar voi le veți spune că trebile mi-am cătat. Și rodul anilor tineri nicidecum nu am știrbat; Că a mea îndatorire am urmat cu sârguință Și că versul pentru oameni poate fi și de priință, Vor răspunde că în viață nu sunt ceasuri de prisos Și ...

 

Constantin Negruzzi - Duchesa Milanului

Constantin Negruzzi - Duchesa Milanului Duchesa Milanului de Constantin Negruzzi martie 1826 Italie, după ce o îndelungă vremi s-au luptat pentru slobozănie sa cu împărații, la ce de pe urmă o dobândisă; și ei nu mai avĂ© întru ea decât o umbră de stăpâniri în niște particularnice staturi, cari încă îi cunoște, nu atât ca să-s încredințăzi de protecsie lor, cu cât să temĂ© să aibă din puterea lor. Milanezul era cel mai mari dintre toate. Viscontezii, cari din particularnici stăpânitori să făcusă duchi, să bucura de o stăpâniri legiuită prin bunăvoință a noroadelor, și prin aceea a împăraților. Dar parte bărbătească a aceștii familii sfârșându-să, toate driturile sali au trecut în Casa de Orleans, prin Valentina Milanului, cari să măritasă după acest vestit duc de Orleans, ci s-au omorât de Ioan, ducul de Burgon. Stare ce jalnică întru care catandisâsă Franța, din pricina războaielor cu englejii și a feliuri de tarifuri de cari această împărăție era stricată, nu au lăsat pe copiii ducului de Orleans ca să-s ducă să puie stăpânire pe acest ducat. Venețienii, cari afla milanezul după plăcerea lor, negreșit l-ar fi apucat ...

 

Constantin Stamati - Omul și pământul

... multe secoli, dar să le număr nu pot, Când Atotziditorul m-au plăsmuit din haos Și a sa sacră voie mi-au pus îndatorire, Ca eu să fiu dospeala a totul ce viază, Și-n mine să se-ntoarcă spre a renaște iarăși. Deci eu ...

 

Emil Gârleanu - Filozoful

... fericită! Iar când zorii mijeau și când, liniștit, urca acoperământul să se strecoare iarăși în noaptea vreunui pod, gândea, mulțumit, că n-are nici o îndatorire către nimeni, cum nimeni n-avea către el. Și cugeta: „Fericirea e să nu fii al nimănui, nimeni să nu fie al tău, â ...

 

Garabet Ibrăileanu - Addenda la privind viața

Garabet Ibrăileanu - Addenda la privind viaţa Addenda la Privind viața de Garabet Ibrăileanu Nu imaginea vieții pe care avem s-o mai trăim de-acum înainte ne inspiră groaza de moarte, ci viața pe care am trăit-o până acuma. Când ne gândim la moarte nu ni se răzvrătește ființa din cauza planurilor pentru viitor, ci din cauza cântecului duios al amintirilor. Toți acei care au fost rând pe rând noi, îi purtăm în fundul sufletului nostru ca într-un mormânt. Dispariția acestui mormânt viu, în care zac cei ce au fost noi, ne inspiră groaza de moarte. De aceea oamenii lipsiți de sentimentul trecutului sunt mai bravi în fața morții. În viață fiecare purtăm un steag pe care e scris cu litere mari: Eu ! Culmea discreției este să știi să-ți ascunzi discreția. Animalele casnice devin pentru unii din noi persoane, față cu care simțim că avem îndatoriri sociale și morale. Sufletele de rând dau altora tocmai contrariul de ceea ce cer de la alții. Realist în observație și idealist în aspirații -- este fizionomia sufletelor bine organizate. Nu clădi pe nisip, nu clădi pe ipoteza sentimentelor altora pentru tine, bune sau rele. Nu ofensa nici pe cea mai ...

 

Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn

Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn Mănăstirea Dintr-un Lemn de Grigore Alexandrescu Mulțumiți de buna petrecere de la Cozia, ne pornirăm de acolo în dispozițiile cele mai bune, și întorcându-ne prin Râmnic luarăm drumul Mănăstirii Dintr-un lemn, care este în depărtare ca la două poștii de la cea dintâi mănăstire. Depărtându-ne de oraș și lăsând Oltul în stânga noastră, perspectiva luă altă față : acum n-aveam a mai vedea nici munți înalți, nici ape mărețe. Râuri multe, dar mici, care curg în deosebite direcții, care aci se împreun, aci se despart și se întâlnesc iară, ca să intre deodată în râul cel mare, dealuri în proporția apelor, dar împodobite de crânguri frumoase, în sfârșit, toate mici, dar toate cochete și elegante. Iată ce întâlnești de la Cozia până la Mănăstirea Dintr-un lemn, așezată asemenea în marginea unui deal. Ca să luăm lucrurile pe rând, trebuie mai întâi să vorbim de tradiția ce se păstrează asupra zidirii acestei mănăstiri. Cu vreo treizeci ani înainte de a se zidi biserica, un cioban își avea stâna în locul acela pe coasta dealului. Într-o noapte i se înfățișă în vis Maica Mântuitorului, poruncindu- ...

 

Ion Luca Caragiale - Grămătici și măscărici

... și chiar pe stăpânu-său și să spună pe grecește cocoanelor ceea ce damele aud azi pe franțuzește la Hugo. Dar în afară de această îndatorire artistică, măscăricii, recrutați mai totdeauna dintre robi, pe lângă că mai făceau boierului și servicii intime la împrejurări sentimentale, aveau și o sarcină politico-socială ...

 

Urmuz - Plecarea în străinătate

Urmuz - Plecarea în străinătate Plecarea în străinătate de Urmuz Din toate preparativele voiajului, cea mai mare parte erau îndeplinite; în cele din urmă, reuși să plătească și chiria, ajutat fiind de cele două bătrîne rațe ale sale, și care nici de astă dată nu-l lăsară să alerge la mila vecinilor. Singurul lucru ce îi cereau în schimb era să fie și ele primite, cel puțin o oră pe zi, în camera sa de lucru, care exala un așa de dulce și îmbătător miros de ciurciuvele. Se sui în corabie. Sentimentul puternic și neînvins de tată îl trase însă înapoi la țărm, unde, cu o mișcare distrată și nervoasă și în mijlocul poporului iubit, își cusu două tampoane de sugătoare pe căptușala mucegăită a smokingului său, și imediat după aceasta, fără a mai pierde timpul, se furișă, neobservat de nimeni, în camera scundă din fundul curții, trecînd la religiunea mozaică. Nu mai avea nici un moment de pierdut. Intrase în al șaptezecelea an al existenței sale, lăsînd în urmă un trecut glorios, și acuma zilele îi erau numărate. Singura dorință ce mai avea era să-și serbeze nunta de argint. În acest scop chemă pe ...

 

Ion Luca Caragiale - Dascăl prost

Ion Luca Caragiale - Dascăl prost Dascăl prost de Ion Luca Caragiale Foarte de dimineață, într-o mahala depărtată, bat la ușa amicului meu Pricupescu, profesor de cursul secundar — predă istoria în clasele inferioare la un liceu. Deși foarte buni prieteni, n-am fost niciodată la el acasă; așa, nu mă mir că i se pare ciudat a mă vedea la dânsul. — Ei! ce cauți tu prin mahalaua noastră așa de dimineață? — Am trecut pe aici — zic eu — și am intrat să-ți dau bună ziua... Știu că pe la ceasul ăsta pleci de-acasă... și... zic: haide să văz... o fi plecat Pricupescu? dacă o fi plecat, bine; dacă nu, merg cu el până-n târg... Azi o să fie o căldură... mai teribilă ca ieri... S-a pus pe călduri... O să ne topim în vara asta... Pricupescu este un om bănuitor; zice: — Fac prinsoare pe ce vrei, că și tu ai venit să mă rogi pentru vreun măgar, pentru vreun leneș, pentru vreun ticălos... — Aș! zic eu... — Măi! adaugă el... mai am doi ani până să ies la pensie... douăzeci o să mi se pară... ...

 

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858 Despre teatrul italian. impresiuni din sezonul anului 1858 de Nicolae Filimon Teatrul de operă italiană peste puțin va începe cursul reprezentărilor sale. Publicul așteaptă cu ansietate să auză pe artiștii aceia pentru care, cu toată criza monetară ce sfîșie societatea întreagă, au să plătească enormele prețuri stabilite prin contractul încheiat de guvernul principelui Ghica cu antreprenorul de astăzi, fără a se consulta abonații, precum se urmează în toate părțile lumii, unde teatrul și administrațiunea teatrală esistă în faptă iară nu în nume. Va fi oare publicul mai bine respectat în anul acesta decît în cel trecut? I se va da tot ce este în drept a cere după contract și dupe banii ce plătește? Asta nu se poate ști decît după prima reprezentațiune. Ceea ce știm și știe toată lumea este că drepturile abonaților și ale publicului amator de operă, deși au fost mai totdauna nerespectate, nu fură, cu toate acestea, călcate în picioare cu atîta cutezare și dispreț ca în timpul antreprizei actuale. Am studiat această chestiune din mai multe puncturi de vedere și am văzut că răul nu vine din lipsa de mijloace ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruÎNDATORIRE

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentruÎNDATORIRE.

Neemia Capitol 10

Neemia Capitol 10 Neemia 9 Neemia Capitol 10 1 Iată pe cei ce și-au pus pecetea: Dregătorul Neemia, fiul lui Hacalia Zedechia, 2 Seraia, Azaria, Ieremia, 3 Pașhur, Amaria, Malchia, 4 Hatuș, Șebania, Maluc, 5 Harim, Meremot, Obadia, 6 Daniel, Ghineton, Baruc, 7 Meșulam, Abia, Miiamin, 8 Maazia, Bilgai, Șemaia, preoți. 9 Leviții: Iosua, fiul lui Azania, Binui, din fiii lui Henadad, Cadmiel, 10 și frații lor, Șebania, Hodia, Chelita, Pelaia, Hanan, 11 Mica, Rehob, Hașabia, 12 Zacur, Șerebia, Șebania, 13 Hodia, Bani, Beninu. 14 Căpeteniile poporului: Pareoș, Pahat-Moab, Elam, Zatu, Bani, 15 Buni, Azgad, Bebai, 16 Adonia, Bigvai, Adin, 17 Ater, Ezechia, Azur, 18 Hodia, Hașum, Bețai, 19 Harif, Anatot, Nebai, 20 Magpiaș, Meșulam Hezir, 21 Meșezabeel, Țadoc, Iadua, 22 Pelatia, Hanan, Anaia, 23 Osea, Hanania, Hașub, 24 Haloheș, Pilha, Șobec, 25 Rehum, Hașabna, Maaseia, 26 Ahia, Hanan, Anan, 27 Maluc, Harim, Baana. 28 Cealaltă parte a poporului, preoții, Leviții, ușierii, cîntăreții, slujitorii Templului, și toți ceice se despărțiseră de popoarele străine, ca să urmeze Legea lui Dumnezeu, nevestele lor, fiii și fetele lor, toți cei ce aveau cunoștință și pricepere, 29 s`au unit cu frații lor mai cu vază dintre ei. Au ...

 

Estera Capitol 9

Estera Capitol 9 Estera 8 Estera Capitol 9 1 În luna a douăsprezecea, adică luna Adar, în a treisprezecea zi a lunii, ziua în care avea să se aducă la îndeplinire porunca și hotărîrea împăratului, și cînd vrăjmașii Iudeilor nădăjduiseră să stăpînească peste ei, s`a întîmplat tocmai dimpotrivă, că Iudeii au stăpînit asupra vrăjmașilor lor. 2 Iudeii s`au strîns în cetățile lor, în toate ținuturile împăratului Ahașveroș, ca să pună mîna pe ceice căutau să -i peardă. Nimeni n`a putut să le stea împotrivă, căci frica de ei apucase pe toate popoarele! 3 Și toți mai marii ținuturilor, căpeteniile oștirii, dregătorii, slujbașii împăratului, au sprijinit pe Iudei, din pricina fricei pe care le -o însufla Mardoheu. 4 Căci Mardoheu era puternic în casa împăratului, și faima lui se răspîndea în toate ținuturile, pentrucă ajungea din ce în ce mai puternic. 5 Iudeii au ucis cu lovituri de sabie pe toți vrăjmașii lor, i-au omorît și i-au prăpădit. Au făcut ce au vrut cu vrăjmașii lor. 6 În capitala Susa, Iudeii au ucis și au prăpădit cinci sute de oameni, 7 și au junghiat pe ...

 

Ieremia Capitol 34

Ieremia Capitol 34 Ieremia 33 Ieremia Capitol 34 1 Iată cuvîntul spus lui Ieremia din partea Domnului, cînd Nebucadnețar, împăratul Babilonului, cu toată oștirea sa, și toate împărățiile pămîntului de supt stăpînirea lui, și toate popoarele, făceau război împotriva Ierusalimului și împotriva tuturor cetăților cari țineau de el: 2 ,,Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: ,Du-te de spune lui Zedechia, împăratul lui Iuda, și zi -i: ,Așa vorbește Domnul: ,Iată, dau cetatea aceasta în mînile împăratului Babilonului, și o va arde cu foc. 3 Și tu nu vei scăpa din mînile lui, ci vei fi luat și dat în mîna lui, vei da ochi cu împăratul Babilonului, el îți va vorbi gură către gură, și vei merge la Babilon. 4 Numai, ascultă Cuvîntul Domnului, Zedechia, împăratul lui Iuda! Așa vorbește Domnul despre tine: ,Nu vei muri ucis de sabie, 5 ci vei muri în pace: și cum au ars mirezme pentru părinții tăi, vechii împărați, cari au fost înaintea ta, tot așa vor arde și pentru tine, și te vor jăli, zicînd: ,Vai, doamne!` Căci Eu am rostit cuvîntul acesta, zice Domnul.`` 6 Proorocul Ieremia a spus toate aceste cuvinte lui Zedechia, împăratul lui Iuda, la ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruÎNDATORIRE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentruÎNDATORIRE.

EGALITATE

EGALITÁTE , egalități , s . f . 1. Faptul de a fi egal , stare a două sau a mai multor lucruri egale între ele . 2. Principiu potrivit căruia tuturor oamenilor și tuturor statelor sau națiunilor li se recunosc aceleași drepturi și li se impun aceleași îndatoriri , prevăzute de regula de drept ; situație în care oamenii se bucură de aceleași drepturi și au aceleași îndatoriri . ( Mat . ) Relație între două sau mai multe cantități , elemente , termeni etc . egali ; expresie a acestei relații , scrisă cu ajutorul semnului egal (

 

ÎNDATORINȚĂ

... ÎNDATORÍNȚĂ , îndatorințe , s . f . ( Rar ) Îndatorire

 

ÎNSĂRCINARE

... ÎNSĂRCINÁRE , însărcinări , s . f . Acțiunea de a ( se ) însărcina și rezultatul ei ; misiune , îndatorire

 

CONSEMN

CONSÉMN , consemne , s . n . 1. Totalitatea îndatoririlor pe care le are un militar în serviciul de pază sau de securitate . 2. Măsură ( disciplinară ) prin care se interzice militarilor ieșirea din cazarmă pentru un timp anumit . - Con ^1 + semn ( după fr .

 

DATORIE

... DATORÍE , datorii , s . f . 1. Sumă de bani sau orice alt bun datorat cuiva . 2. Obligație legală sau morală ; îndatorire

 

DATORINȚĂ

... DATORÍNȚĂ , datorințe , s . f . ( Înv . ) Obligație ( morală ) ; îndatorire

 

DEGAJA

... a emana căldură , miros etc . ; a exala . 2. A elibera , a scăpa pe cineva de o sarcină , de o îndatorire ; a elibera ceva de un obstacol . 3. A îndepărta surplusul de material de pe o piesă pentru a înlesni ...

 

DEGAJAT

... DEGAJÁT , - Ă , degajați , - te , adj . 1. Eliberat de o îndatorire , de un obstacol ; ( despre oameni și gesturile lor ) cu mare libertate în mișcări ; nestânjenit , nonșalant . 2. ( Despre o coloană sau un pilastru ) Situat în apropierea ...

 

DESĂRCINA

... DESĂRCINÁ , desărcinéz , vb . I . Tranz . A elibera pe cineva de o îndatorire

 

DISPENSA

... se lipsi de cineva sau de ceva ; a renunța la . . . 2. Tranz . A scuti pe cineva de o obligație , de o îndatorire

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...