Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:POPI, POPUL, POPĂ, POPÂNDAC, POPÂNDOC, POPÂNDEȚ, ȚINE, CERCA, PICA, PIERDE ... Mai multe din DEX...

POP - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

POP^1, popi, s.m. 1. Stâlp, bârnă, par, prăjină etc. având diverse întrebuințări, mai ales ca element de susținere sau de sprijin: a) bucată lungă de lemn, prăjină sau par, folosite pentru a sprijini în mod provizoriu un gard, crengile unui pom etc.; proptea, sprijin; b) stâlp sau bârnă groasă de lemn cu care se susține provizoriu sau se consolidează un zid, un planșeu, un acoperiș; c) fiecare dintre stâlpii unei prispe sau ai unui pridvor care, având unul dintre capete înfipt în talpa prispei, susțin cu celălalt capăt streașina acoperișului; d) (reg.) fiecare dintre stâlpii care, având unul dintre capete înfipt în pământ, susțin un gard sau o poartă. ** Bețișor așezat în cutia de rezonanță a unor instrumente cu coarde. 2. (Reg.) Nume dat mai multor piese, obiecte sau părți ale acestora, asemănătoare ca formă sau ca întrebuințare cu un pop^1 (1) ori executate dintr-un pop^1. 3. Grămadă de snopi sau de mănunchi de cânepă ori de alte plante, așezate în picioare ca se usuce. [Pl. și: (3, n.) popuri] - Din bg. pop.

Sursa : DEX '98

 

POP^2, s.n. invar., adj. invar. 1. S.n. invar. Bucată de muzică ușoară cu temă și linie melodică inspirată din muzica folclorică. 2. Adj. invar. (În sintagma) Muzică pop = muzică ușoară sau rock, cu largă audiență la public. - Cuv. engl.

Sursa : DEX '98

 

POP s. v. chingă, fus, prepeleac, stinghie.

Sursa : sinonime

 

POP s. 1. (CONSTR.) pălimar, (pop.) popârțac, (reg.) poponeț. (\~ de susținere a unui zid, a unui planșeu.) 2. v. proptea. 3. v. spetează. 4. (reg.) căpiță, ciuclă, poponeț. (Un \~ de in.)

Sursa : sinonime

 

pop (stâlp) s. m., pl. popi

Sursa : ortografic

 

pop (muz.) s. n. invar.

Sursa : ortografic

 

pop (mănunchi) s. n., pl. pópuri

Sursa : ortografic

 

POP^1 \~i m. 1) Stâlp la prispă sau la pridvor care susține streașina acoperișului; parmac. 2) Bucată de lemn în care se fixează batca sau nicovala. 3) Mănunchi de anumite plante (cânepă, in, stuf etc.) puse în picioare la uscat. /pop

Sursa : NODEX

 

POP^2 n. Formă de muzică ușoară inspirată din muzica folclorică. * Muzică \~ creație de muzică ușoară care se bucură de mare popularitate la public. /Cuv. engl.

Sursa : NODEX

 

POP adj. inv., s. n. (muzică ușoară) de origine anglo-americană, cu largă audiență la public, din rock și din folk. (< amer. pop)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPOP

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 120 pentruPOP.

George Topîrceanu - Balada popii din Rudeni

George Topîrceanu - Balada popii din Rudeni Balada popii din Rudeni de George Topîrceanu De la târg la Vadul-Mare Taie drumul prin poieni, Legănându-se călare, Popa Florea din Rudeni. Și-n priveliștea bogată Sus pe culme, jos pe drum, Iarna palidă-și arată Plăzmuirile de fum. Somnul revărsat în fire, Gerul sfânt al Bobotezii A-nchegat argint subțire Peste faldurii zăpezii Și, legând în gheață stropii, Bura care-n aer joacă A țesut pe barba popii Fire lungi de promoroacă. Bolta sură ca cenușa, Codrii vineți — dorm adânc. Sună numai căldărușa Atârnată de oblânc. Bate Surul din potcoavă Drum de iarnă, fără spor, Calcă rar și cu zăbavă Lunecușuri de pripor. Și-n tăcerea care crește, Adâncit ca-ntr-o visare, Popa când și când șoptește Legănându-se călare... Scutură din treacăt salbe, Reci podoabe care mint, Surpă bolți de ramuri albe Cu portaluri de argint. Lângă drum bătut de sănii Unde malul stă să cadă, Vede urme de dihănii Înstelate pe zăpadă. Iar pe culmea unei creste, Amețit de zare multă, Strânge frâul fără veste Și-mpietrit pe cal ascultă. Nici o șoaptă... nici un ropot... Numai din adâncuri sure Vine vuiet ...

 

Paul Zarifopol - Popi

Paul Zarifopol - Popi Popi [1] de Paul Zarifopol 42 de grade la umbră cer de sticlă sinilie lumină cruntă pe ziduri și pe ulițe albe obraze și brațe măslinii și ochi atât de negri încât irisul se confundă cu pupila cu priviri continuu intense ce obosesc ca spectacolul unui braț dureros de încordat praf de marmură peste tot dar peste toate: politică. Politica e mai tare chiar decât flirtul cu romanțe, ce formează, cum s-ar fi zis altădată, subiectul povestirii domnului Teodor Scorțescu. Popi amuzant nume, de copil sau de păpușă. În perfectă armonie cu bisilabul acesta infantil, este nasul lui Popi nas naiv, puțin ridicat; nas pueril, de nevinovată ștrengărie. Popi s-ar rezuma, pare că, în desenul acestui nas simpatic de nespus, dacă n-am ști-o întreagă, în toată drăgălășenia de baby încântător. Priveam picioarele mici ale lui Popi, refugiate lânga peretele vagonului, se vede cu scopul de a demonstra atenienilor lipsa oricărei intimități cu vecinul lor. Piciorul, ușor cambrat, se termina printr-un genunchi rotund ca un măr domnesc, dezgolit de rochia scurtă. Coapsele ample, arcuite cu grații de liră, contrastau cu umerii mici care dădeau o impresie neașteptată de fragilitate. Ajunge ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Fata popii

Dimitrie Bolintineanu - Fata popii Fata popii de Dimitrie Bolintineanu De–aș fi pașă sau vizir, N-aș avea sileaf de fir, Nici seraiul de granit Cu pridvorul aurit; Nici bogate caicele, Nici eunuci privighetori, Nici harem cu cadânele, Nici grădini cu scumpe flori; Dar mă jur pe prooroc, Să mor fără de noroc, Aș veni la voi aici, Cu o ceată de voinici, Și-aș fura, făr` de păcat, Fata popii din Galați, Cu păr negru și bogat, Cu ochi dulci și

 

Dorin Ștef - Istoria folcloristicii maramureșene

... Botezat Lupu, Dumitru Țicală, Ioan Koman / 1869. Orientul. Ioniță Bădescu; S. Botezanu. Familia / Primii culegători maramureșeni: 1871.Teodor Michnea, A.P. Alexi; 1878. Grigore Balint, Ilie Pop; 1879. T. Mărgineanu; 1884. Colecție lăpușeană în manuscris; 1886 /1887. Florian Danciu; 1887/1888. Gavril Timiș, Ioana Bonațiu, Simion Sabo, Emil Bran; 1889. Ioan P ... de tip nou / 1956. Centrul Creației Populare / 1957. Tiberiu Brediceanu / 1962. Folclor din Transilvania (culegere colectivă): N.I. Dumitrașcu, Petre Lenghel Izanu, Vasile T. Doniga, Dumitru Pop / 1963. Monografii folclorice / 1964. Adrian Fochi; Pagini maramureșene / 1965. Simpozion de etnografie și folclor / 1967. Francisc Nistor / 1968. I. Bârlea (reeditare) / Primăvara de la București ... Maramureșului; Petre Bilțiu Dăncuș - Colecțiune de hori...; Ceas pe ceas se alungă; Sesiunea de comunicări de la Sighet / 1971. Cercetarea de pe Valea Cosăului. Mihai Pop / 1972. Asociația folcloriștilor și etnografilor din Maramureș / 1978. Dumitru Pop - Folclor din Zona Codru / 1979. Petre Lenghel Izanu - Daina mândră pân Bârsana 1980. Calendarul Maramureșului; Antologie de folclor din județul Maramureș. Ion Chiș Șter; Antologie ... Folclor din Maramureș; Francisc Nistor - Arta lemnului / 1981. Tache Papahagi (reeditare) / 1982. Gheorghe Gh. Pop – Folclor muzical din Maramureș / 1983. Ion Chiș Șter, Gheorghe ...

 

Andrei Bârseanu - Biblioteca poporală a Asociațiunii ASTRA

... Ioan C. Brătianu O. Sumea  ? 109 David Urs de Marginea – biografia eroului și susținătorului școlilor grănicerești Victor Lazăr 2006 126 Lucă - minte slabă Ioan Pop-Reteganul 1976 127 Cum să ne îngrijim vița de vie și vitele  ?  ? 128 Hârtie de o sută Edmondo de Amicis 1979 129 Vasile L. Pop ... și prosperitatea neamului C. Dragu  ? 143 Grivei și alte povestiri Horia Petra-Petrescu 2033 144 Piatra credinței Coriolan Brediceanu 1980 145 Casa țăranului român Ioan Pop-Reteganul 1976 146 Pricinuitorii boalelor (bacteriile) Plantele de leac (medicinale) Ioan Pop-Câmpeanu N. (anonim) Aprilie 1927  ? 1997 147 Din poveștile lui Moș Toader și alte povestiri pentru popor Adam Bolcu Mai 1927  ? 148 Un ceas de ...

 

Dorin Ștef - Antologie de folclor din Maramureș

... I-II. Bilțiu, Pamfil, Bilțiu, Maria, Izvorul fermecat. Basme, povești, legende, povestiri și mito-credințe din județul Maramureș , Editura Gutinul, Baia Mare, 1999. Bilțiu, Pamfil, Pop, Gheorghe, Gh., Sculați, sculați, boieri mari! Colinde din județul Maramureș , Editura Dacia, Cluj Napoca, 1996. Calendarul Maramureșului , Asociația Folcloriștilor și Etnografilor și Măiastra - Asociația Tinerilor ... II-a, în Grai, folklor, etnografie, Editura Minerva, București, 1981. Poezii populare din reviste (din secolul al XIX-lea), în Folcloristica Maramureșului , Dumitru Pop, Editura Minerva, București, 1970. Pop, Dumitru, Folclor din zona Codrului , Centrul de Îndrumare a Creației populare și a Mișcării Artistice de Masă, Baia Mare, 1978. Pop ... Elena Florian / Pătru Godja / Ilie Godja / Dumitru Iuga / Georgeta Maria Iuga / Vasile Latiș / Petre Lenghel Izanu / Teodor Michnea / Augustin Micu / Mihai Olos / Tache Papahagi / Silviu Pop / Dumitru Pop / Gheorghe Gh. Pop / Radu Răutu / Ion Chiș Șter / Valerica Ștețco / Maria Vlad / Ion Vancea / Alexandru Viman / G. Timiș / Nicoară Timiș / Maria Elena Timiș / Alexandru Țiplea / Ion Zubașcu Această ...

 

Ioan Slavici - Popa Tanda

Ioan Slavici - Popa Tanda Popa Tanda de Ioan Slavici 1874 I Ierte-l Dumnezeu pe dascălul Pintilie! Era cântăreț vestit. Și murăturile foarte îi plăceau. Mai ales dacă era cam răgușit, le bea cu gălbenuș de ou și i se dregea organul, încât răsunau ferestrele când cânta Mântuiește, Doamne, norodul tău ! Era dascăl în Butucani, bun sat și mare, oameni cu stare și socoteală, pomeni și ospețe de bogat. Iară copii n-avea dascălul Pintilie decât doi: o fată, pe care a măritat-o după Petrea Țapului, și pe Trandafir, părintele Trandafir, popa din Sărăceni. Pe părintele Trandafir să-l țină Dumnezeu! Este om bun; a învățat multă carte și cântă mai frumos decât chiar și răposatul tatăl său, Dumnezeu să-l ierte! și totdeauna vorbește drept și cumpănit, ca și când ar citi din carte. Și harnic și grijitor om este părintele Trandafir. Adună din multe și face din nimica ceva. Strânge, drege și culege, ca să aibă pentru sine și pentru alții. Mult s-a ostenit părintele Trandafir în tinerețea lui. Școlile cele mari nu se fac numai iac-așa, mergând și venind. Omul sărac și mai are, și mai rabdă. ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Sorcova

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Sorcova â†�� Wikisource:Colinde Sorcova de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Publicată în 1885 în ziarul Drepturile omului I Troienele se ridicau namilă până în tinda creștinului. Vântul spulbera fulgii de zăpadă în vârteje și stoluri, repezite în lungul ulițelor, sparte la răspântii și împrăștiate fără căpătâi în largul maidanelor de la Olănita . Pârtia nu se mai cunoștea. Zăpada îți trecea de glezne și mai bine. Fumul căminelor, zăpăcit de bătaia crivățului, se zvârcolea pe loc și, ca și cum ar fi fost sorbit de vetre, se prăbușea îndărat pe gâtul coșurilor. Mahalaua înțepenise îngropată în troiene. Nu se pomenea nici gură de om, nici lătrat de câine. Așa An Nou, așa Sân-Vasile, să-l hărăzească Domnul vrăjmașilor noștri, că și de-ai avea tufă în bătătură, uiți și de topor, te dai cât mai afund în plapumă, îți răstorni toate țoalele în spinare, și tot gheață rămâi din tălpi până la creștet. Taraful lăutarilor, al lui Sotir Ciupitul, țambalagiul Olănitei, împodobise din preziuă un cap de porc cu tibet conabiu și albastru, cu busuioc și cu cercei roșii în amândouă urechile, și mi-i vârâse, în dinții rânjiți, un trandafir umplut cu tocătură rumenă. Toți ...

 

Constantin Mille - Dumnezeu e nihilist

Constantin Mille - Dumnezeu e nihilist Dumnezeu e nihilist de Constantin Mille Din volumul Caietul roșu Popi cu pletele cărunte din Bizanța sau din Roma, Tu ce porți pe a ta frunte mitra scump´atâtor țări, Voi portarii sfinți ai groapei prea sfințitei Învieri, Ce cu fumul de tămâie și cu ruga și aroma Cătră cerurile´nalte strigați numele lui Crist, Plecați fruntea, plecați fruntea, Domnul vostru-i nihilist. Și când Domnul e cu-aceia care lupt´ pentru dreptate, Slugile nu trebui oare ca să fie ca și el? Dumnezeu aruncă astăzi în tiranele palate Roșul fulger al mâniei – să ucidă un mișel. El aprobă-asasinatul, Dumnezeu e nihilist, Plecați fruntea, slugi vrăjmașe, falși apostoli ai lui Crist. Popi cu pletele cărunte, o, voi slugi necredincioase, Vă ascundeți fața voastră, Dumnezeu e mâniat, Iar tu, fiară omenească, cu gândiri neomeneoase, Avortor, te uită – astăzi ceasul morții ți-a sunat. Tu, mulțime flămânzită, ce de veacuri ții pe spate Temelia lumii care drept răsplată-ți dă venin, Te deșteaptă, vezi și cerul l´a ta luptă cum ia parte: Cerul fulgere posede – ție bombele-ți rămân. 1881, Mai

 

George Coșbuc - Fresco-ritornele

George Coşbuc - Fresco-ritornele Fresco-ritornele de George Coșbuc 1 Viața mea de mult s-a stins și-am îngropat-o. Sunt beat de cad în gropi, și-a cui e vina ? A obrăjorilor cei cu gropiți, șireato ! 2 Ea sta, cu sânul plin de pere, la fântână — Și ea mi-a dat s-aleg pe plac din sân o pară. Și m-am trezit că-mi dă deodată peste mână ! 3 Pe punte-am sărutat mai ieri o fată, Și-acum au dat sătenii jalbă la prefectul, Că fetele stau cârd pe punte ziua toată ! 4 Psaltirea popii o sărut, dar aș lăsa-o, Sărut și mâna preotesei, și-aș lăsa-o, Pe fata popii n-o sărut, și-aș săruta-o! 5 Cu ochi frumoși, cu piept rotund, așa zglobie, Tu, Doamne, ai fäcut-o numai ca să mintă Și numai ca să-mi faci necazuri mie ! 6 Pendru drăguțe ne-am certat vro trei la coasă, — Din ceartă m-am ales cu părul smuls și mâna ruptă, Da-ncalte a rămas că-a mea e mai frumoasă ! 7 Cu șorțu-n ...

 

Ion Creangă - Popa Duhu

Ion Creangă - Popa Duhu Popa Duhu de Ion Creangă Povestire publicată prima oară în Convorbiri literare , nr. 8, 1 noiembrie 1881 Cine-a întâlnit vrodată în calea sa un popă, îmbrăcat cu straie sărăcuțe, scurt la stat, smolit la față, cu capul pleș, mergând cu pas rar, încet și gânditor, răspunzând îndesat "sluga dumitale" cui nu-l trecea cu vederea, căscând cu zgomot când nu-și găsea omul cu care să stea de vorbă, făcând lungi popasuri prin aleiele ascunse ale grădinilor publice din Iași, câte cu o carte în mână, tresărind la cântecul păserelelor și oprindu-se cu mirare lângă moșinoaiele de furnici, pe care le numea el "republici înțelepte", dezmerdând iarba și florile câmpului, icoane ale vieții omenești, pe care le uda câte c-o lacrimă fierbinte din ochii săi și apoi, cuprins de foame și obosit de osteneală și gândire, își lua cătinel drumul spre gazdă, unde-l aștepta sărăcia cu masa întinsă. Acesta era părintele Isaia Duhu, născut în satul Cogeasca-Veche din județul Iași. Patru păreți străini, afumați și îmbrăcați cu rogojini; teancuri de traftoloage grecești, latinești, bulgărești, franțuzești, rusești și românești, pline de painjeni și aruncate în neregulă prin cele unghere, ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPOP

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 2149 pentruPOP.

POPI

... POPÍ , popesc , vb . IV . Tranz . și refl . ( Pop

 

POPUL

PÓPUL s . m . v .

 

POPĂ

... PÓPĂ , popi , s . m . 1. ( Pop . ) Preot . 2. Numele uneia dintre cărțile de joc , care are imprimată pe una dintre părți o imagine asemănătoare cu a unui rege ; rigă ...

 

POPÂNDAC

POPÂNDÁC , popândaci , s . m . ( Mai ales la pl . ) Formație vegetală alcătuită din rogoz , care crește în grupuri în mocirlele sau în bălțile din câmpie , având din depărtare aspectul unor mici insule . - Et .

 

POPÂNDOC

POPÂNDÓC , - OÁCĂ , popândoci , - oace , s . m . , adj . 1. S . m . ( Reg . ) Numele a două specii de rozătoare : a ) șoarece de câmp ; b ) popândău ( 1 ) . 2. S . m . ( Fam . ) Epitet glumeț pentru un copil mic . 3. Adj . , s . m . ( Fam . ) ( Om ) mic de statură , scund . - Et . nec . Cf . %

 

POPÂNDEȚ

POPÂNDÉȚ , popândeți , ( 1 ) s . m . , popândețe , ( 2 ) s . n . ( Reg . ) 1. S . m . Numele a două specii de rozătoare : a ) șoarece de câmp ; b ) popândău ( 1 ) . 2. S . n . Sperietoare de păsări ; momâie , popândău ( 2 ) , poponeț ^1 (

 

ȚINE

... A sta într - o anumită poziție , a lua sau a avea o anumită atitudine sau ținută . Se ținea drept . 9. Refl . ( Pop . , determinat prin " mândru " , " mare " , " tare " sau un echivalent al acestora ) A fi mândru , încrezut ; a se mândri , a - și ... posesiune o întreprindere ; a avea în folosință pe timp limitat o proprietate ; a deține ( în calitate de chiriaș , de arendaș ) . 7. ( Pop . ) A avea de vânzare ( o marfă în prăvălie ) . VI. Tranz . 1. A suporta toată cheltuiala necesară întreținerii unei case , unei gospodării ... a străjui , a sta de strajă . A ține locul cuiva = a înlocui pe cineva . IX. Tranz . și refl . ( Pop . ) A ( se ) considera , a ( se ) socoti , a ( se ) crede . Te țineam mai tânăr ! X. Tranz . ( Pop . ) A obliga la o cheltuială , a necesita o cheltuială , a costa . [ Prez . ind . și : ( reg . ) țiu . - Var . : țineá vb ...

 

CERCA

... CERCÁ , cerc , vb . I . 1. Tranz . ( Pop . ) A cerceta , a examina ; a iscodi . 2. Tranz . și refl . ( Pop . ) A se strădui , a se sili ; a căuta să . . . 3. Tranz . ( Pop . ) A proba , a căuta să vezi dacă ceva e bun , potrivit etc . 4. Tranz . ( Înv . și reg . ) A căuta ... Tranz . ( Reg . ) A vizita , a frecventa . 7. Intranz . ( Pop . ) A reveni ; a da târcoale . 8. Tranz . unipers . ( Pop

 

PICA

... PICÁ^1 , pic , vb . I . 1. Intranz . ( Înv . și pop . ) A cădea de la o oarecare înălțime . 2. Tranz . ( Înv . și pop . ) A face să cadă în picături ( un lichid , o materie topită ) . 3. Intranz . ( Fam . ) A intra în posesiunea unui lucru , a ... ocazional sau ilicit ) . 4. Intranz . ( Fam . ) A sosi pe neașteptate ; a se ivi , a apărea . 5. Intranz . ( Înv . și pop . ) A cădea în . . . , a da în . . . , a fi cuprins de . . . 6. Tranz . ( Pop . ) A lovi , a atinge pe cineva ( țintindu - l cu ceva ) . PICÁ^2 , pers . 3 pichează , vb . I. Intranz . ( Despre avioane ) A ...

 

PIERDE

... A fi deposedat de . . . , a rămâne fără . . . , a nu mai avea ; spec . a irosi , a risipi . 2. ( Pop . ; despre femei ) A avorta . 3. A fi lipsit ( pentru totdeauna ) de o ființă dragă ; a rupe relațiile ( de prietenie ... a nu face ceva la timp . 6. A folosi timpul în mod nerațional , irosindu - l sau profitând insuficienit de el . III. 1. Tranz . ( Pop . ) A ucide , a omorî . 2. Tranz . ( Înv . și pop . ) A distruge , a nimici ( popoare , țări , așezări , bunuri materiale etc . ) . 3. Tranz . ( Pop . ) A face să dispară , să piară ; p . ext . a compromite . 4. Refl . A ieși din câmpul vizual , a ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...