Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: ÎNDESTUL

  Vezi și:ÎNDESTULARE, ÎNDESTUL, ÎNDESTULAT, CHIVERNISI, SĂTURA ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ÎNDESTULA: ÎNDESTULĂ.

 

ÎNDESTULA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNDESTULÁ, îndestulez, vb. I. Tranz. A da (sau a lua) destul; a satisface, a sătura (cu de-ale mâncării). ** Refl. A avea după dorință, a avea tot ce este necesar. - Din îndestul.

Sursa : DEX '98

 

ÎNDESTULÁ vb. v. mulțumi, satisface.

Sursa : sinonime

 

ÎNDESTULÁ vb. a (se) sătura, (prin Transilv. și Olt.) a (se) sățui. (I-a \~ cu mâncare.)

Sursa : sinonime

 

îndestulá vb., ind. prez. 1 sg. îndestuléz, 3 sg. și pl. îndestuleáză

Sursa : ortografic

 

A ÎNDESTUL//Á \~éz tranz. pop. 1) A asigura (cu de toate) destul. 2) A face se îndestuleze. /Din îndestul

Sursa : NODEX

 

A SE ÎNDESTUL//Á \~éz intranz. pop. 1) A avea (de toate) îndestul. 2) A fi îndestul de mulțumit. /Din îndestul

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruÎNDESTULA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 118 pentruÎNDESTULA.

Grigore Alexandrescu - Bistrița

... înnoire nelegiuită de sfintele chilii, dar pe de altă parte, urmând înțelepciunii omenești, a zidit pentru sine afară din mânăstire o pereche case îndestul de lumești, dar minunate pentru odihnă. Ceilalți călugări, supuși la ploaie și la frig, locuiesc în chilii neînvelite, și suferă tot ce trebuie să sufere ... ca să se învrednicească a ajunge mucenic. Nu sunt deloc la îndoială că în lumea cealaltă vor fi fericiți, căci într-aceasta sunt îndestul de rău. După odaia ce ne-o deteră de locuință, ne făcurăm o închipuire jalnică de prânzul ce ni se gătea, și astă dată nu ...

 

Vasile Cârlova - Marșul

... și ascunsă în mormînt Brațurile să-nfierbinte ; iasă iarăși pe pămînt.     Tinerimea s-o-ncunune     Cu izbînde foarte bune ;     Pe ea facă jurămînt. Înaintea fieșcărui îndestul v-ați umilit, Îndestul și lenevirea în somn greu v-a stăpînit.     Acea soartă fără milă,     Sau de voie, sau de silă,     În sfîrșit v-a ...

 

Nicolae Gane - Stejarul din Borzești

... zise următoarele:    â€”  Măria-ta!... N-am avea ce face cu viața acestui tătar ce ne batjocorește, căci țara s-a adăpat cu îndestul sânge păgânesc, și sângele unuia mai mult n-ar spori întru nimic roada pământului nostru. Dar acest unul este fiul hanului tătăresc, și măria-ta ...

 

Alecu Donici - Țăranul și oaia

... carne-n gură. Deci dar, s-au hotărât: "Așa precum pârâta nu au tăgăduit, Că cu acei claponi au mas într-o ogradă, Apoi e îndestul de sigură dovadă, Că ea, puternică, pe slabi au biruit; Și prin urmare dar, nu cred că s-au răbdat Să nu-i fi ospătat ...

 

Alecu Donici - Elefantul în domnie

Alecu Donici - Elefantul în domnie Elefantul în domnie de Alecu Donici Cine-i tare și mare, Dar minte nu prea are, Nu-i bine, cât de bun la inimă să fie. Pe elefant l-au pus în codri la domnie, Și de pe neam ei toți, De la străbunii săi până la strănepoți, Au îndestulă minte; Dar este rar acel preafericit părinte Să-i iasă buni copiii toți. Și elefantul meu, oricum era de mare, A înțelegerii n-avea îndemânare, Iar blând și plin de bunătate Era, cât nu se poate. Și iată că la domn au dat bietele oi O jalobă, zicând că "lupii răi pe noi De tot ne jecuiesc". — Tâlharii, varvarii, da cum de îndrăznesc! Au zis duiosul domn. Iar lupii se-ndrepta Și-așa urla: — Măria ta! De noi nu te-ndura, Căci singur ne-ai fost dat poruncă astă-iarnă S-avem cu toții blană. Iar oile pârăsc, c-așa sunt învățate: Noi n-am luat mai mult decât pielcea de frate. — Atâta! domnul le răspunde, Să știți că strâmbătăți la mine nu-ți ascunde, Vă hotărăsc de-acum de oaie o pielcică, Și nici un păr mai mult,

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Vornicul Iancu Moțoc

... Nu-i aci blestemul ce mă urmărește; Vai, cu mult mai groaznic e păcatul meu! Moartea cea mai cruntă nu mă pedepsește Nu mă pedepsește îndestul de greu! Când românul nostru e croit să fie Ramură domnească, viță de-mpărat, Eu, nesocotitul, printr-o nebunie Printr-o nebunie domn străin i ...

 

Constantin Negruzzi - Întâia noapte a lui Iung

Constantin Negruzzi - Întâia noapte a lui Iung Întâia noapte a lui Iung de Constantin Negruzzi Tu! Dumnezăul liniștii ci umbra ti-mpresoară, Somnule! Vino de m-adormi... o, ceriule, el zboară! Ca un prietin vânzători fugi de cei nenorociți Sădi în culcușul numai a celor fericiți. De glasul cel tânguitor fugi, să depărtează, Glasul celui nenorocit pe el îl spăimântează! După câtiva menunte unii odihni tulburate, Mă deștept. Fericit cel ci nu să trezăști Șâ este tot în noapte și mormânturile uitate La stare ce cumplită el acum nu mai gândești Dar dacă șâ-n mormânt stârvurile visază, Nici acolo nu găsăști vro mângâioasă rază. Chicuram... Un vis! un vis spăimântători M-au trudit necurmat cu chip tulburători, Fără nădejdi tras dintr-o nenorocire, În spaimi înfricoșate și întru îngrozire. Vai! sufăr încă, și dintr-o răsuflare Un vânt au împrăștiet această-nșălăciuni. Dar însă, în sfârșit, din somn m-am dișteptat Și-atunci, crud, adivărul pe mini-au așteptat. M-am trezit! Ce-am văzut? Am văzut trii mormânturi Întru cari zac trupurile celor mai scumpi menunturi, Cerând la ochii mei cu lacrămi, pe rând, A amoriului jale, ...

 

Constantin Negruzzi - Duchesa Milanului

... bun loc în Franța, unde ș-au pitrecutântru odihnă zilile săli. Craiul, carile căuta a-ș câștiga inimile noilor lui supuși, au zăbovit îndestul la Milan, dând prin aceasta prilej tinerilor curtezani de a faci cunoscut damilor că era tot atât de galanți în vremi de păci ...

 

Dimitrie Anghel - Omul care s-a pierdut pe sine

... alt om și își recîștiga toată prestanța. Ravagiul cotidian ce era pedepsit de înalta direcție să-l facă printre regine, marchize ori subrete, îl consola îndestul; gesturile însă rămîneau albe, și bietul om, după ce iubise atîta de paradă și de comandă, într-o zi simți cu adevărat nostalgia amorului. Un ...

 

Gheorghe Asachi - Omul literat

Gheorghe Asachi - Omul literat Omul literat de Gheorghe Asachi De când soarta, românilor favorisitoare, au deschis căile pe care au a păși pentru a agiunge la scopul dorit a civilizațiii, mulți tineri, însuflețiți de o vrednică de laudă dorință, ostenesc în deosăbite ramuri, cu țintire a înavuți limba și ideile compatrioților. În unii să descopere talent, în alții numai buna plecare, în puțini fondosul cel clasic neapărat pentru nemerirea țintirii lor. Grăuntea, mai nainte de a putea fi sămănată, au costisit multă sudoare ostenitorului! Sfezile și controversele asupra formelor limbei sunt intempestive și însorb timpul prețios a acelor autori carii, cu însărcinarea traducerii din limbi străine, să par îndatoriți a aduce pe românie străine idiotizme și construcții, încât din asemene fabrici au început a naște bastarduri, pre carii totimea națiii necunoscând, nu le va putea priimi de ai săi fii adevărați. Fondosul limbei noastre, ce pe aiure să caută, să află în sfânta Scriptură, ce este de toți românii înțăleasă; această să se păstreze curată și întreagă, ca singura legătură ce unește încă pe românii despărțiți în staturi deosăbite, și cătră aceasta adaogă- ...

 

Grigore Alexandrescu - Cîinele și măgarul

... Cîinele şi măgarul Cîinele și măgarul de Grigore Alexandrescu Cu urechea pleoștită, cu coada-ntre picioare, Cîinele, trist și jalnic, mergea pe o cărare. După îndestul umblet, iată că-l întîlnește         Un măgar, și-l oprește:         â€žUnde te duci? îi zise, Ce rău ți s-a-ntîmplat? Știi ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruÎNDESTULA

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentruÎNDESTULA.

ÎNDESTULARE

ÎNDESTULÁRE , îndestulări , s . f . Acțiunea de a ( se ) îndestula și rezultatul ei ; belșug , abundență . - V.

 

ÎNDESTUL

ÎNDESTÚL , - Ă , îndestuli , - le , adj . ( Înv . )

 

ÎNDESTULAT

ÎNDESTULÁT , - Ă , îndestulați , - te , adj . Care are de ajuns , satisfăcut . - V.

 

CHIVERNISI

CHIVERNISÍ , chivernisesc , vb . IV . ( Pop . și fam . ) 1. Tranz . A administra , a conduce . 2. Tranz . și refl . A face economii ; a agonisi . 3. Refl . și tranz . A ajunge sau a face să ajungă la o situație materială bună ; a ( se ) căpătui , a ( se ) pricopsi . 4. Tranz . și refl . A ( se ) aproviziona ; a ( se )

 

SĂTURA

SĂTURÁ , sátur , vb . I . Refl . și tranz . 1. A ( - și ) potoli pe deplin foamea sau setea , a ( se ) îndestula cu mâncare sau cu băutură . 2. Fig . A fi sau a face să fie pe deplin mulțumit , satisfăcut ( de sau cu ceva ) . 3. Fig . A fi sau a face să fie sătul , plictisit , dezgustat , scârbit de ceva sau de