Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: ACCEPTA

  Vezi și:ACCEPTA, ACCEPTARE, ADOPTA, PRIMI, ÎMPĂRTĂȘI, ÎNCHINA, ÎNCLINA, ACCEPTABIL, ACHIESA, ANTILITERATURĂ, BOGOMILISM ... Mai multe din DEX...

ACCEPT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ACCÉPT, accepte, s.n. Consimțământ scris de pe o poliță, prin care o persoană, desemnată de emitentul poliței, se obligă achite beneficiarului, la scadență, suma de bani din poliță. - Din germ. Akzept, lat. acceptus.

Sursa : DEX '98

 

accépt s. n., pl. accépte

Sursa : ortografic

 

ACCÉPT \~e n. Act prin care cineva se obligă achite o datorie la scadență. /Akzept, lat. acceptus

Sursa : NODEX

 

ACCÉPT s.n. Înscris, act prin care cineva se obligă achite o datorie la scadență. [< germ. Akzept, cf. lat. acceptus].

Sursa : neologisme

 

ACCÉPT s. n. 1. înscris prin care cineva se obligă achite o datorie la scadență. 2. acord, aprobare. (< germ. Akzept)

Sursa : neoficial

 

*accépt s.n.

Sursa : DOOM 2

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruACCEPT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentruACCEPT.

Antim Ivireanul - Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită l

Antim Ivireanul - Dedicaţie la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită la Snagov, în anul 1697 Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită la Snagov, în anul 1697 de Antim Ivireanul Preacuviosului, preastrălucitului, preaseninului și prin voia celui de sus devenitului stăpân și domn al întregii Ungrovlahii, domnului Ioan Constantin Basarab voevod, mântuire, viață bună, milă din partea lui Dumnezeu și fericire deplină. Nu-i vor lipsi, zice, lui Dumnezeu ostașii care i se cuvin (Epistola a V-a lui Synesius) în biserici; adică, nu au lipsit și nici nu vor lipsi vreodată în orice împrejurare ostașii Domnului din ceruri, neînfricații luptători ai sfintelor biserici ale lui Dumnezeu, și înflăcărații înțelegători ai adevărului, ca și biruitorii și purtătorii de trofee împotriva oricărei falange de eretici și în contra oricărei alte rătăciri grecești și ateiste, înarmați nu numai cu arme convingătoare și cu dovezi ale sfintei și divin inspitei Scripturi, ba chiar și cu raționamente logice și de neînvins, infailibile și de necombătut, folosindu-se în toate de adevărul însuși, fie ca refugiu, fie ca apărător. Adevărul [care] a orânduit să fie totdeauna alături de cei credincioși și ...

 

Cincinat Pavelescu - Îmbătrânesc

Cincinat Pavelescu - Îmbătrânesc Îmbătrânesc de Cincinat Pavelescu Îmbătrânesc!... Și zi cu zi oglinda tot mai neagră-mi pare, Căci zi cu zi în ea zăresc Un rid mai mult, Un por mai mare, Un păr mai sur, Și-un zâmbet trist, Ironic, Care N-acceptă nici o resemnare... Și-mi pare rău că mai exist. Îmbătrânesc!... Și tinerețea N-am cunoscut-o niciodată. Când cei de vârsta mea Jucau, Cântau Și se înveseleau, Eu eram mamă, Eram tată, Luptam din greu pentr-o bucată De pâine, Pentru azi și mâine. Îmbătrânesc!.. Și ce-i iubirea? Eu n-am știut-o niciodată; Că niciodată n-am iubit, Când prea iubit-am fost de-oricare... Ca piatra, piatră-mi rămânea Și sufletul și inima La orișice chemare. Îmbătrânesc!... Și tot mereu mă-ntreb: La ce mă chinui oare? Ce ceas ferice, Ce zi mare Putea-va fi o sărbătoare Și pentru mine? Care soare Putea-va timpul nencălzit de nici o rază Să-ncălzească? Ce flacără ar fi în stare S-aprind-o inimă în care Au înghețat atâtea simțuri D-atâtea ierne grele, rele. Îmbătrânesc!... Și zi cu zi oglinda tot mai neagră mi se pare... Căci văd cum sufletu- ...

 

Gelu Vlașin - Depresie zece

Gelu Vlaşin - Depresie zece Depresie zece de Gelu Vlașin nu mai ești simplista care-mi tulbură ochiul îngust și decorul absent cînd lumea dansează tango printre mese cu vin alb și roșu în ritmul radioului obosit nu mai ești banala poveste a geniului ratat cînd rînjetul cretin inundă încăperea și nici omul orchestră la festivalul proștilor deghizați și nici femeia fatală confundată cu o tîrfă de cartier mărginaș sau ceea ce gîndul meu primitiv caută disperat printre mizeriile cotidiene nu ești zîmbetul ascuns în suferințe conjugale prea ușor acceptate și eu știu prea bine de ce sufletul prea plin pentru îndeletniciri fără sens și nu pot să te simt aproape când tu nu mai

 

Marius Marian Șolea - Crinul trandafiriu de la Cabinet

... Corina Trandafir, redundant În ochii tăi eu am zărit apropierea și am înțeles cât de responsabil ar trebui să fiu, în cazul în care ai accepta să te întinzi. în timpul liber, femeie politicoasă, nerefuzând diversitatea de cefe păstoase și în valuri din aparatul de partid și de stat și schimbul ...

 

Paul Zarifopol - G. Ibrăileanu: Studii literare

Paul Zarifopol - G. Ibrăileanu: Studii literare G. Ibrăileanu: Studii literare de Paul Zarifopol (Creație și analiză Caragiale I. Al. Brătescu-Voinești Th. Hardy M Sadoveanu Otilia Cazimir Panait Istrati K. MichaĂ«lis Voica Eminescu). București, Editura Cartea Românească, 1930. Cu răbdare profesorală, cu fină pătrundere și inteligentă cumpătare, definește și explică dl Ibrăileanu, în 32 de paragrafe substanțiale, caracterul și procedările literare a 22 de scriitori... În fața vieții literare, dl I. a avut totdeauna o cumințenie de biolog. De aceea tot ce scrie el odihnește de impresionismul iritat care ne domină cu exces, și cărui nimeni, cred, nu i-a rezistat atât de bine că dânsul... Procedarea dlui I. este rezultatul ultim la care tinde orice nevoie și orice încercare de clarificare în materie literară. Cuprinsul rândurilor de mai sus, scrise de mine (în Adevărul literar din 1926) la apariția studiului Creație și analiză în această revistă, mi se accentuează mie însumi și mai mult acum, când am recitit bucata împreună cu celelalte strânse în volumul pe care-l anunțăm. Înconjurate de atâtea exemple, ideile discutate în Creație și analiză se valorifică intens. Este în spiritul domnului I. o minunată combinare de ...

 

George Topîrceanu - Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul

George Topîrceanu - Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul de George Topîrceanu Sufletul femeii e o enigmă; femeia e un sfinx, o șaradă — spun adoratorii ei fervenți, care se cred totuși misogini. Această concepție, datorită misticismului erotic al vremii, a intrat cu timpul în rândul adevărurilor curente. Psihologii și romancierii au încercat s-o documenteze la infinit, poeții „anormaliâ€� au pus-o în versuri și i-au exagerat conținutul. Iar femeia a acceptat-o cu grație... Sfinxul își intitulează și dna Hortensia Papadat-Bengescu noua sa carte de feminități. În treacăt fie zis, ceea ce vrea să sugereze acest titlu ușor ostentativ poate fi însă obiect de controversă pentru spiritul vremii în care intrăm. Se pare că omul acestei vremi va întinde, în sfârșit, antagonistei sale de până ieri o mână de împăcare și de ajutor: „Ai fost roabă umilită, ai fost sfinx idolatrizat. Fii de acum înainte om, și vino alături de mine...â€� Idolatrizarea îngrozită a femeii nu se potrivește cu o structură virilă robustă și armonioasă. Pentru un bărbat echilibrat, femeia nu poate fi nici idol, nici enigmă. Să ne înțelegem. Într-un anume sens, orice ...

 

Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic

Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II â†�â†� Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul II) Stăm acum la gura sobei mângâiați de căldura celui dintâi foc din anul acesta; afară ține de câteva zile o ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă, iar orașul tot e strâns zdravăn într-o imensă manta cenușie-roșiatică. Burlanele turuie vârtos, aci de-a dreptul sub acoperiș, și asta îmi mărește gustul de ascultare al [sic] scrisorilor donnei Alba (căreia de-acum înainte îi voi spune numai astfel, pe italienește; în spaniolă cuvântul scris "dona" se pronunță "donia", or mie îmi place s-o chem așa cum răsună în italienește, adică întocmai cum se scrie: donna, donna Alba). De bună seamă că același țuruit a dat îndemn și ghes și-acum dă necontenit avânt prințului să-mi facă această divină lectură. Eu o ascult cu religiozitate, dar din când în când casc, sau îl întrerup cu vreo amintire, care n-are nici în clin, nici în mânecă nici cu sensul frazelor citite, nici cu reflecțiile sau informările complimentare pe care prințul mi le dă asupra lor; ba îl întrerup câteodată cu vreuna boacănă de tot, astfel că ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra mișcării literare și științifice

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra mişcării literare şi ştiinţifice Asupra mișcării literare și științifice de Constantin Dobrogeanu-Gherea Seceta literară și științifică, sărăcia mișcării noastre literare contemporane e în afară de orice îndoială și, desigur, puțini se vor găsi care să nege acest fapt pe cât de trist, pe atât de adevărat. Nu-i vorbă, în privința mișcării științifice propriu-zise se vor găsi unii care nu ne vor da dreptate. Numărul școlilor și al școlarilor crește necontenit, universitățile noastre se îmbunătățesc foarte mult, o mulțime de tineri ne vin din străinătate înarmați cu toată știința europeană; n-ar fi deci nedrept de a vorbi de lipsa unei mișcări științifice la noi? Neîndoielnic că cei ce vor vorbi așa vor avea o mare doză de dreptate. Că instrucția se întinde la noi — cam încet, nu e vorbă, dar totuși se întinde — nu mai încape discuție; că universitățile noastre se îmbunătățesc foarte mult, e poate mai puțin sigur, admitem însă și asta; dar de aci și până la o mișcare științifică în adevăratul înțeles al cuvântului mai e un pas, și un pas foarte important. Pentru că aceea ce deosebește mai ales o mișcare științifică într-o ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ...

 

Panait Istrati - Chira Chiralina

Panait Istrati - Chira Chiralina Chira Chiralina de Panait Istrati I - STAVRU Adrian străbătu, buimac, scurtul bulevard al Maicii Domnului, care, la Brăila, duce de la biserica cu același nume la Grădina publică. Ajuns la intrarea grădinii, se opri, încurcat și necăjit. — Ce dracu! exclamă el cu voce tare, nu mai sunt copil! Și cred că am tot dreptul să înțeleg viața cum o simt. Erau orele șase seara. Zi de lucru. Aleile grădinii erau aproape pustii către cele două porți principale; soarele crepuscular aurea nisipul, în vreme ce boschetele de liliac se scufundau în umbra serii. Liliecii zburau de colo-colo, zăpăciți. Băncile pe alee erau aproape toate libere, afară de cele din colțurile ascunse ale grădinii, unde perechi de tineri se îmbrățișau amoros și deveneau serioase la trecerea inoportunilor. Adrian nu dădu atenție nici unuia din oamenii ce întâlni în drum. El sorbea lacom aerul curat, care se ridica din nisipul de curând udat — amestec îmbălsămat de miros de flori — și se gândea la ceea ce nu putea înțelege. El nu înțelegea mai ales împotrivirea mamei sale la legăturile lui de prietenie, împotrivire care dăduse naștere la o ceartă violentă între mamă și fiul ei ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruACCEPT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 48 pentruACCEPT.

ACCEPTA

ACCEPTÁ , accépt , vb . I . Tranz . A fi de acord cu . . . ; a primi , a consimți să . . . ; a admite , a aproba , a

 

ACCEPTARE

... ACCEPTÁRE , acceptări , s . f . Acțiunea de a accepta și rezultatul ei . V. accepta

 

ADOPTA

... copil . 2. A - și însuși felul de a vedea sau de a se comporta al cuiva , a accepta o părere , o metodă etc . 3. A accepta

 

PRIMI

... PRIMÍ , primesc , vb . IV . Tranz . 1. A lua în posesiune sau a accepta ceea ce ți se oferă , ți se dă , ți se datorează ; a obține , a căpăta ; spec . a încasa . 2 ... o întreprindere , într - o instituție , într - o organizație etc . 4. A consimți la . . . , a fi de acord cu . . . ; a accepta

 

ÎMPĂRTĂȘI

... Bis . ) A da sau a lua împărtășanie ; a ( se ) cumineca , a ( se ) griji . 2. Tranz . A accepta punctul de vedere al cuiva , a fi de acord cu . . . 3. Tranz . A împărți cu cineva ceva ; a avea ...

 

ÎNCHINA

... cuiva , în semn de respect , de devotament , de afecțiune sau ca simplu salut . 3. Refl . ( Înv . ) A recunoaște suzeranitatea cuiva ; a accepta să devină vasal . 4. Tranz . ( Înv . ) A dărui cuiva ceva în semn de evlavie , de supunere , de recunoștință . 5. Tranz . A consacra ...

 

ÎNCLINA

... sau într - o parte ; a ( se ) pleca . 2. Refl . Fig . A se declara convins ; a admite , a accepta

 

ACCEPTABIL

ACCEPTÁBIL , - Ă , acceptabili , - e , adj . Care poate fi acceptat ;

 

ACHIESA

... ACHIESÁ , achiesez , vb . I . Intranz . ( Rar ) A accepta

 

ANTILITERATURĂ

ANTILITERATÚRĂ s . f . Creație literară care nu respectă principiile estetice generale

 

BOGOMILISM

... balcanice , în Rusia și în alte părți , care contesta treimea divină ortodoxă , existența umană a lui Cristos , respingea riturile ortodoxe , inclusiv botezul , nu accepta

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...