Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ACHITAT, ACHITARE, ÎMPLINI, ACCEPT, BUN, CASĂ, NEPLATĂ, NOTĂ, ONORA, PLĂTI ... Mai multe din DEX...

ACHITA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ACHITÁ, achít, vb. I. 1. Tranz. A declara printr-o hotărâre judecătorească persoana trimisă în judecată penală este nevinovată. 2. Tranz. și refl. A(-și) plăti, a(-si) îndeplini o obligație materială sau morală. * Expr. (Refl.) A se achita de ceva = a duce la bun sfârșit o obligație. 3. Tranz. (Arg.) A omorî, a ucide. - Din fr. acquitter.

Sursa : DEX '98

 

A achitaa acuza, a condamna, a învinovăți, a osândi

Sursa : antonime

 

ACHITÁ vb. v. asasina, omorî, suprima, ucide.

Sursa : sinonime

 

ACHITÁ vb. 1. (JUR.) (înv.) a slobozi. (Judecătorul l-a \~ pe inculpat.) 2. a lichida, a onora, a plăti, (înv. și pop.) a număra, (înv. și reg.) a plini, (înv.) a răfui, a răspunde, (grecism înv.) a exoflisi. (Și-a \~ datoria.) 3. a depune, a plăti, a vărsa. (A \~ în termen rata.) 4. a scăpa. (S-a \~ de o mare obligație.)

Sursa : sinonime

 

achitá vb., ind. prez. 1 sg. achít, 3 sg. și pl. achítă

Sursa : ortografic

 

A SE ACHITA A ACHIPUÍ achípui tranz. pop. (persoane, obiecte) A atinge ușor cu degetele (pentru a se convinge există); a pipăi. /Orig. nec.

Sursa : NODEX

 

A ACHITÁ achít tranz. 1) (mărfuri, pierderi, datorii etc.) A compensa în bani sau în natură; a plăti. 2) (persoane) A declara ca fiind nevinovat (printr-o decizie judiciară). 3) fam. A lipsi de viață (premeditat sau întâmplător); a ucide; a omorâ. /acquitter

Sursa : NODEX

 

A SE ACHITÁ achít intranz. A se elibera (de o obligație materială sau morală). \~ de o datorie. /aquitter

Sursa : NODEX

 

ACHITÁ vb. I. 1. tr. (Rar) A declara liber (de o datorie, de o sarcină); a declara nevinovat pe cineva, a scoate din culpă. 2. tr., refl. A(-și) plăti, a(-și) lichida o datorie. * refl. A se achita de ceva = a înfăptui, a îndeplini (ceva). 3. tr. (Fam.) A ucide, a omorî. [< fr. acquitter].

Sursa : neologisme

 

ACHITÁ vb. I. tr. 1. (jur.) a declara pe cineva liber de răspundere penală, a scoate din culpă. 2. (fam.) a ucide. II. tr., refl. a(-și) plăti o datorie. o a se ~ de ceva = a îndeplini (ceva). (< fr. acquitter)

Sursa : neoficial

 

achitá (-t, -át), vb. 1. A plăti 2. A absolvi în justiție 3. (Arg.) A omorî, a ucide. < Fr. acquitter. Din fr. acquit provine rom. achiu "prima bilă de la biliard" și alteori "tac de biliard"; al doilea sens se explică prin rus. kij, de aceeași proveniență (Bogrea, Dacor. II, 653). Cf. it. acchittare și acchitto, ca termeni de biliard.

Sursa : etimologic

 

achita, achit v.t. a omorî (Notă: Definiția este preluată din Dicționar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)

Sursa : DLRLC

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruACHITA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentruACHITA.

Cincinat Pavelescu - La curtea cu juri

Cincinat Pavelescu - La curtea cu juri La curtea cu juri de Cincinat Pavelescu din Piatra-Neamț, unde am pledat mai multe procese cu mare succes moral, dar nu pecuniar Jurații-au fost, de data asta, Mult mai cinstiți ca acuzatul: L-au achitat! Dar el, sunt sigur, N-o să-și achite

 

Ion Luca Caragiale - Proces-verbal

Ion Luca Caragiale - Proces-verbal Proces-verbal de Ion Luca Caragiale 1899 Astădi Miercuri 2 oct. anul una mie nouă sute orele 1 p. m. Noi comisarul secției 55 după reclamația părților și anume domnișoara Matilda Popescu de profesiune particulară menajeră împreună cu mama sa d-na Ghioala Popescu idem, domnișoara Lucreția Ionescu de profesiune rentieră împreună cu mătușa sa d-na Anica Ionescu de profesiune văduvă pensionară viagera și d. Stavrache Stavrescu de profesiune propietar, după ce l-am eliberat adi dimineață de la secție, deoarece la prima cercetare ce am făcut-o aseară la fața locului pentru scandalul provenit, s-a pronunțat cu vociferări la adresa guvernului, care este un obiceiu al său cunoscut de toți concetățenii din această suburbie și în contra noastră chiar în eserciciul foncțiunii, transportându-ne în strada Grațiilor No. 13 bis unde se află imobilul în cestiune al susmencionatului propietar Stavrache Stavrescu, închiriat domnișoarii Matilda Popescu cu mama sa pe șase luni, de la sf. Dumitru corent până la sf. Gheorghe următor și pe care nu-i permite a intra în posesiune numai cu arvuna fără a complecta chiria, iar domnișoara Lucreția Ionescu cu mătușa sa ...

 

Ion Luca Caragiale - Teribil naufragiu, din norocire fără accident de persoane

Ion Luca Caragiale - Teribil naufragiu, din norocire fără accident de persoane Teribil naufragiu, din norocire fără accident de persoane de Ion Luca Caragiale Statul nostru avea odată, pe cât își poate aminti oricine, o mare magazie de cărți, pe care o numea Biblioteca Națională. De mult, foarte de mult nu se mai pomenește despre dânsa. De multe ori acea magazie plină de înțelepciuni a avut imprudența să se mute cu chirie, ca un amploiat hărbar, de colo până colo, neținând seama că o mutare face cât o inundație, și două cât un foc. Călătorind multă vreme de colea până colea, ca o corabie îndrăzneață pe întinsele mări, a trebuit până în fine sa se prăpădească în neguri ca oricare Leviathan. A fost un dezastru, un cumplit nenoroc, o catastrofă memorabilă. Unde o mai fi sărmana corabie pierdută de atâta vreme în pustiurile zbuciumate ale oceanelor? mai există, oare, sfărămăturile ei? ce s-au făcut scoarțele faimoasei Bibliotece Naționale? Mister! Nici un muritor n-ar putea îndrăzni să răspundă la aceste întrebări indiscrete, nici chiar personalul bibliotecei... Căci uitasem să spun că, din norocire pentru statul nostru, deși nu se mai știe de urma ...

 

Emil Gârleanu - Părtașul

Emil Gârleanu - Părtaşul Părtașul de Emil Gârleanu Soldatul Pintilie Gheorghe era învinuit că furase în sâmbăta Paștilor câțiva saci cu orz și că apoi îi vânduse. Santinela ce încuviințase aceasta era adusă înaintea consiliului, ca părtașă la furt. Vinovatul mărturisise hoția. El o îndeplinise, pe când de santinelă la orzărie era Neculai Oană, recrut din anul acela, un biet om, luat în oaste pe nevăzutele, și pe care, de șase luni de zile de când venise, nu-l scoase nimenea din ceea ce știa el de acasă. De nepriceperea lui se feriseră toți comandanții de companie, ca de foc, și-l lăsaseră la boi. În săptămâna Patimilor soldații fură învoiți pe acasă. De sărbători e greu să pui mâna pe un om mai acătării, rămân ciurucurile. S-a zbătut bietul aghiotant, în dreapta, în stânga, până a dat, în grajd, cu ochii de Neculai Oană, care vorbea cu boii lui, dezmierdându-i pe grumaz. Valeu! Oană neică, zise aghiotantul, Maica Domnului mi te scoase în cale. Vino-ncoa, zmeule, să te înarmez ca pe sfântul Gheorghe. L-a înșfăcat de guler, l-a dus de l-a încins, ...

 

Ion Luca Caragiale - 1 Aprilie

Ion Luca Caragiale - 1 Aprilie 1 Aprilie de Ion Luca Caragiale UN TÂNĂR (aer și maniere de mic impiegat, costum cam sărăcuț, dar curățel; jiletca, foarte deschisă, lasă să se vază pieptul cămășii de coloare ; mănuși, țilindru; floare-n piept; baston subțire) Eu mărturisesc drept, cum am spus și la jurați, eu, domnule președinte, i-am zis lui Mitică: nu-mi plac glume de astea! Adică nu că mi-era frică de ce s-a-ntâmplat... nici nu mă gândeam! dar vorba e, nu-mi plac mie astea; că eu îl știam cine e Mișu, laș! și n-are curaj; mi-era frică să nu pățim cu el cum mai pățisem o dată, când s-a-ntâmplat la Hierestrăul Vechi bătaia cu mizerabilii ăilalți, care ne-a atacat, și Mișu de frică a fugit și s-a ascuns undeva... După ce s-a isprăvit bătaia — că (sever) i-am pus pe goană pe mizerabilii, care se lăuda că o să ne-o facă ei, că sunt de la parchetul general; da... am lucrat... teribil (învârtește bastonul repede) — l-am căutat pe Mișu pân toată grădina, ...

 

Ion Luca Caragiale - Teatrul nostru

Ion Luca Caragiale - Teatrul nostru Teatrul nostru de Ion Luca Caragiale Multe lucruri absurde se văd în lumea noastră românească, așa de multe, că ne-am deprins cu ele și ni se par foarte raționale, ba adesea am crede absurd pe acela ce ar îndrăzni să le critice sau măcar să le, denunțe ca atari. Se poate o absurditate mai mare decât exagerata extensiune a învățământului secundar clasic la noi? Se poate o mai mare absurditate decât năvala sexului frumos la învățământul universitar? Dar despre astea altă dată. Deocamdată, să răspundem la aceasta: se poate o mai mare absurditate decât organizația oficială a Teatrului nostru Național? Nu, desigur. Și, cu toate astea, teatrul merge. Cum merge, e altă chestie. Să vedem. Teatrul Național este pus sub tutela și protecția statului și comunei. Aceștia îi dau gratis un local, luminatul și încălzitul, dreptul de a închiria localul, apoi o bună subvenție în bani, în plus, îi plătesc administrația oficială. S-ar crede că asta e o fericire pentru teatru, și-ar putea închipui cineva că cu așa ajutoare mersul teatrului trebuie să fie perfect asigurat și traiul artiștilor la adăpost de orice necazuri materiale. ...

 

Ion Luca Caragiale - Dintr-un catastif vechi

Ion Luca Caragiale - Dintr-un catastif vechi Dintr-un catastif vechi de Ion Luca Caragiale Să mă ierte confrații noștri reporteri dacă nu rămân todeuna uimit de rezultatele activității lor... Eu am cunoscut în copilăria mea, înainte de a merge la școală, pe patroana reportajului român; și iată de ce zic „patroana". Toate corporațiile bine organizate au câte un patron sau chiar câte doi: pianiștii au pe sf. Cecilia; vânătorii, pe sf. Hubertus; călăreții, pe sf. Gheorghe; chiriașii, pe sf. Gheorghe și pe sf. Dumitru; doftorii, pe sf. Cosma și Damian; birjarii pe sf. Ilie ș. cl. Și să se noteze bine că pe vremea când trăiau acești patroni, nu se știa nici de Chopin, nici de pianolă; armele cu repetiție nu se inventaseră încă; societățile pentru îmbunătățirea rasei cavaline si Creditul urban nu erau înființate; despre antisepsie și roate de cauciuc nici pomeneală... Tot astfel, când eu am cunoscut-o pe patroana reportajului român, nu se pomenea de serviciu telegrafic și telefonic nici cu fir, dar încă fără fir; nu se știa de căi ferate, de biciclete, de automobile, de atâtea ș-atâtea mijloace de locomoțiune și de corespondență, de care se bucură confrații reporteri ...

 

Ion Luca Caragiale - Zig-zag!...

Ion Luca Caragiale - Zig-zag!... Zig-zag!... de Ion Luca Caragiale O armată formidabile de lucrători, purtând topoare, ciocane, căngi, sape; în fruntea ei, o nenumărată companie de ingeniari; dupe dânsa, un șir lung de nu știu câte căruțe încărcate cu instruminte mecanice, științifice și altele, și-n urma acestora, care cu proviziuni, pornesc spre miazănoapte din cetatea capitale, în aplauzele mulțimei entuziaste a bunilor români, cu scop de a merge să rază de pe fața pământului Carpații, pe cari, drept vorbind, se pare că bunul creatore i-a pus, unde sunt, în necazul multora. Eu zic, domnilor, că scopul este măreț și demn. Închipuiți-vă România, dupe terminarea acestei colosale espedițiuni: o imensă câmpie lucie, bătută ca-n palmă, curată și măturată cum sunt curțile oamenilor cu gust și dare de mână; nici pulbere, nici noroi; un bulevard cochet, pe care să poată trece, numa-n papuci, vecinii unguri la noi și noi să putem trece la dânșii; fără vame, fără formalități importune de transit internaționale. În treacăt, cele două specii de oameni, cu buna-creștere ce-i caracteriză, se vor saluta, vor schimba o strângere de mână cordiale și-și vor ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Munca creatoare și munca-exercițiu

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Munca creatoare şi munca-exerciţiu Munca creatoare și munca-exercițiu de Constantin Dobrogeanu-Gherea I Cunoscutul scriitor italian Guglielmo Ferrero, într-un studiu frumos asupra muncii intelectuale, ajunge la concluzia că munca intelectuală e penibilă și fiecare om stăruiește s-o înlăture. La această concluzie, care pare la întâia vedere foarte stranie, Ferrero ajunge prin faptul că face o deosebire adâncă între munca intelectuală ca exercițiu, mai mult automatic, și munca intelectuală adevărată , cum zice el. Fără ca să fim de-o părere în totul cu Ferrero, această clasificare a muncilor ne pare fericită, numai noi am da alte nume la aceleași noțiuni, le-am numi munca exercițiu și munca creatoare. Cea întâi, după Ferrero, nu numai că nu e penibilă, dar chiar e plăcută și trebuitoare organismului omenesc. ,,Fiecare organ care împlinește o funcție — zice cu drept cuvânt Ferrero — are nevoie de exerciții. Neactivitatea prelungită se face dureroasă și sfârșește prin a determina boala și chiar degenerarea organului." De aceea copiii lăsați în voia lor aleargă și se ostenesc, un om ce nu muncește se simte rău și se lecuiește prin plimbare și gimnastică: are nevoie organismul de exercițiu ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei

Constantin Stamati-Ciurea - Carpaţii, Basarabia şi un rezumat istoric asupra cetăţilor ei Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei de Constantin Stamati-Ciurea În Basarabia, ținutul Hotinului, 8 kilometri departe de Prut, se află pe hotarul moșiilor Caracușeni și Ghilavăț o stâncă, care este cea mai înaltă din tot ținutul. Privind de pe această stâncă într-o seară senină cu o atmosferă limpede, pe când soarele la apus luminează cu raze purpurii orizontul, atunci în depărtare se zăresc destul de lămurit contururile măgurilor munților Carpați, al căror șir se reazemă cu un capăt în Galiția, iar cu altul în România. Cu toate că după atlanturile geografice acești munți sunt izolați de Basarabia, eu am ferma opinie, că ramurile lor, cu un capăt dinspre sud sub gradul al 14-lea al înclinațiunii acului mag­netic, trec de-a curmezișul Basarabia în două lanțuri, unul de­spre sud-est de la Ungheni până la Orhei și Nistru, iar alt lanț spre nord-est din Bucovina spre Hotin, înșirându-se de-a lungul Nistrului până la Soroca și alcătuind cele mai pitorești stânci, ce ca și niște ziduri colosale stau între Basarabia și Podolia. Carpații sunt ...

 

Vasile Alecsandri - Dridri

Vasile Alecsandri - Dridri Dridri de Vasile Alecsandri Ziarul francez Teatrul, cu data 25 iunie 1851, conține liniile următoare: ,,O tânără artistă, cea mai frumușică din toate câte le-am zărit pe scenele teatrelor de pe bulevarde, a murit în floarea tinereții! Veselă și grațioasă, ea poseda calitățile inimii și ale spiritului. Toți acei care au cunoscut-o regretă în persoana sa o artistă de talent și un model perfect de eleganță și de istețime pariziană. Ea purta între amici gentila denumire de Dridri, însă numele ei adevărat era: Marie-AngĂ©lique Chataignez!“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Citind aceste rânduri, mulți din românii care au fost emigrați la Paris în anul 1848 își vor aduce aminte de acea drăgălașă copilă atât de pariziană în spiritul său, atât de română în inima sa!... Ea s-a unit la toate aspirările patriotice ale generației entuziaste de acum 20 de ani, care a dat semne de viață națională în Iași și București; ea a împrăștiat adeseori cu farmecul veseliei sale negurile posomorâte de pe fruntea celor descurajați și a lucit ca o dulce rază de soarele patriei în ochii multor emigrați din țările noastre. Prin ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruACHITA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentruACHITA.

ACHITAT

ACHITÁT , - Ă , achitați , - te , adj . 1. Care a fost declarat nevinovat prin hotărâre judecătorească . 2.

 

ACHITARE

... ACHITÁRE , achitări , s . f . Acțiunea de a ( se ) achita și rezultatul ei . - V. achita

 

ÎMPLINI

... A aduce sau a ajunge la îndeplinire , a ( se ) realiza , a ( se ) îndeplini . 6. Tranz . A achita , a plăti . 7. Tranz . ( Reg . ; în expr . ) A o împlini ( cu cineva ) = a o păți ( cu cineva ) , v . păți ...

 

ACCEPT

ACCÉPT , accepte , s . n . Consimțământ scris de pe o poliță , prin care o persoană , desemnată de emitentul poliței , se obligă să achite beneficiarului , la scadență , suma de bani din

 

BUN

BUN , - Ă , buni , - e , ( I - VIII ) adj . , s . m . și f . , ( IX ) bunuri , s . n . , ( X ) adv . I. Adj . Care are calități . 1. Care face în mod obișnuit bine altora , care se poartă bine cu alții ; binevoitor . 2. Care se achită de obligațiile morale și sociale ; corect , cuviincios ; frumos , milos . 3. ( Despre copii ) Cuminte , ascultător , îndatoritor ; care are grijă de părinți . 4. Caracteristic omului mulțumit , vesel , bine dispus . II. Adj . 1. Care face sau prinde bine ; plăcut , satisfăcător , agreabil . 2. ( Despre mâncăruri și băuturi ) Gustos , apetisant , ales . 3. Bogat , abundent , îmbelșugat . 4. ( Despre miros ) Frumos , plăcut , agreabil . 5. Liniștit , tihnit , fără griji ; fericit . Viață bună . III. Adj . 1. Potrivit , apt pentru un anumit scop ; p . ext . care - și îndeplinește bine menirea . 2. ( Despre organele corpului sau despre funcțiunile lor ) Care funcționează bine . 3. ( Despre îmbrăcăminte și încălțăminte ) Care nu este uzat ; p . ext . nou , de sărbătoare . 4. De calitate superioară ; p . ext . de preț , scump , nou . 5. ( Despre bani ) Care are putere de circulație . IV. Adj . Înzestrat , talentat , priceput ; p . ext . dibaci , abil , iscusit . V. Adj . 1. Folositor , util ; avantajos , rentabil . 2. ( În basme și superstiții ) Prevestitor de bine . VI. Adj . 1. Zdravăn , puternic , strașnic . 2. Întreg , plin ; deplin ; ...

 

CASĂ

CÁSĂ^2 , case , s . f . 1. Dulap sau lădiță de fier în care sunt ținuți bani , hârtii de valoare etc . Casă de fier . Casă de bani . 2. Masă , pupitru sau birou într - un magazin , unde se achită costul cumpărăturilor . CÁSĂ^1 , case , s . f . 1. Clădire destinată pentru a servi de locuință omului . 2. Încăpere specială într - o clădire , având o anumită destinație . 3. Cutie dreptunghiulară în care se păstrează literele , semnele etc . tipografice de același caracter . 4. Gospodărie . 5. Totalitatea celor care locuiesc împreună ( formând o familie ) ; familie . 6. Căsnicie , menaj . 7. ( Urmat de determinări ) Nume dat unor instituții , așezăminte , întreprinderi , firme comerciale etc . 8. Boală a vinurilor , pe care acestea o capătă când ajung în contact cu aerul și care se caracterizează prin tulburare și prin schimbarea

 

NEPLATĂ

... NEPLÁTĂ s . f . Faptul de a nu achita

 

NOTĂ

NÓTĂ , note , s . f . 1. Însemnare , înregistrare în scris a unei observații referitoare la o anumită chestiune ; text scris care conține o scurtă însemnare , un comentariu . 2. ( Mai ales la pl . ) Fiecare dintre adnotările la un text literar sau științific , cuprinzând informații suplimentare de amănunt , referințe bibliografice etc . , trecute în josul paginii respective ori la sfârșitul sau la începutul volumului adnotat . 3. Comunicare ( scrisă ) prin care guvernul unui stat informează guvernul altui stat asupra unor probleme , face anumite propuneri , protestează asupra lezării unor interese etc . 4. Socoteală scrisă , document cuprinzând sumele pe care cineva trebuie să le achite pentru obiecte cumpărate , pentru consumații ; document prin care se dispune livrarea unor sume , bunuri , care servește la înregistrarea unor operații contabile etc . 5. Calificativ care reprezintă , printr - o cifră sau o mențiune specială , aprecierea cunoștințelor sau a comportării unui elev , a unui student , a unui candidat , notat de către profesor , de către membrii unui juriu etc . 6. Semn convențional pentru reprezentarea grafică a sunetelor muzicale , indicând înălțimea și durata lor ; sunet care corespunde acestui semn . 7. Fig . Nuanță , însușire , trăsătură caracteristică , semn distinctiv ;

 

ONORA

... stimă ; a cinsti , a respecta . 2. A face pe cineva demn de cinste , de laudă . 3. A achita

 

PLĂTI

... PLĂTÍ , plătesc , vb . IV . 1. Tranz . A achita contravaloarea ( în bani sau în natură ) a unui bun obținut sau cumpărat , a unei consumații etc . 2. Tranz . A răsplăti ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...