Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:COMPARAT, COMPARAȚIE, COMPARAȚIUNE, CA, COMPARARE, COMPARABIL, COMPARATIST, CONFRUNTA, ECHILIBRU, EGAL ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului COMPARA: COMPARĂ.

 

COMPARA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

COMPARÁ, compár, vb. I. Tranz. A examina pentru a stabili asemănările și deosebirile; a confrunta. - Din fr. comparer, lat. comparare.

Sursa : DEX '98

 

COMPARÁ vb. 1. a confrunta, (înv.) a protocoli, a semui. (A \~ între ele două obiecte.) 2. a (se) apropia, a (se) asemăna, a (se) asemui, (înv.) a (se) asemălui, a (se) semălui, (prin Ban.) a (se) bărăbări. (Îl \~ pe ... cu un vultur.) 3. v. potrivi. 4. a se măsura, a se pune. (Nu \~ eu cu tine!)

Sursa : sinonime

 

COMPARÁ vb. tr., refl. a (se) pune alături pentru a stabili asemănările și deosebirile; a (se) confrunta. (< fr. comparer, lat. comparare)

Sursa : neoficial

 

compará vb., ind. prez. 1 sg. compár, 3 sg. și pl. compáră

Sursa : ortografic

 

A COMPARÁ compár tranz. (ființe, obiecte, fenomene) A examina simultan sau succesiv, pentru a stabili similitudinile și diferențele; a confrunta. /comparer, lat. comparare

Sursa : NODEX

 

COMPARÁ vb. I. tr., refl. A (se) asemăna, a (se) confrunta (punându-se față în față). [P.i. compár. / < fr. comparer, cf. it., lat. comparare].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCOMPARA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 64 pentruCOMPARA.

Ion Luca Caragiale - Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului XIX

... Capitolul II - PICTURA - SCULPTURA - ARHITECTURA 5 Capitolul III - MUZICA – TEATRUL 6 CONCLUZIE ȘI ENTUZIASM PREFAȚA Ramurile de activitate publică ale unei societăți se pot compara cu deosebitele organe de viață ale unui individ. De exemplu, economia și comerțul se pot compara cu organele de hrană, cu stomacul; armata - cu puterea musculară, cu pumnii șcl. Literatura frumoasă și artele se pot compara cu obrazul, cu acea parte dindărătul căreia stă mecanismul superior, aparatul gândirii. Precum un individ nu se prezintă într-o societate decât cu fruntea-nainte ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Nu știu, n-am văzut

Ştefan Octavian Iosif - Nu ştiu, n-am văzut Nu știu, n-am văzut de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Spun unii și se poate să fie adevărat Că și în anul acesta s-a desprimăvărat, C-au lineat plugarii în țarini negre brazde, Și-au tras aceleași berze la vechile lor gazde. Că holdele pe urmă bogate au crescut... Se poate... Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut... Spun alții că cireșii, salcâmii și castanii Au înflorit și anul acesta ca-n toți ani, Că sub albastra boltă pictată de ozonă A dat concerte iarăși eterna primadonă Și că natura toată un rai s-a prefăcut… Se poate…Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut... Afirmă alții iarăși că holdele bogate S-au copt și-au fost pe urmă cu grabă secerate, C-au fluierat mașine și-au clănțănit batoze, C-au fost seri violete și răsărituri roze, C-a fiert prin crame mustul, voios ca și-n trecut… Se poate... Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut!... Spun în sfârșit cu toții c-au vilegiaturat, Că aerul pe-aiurea nu s de comparat Cu cel din ...

 

Cincinat Pavelescu - Cum se face o epigramă%3F

... 3F Cum se face o epigramă? de Cincinat Pavelescu Epigrama e un fulger scurt, o scăpărare repede țâșnită din cremene când o izbește amnarul. Aș compara-o, de asemenea, cu un mic lampion venețian care, înconjurat de umbra nopții, dă lumina-i capricioasă și strălucește ca o candelă ambulantă pe întunericul ...

 

Cincinat Pavelescu - Trandafirul și stejarul

Cincinat Pavelescu - Trandafirul şi stejarul Trandafirul și stejarul de Cincinat Pavelescu Cel mai obraznic din stejari Certa modestul trandafir: Zău, de-ndrăzneala ta mă mir, Cu mine tu să te compari? Cu vârful meu eu sparg azurul Și sunt prieten cu vulturul, Și trunchiul meu nu sunt în stare Trei oameni să-l cuprindă; Ar trebui să mă admiri!  Așa e, dar tu faci doar ghindă Și eu fac

 

Dimitrie Anghel - Nu știu, n-am văzut

Dimitrie Anghel - Nu ştiu, n-am văzut Nu știu, n-am văzut de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Spun unii și se poate să fie adevărat Că și în anul acesta s-a desprimăvărat, C-au lineat plugarii în țarini negre brazde, Și-au tras aceleași berze la vechile lor gazde. Că holdele pe urmă bogate au crescut... Se poate... Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut... Spun alții că cireșii, salcâmii și castanii Au înflorit și anul acesta ca-n toți ani, Că sub albastra boltă pictată de ozonă A dat concerte iarăși eterna primadonă Și că natura toată un rai s-a prefăcut… Se poate…Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut... Afirmă alții iarăși că holdele bogate S-au copt și-au fost pe urmă cu grabă secerate, C-au fluierat mașine și-au clănțănit batoze, C-au fost seri violete și răsărituri roze, C-a fiert prin crame mustul, voios ca și-n trecut… Se poate... Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut!... Spun în sfârșit cu toții c-au vilegiaturat, Că aerul pe-aiurea nu s de comparat Cu cel din Capitală, ...

 

George Topîrceanu - În jurul unui divorț

George Topîrceanu - În jurul unui divorţ În jurul unui divorț de George Topîrceanu 1911 Mișu St. Popescu vrea să divorțeze. Lung prilej de vorbe și de ipoteze ! Unii spun că Mișu singur e de vină, Că la ei în casă n-a fost zi senină. Că nu poate nimeni să-i mai intre-n voie Și-a avut norocul de-a găsit pe Zoe, Care-i rabdă toate de când l-a luat. Că desigur alta nu l-ar fi răbdat Nici măcar o lună, însă biata fată Este bunătatea personificată ! Că-nainte Zoe până nu-l luase A respins partide mult mai serioase: Jorj Athanasiu, cînd era flăcău... Goldman de la Credit... Guță Popândău, Angrosist de vinuri, — o partidă rară Și cu care Mișu nici nu se compară — Toți cu situații și destul de "bine", Refuzați de dânsa, ca să ia... pe cine ! Că săraca Zoe când l-a cunoscut Era fără slujbă și dator vândut. Că de-atunci încoace ea zadarnic speră, Că el n-are-n casă nici o manieră, Nu respectă seara orele de masă, Rareori cu leafa nimerește-acasă, Frecventează ...

 

George Topîrceanu - Scrisoare (Topîrceanu)

George Topîrceanu - Scrisoare (Topîrceanu) Scrisoare de George Topîrceanu 1922. Aluziile lui Topîrceanu vizează pe criticii M. Dragomirescu și Eugen Lovinescu Răspuns. ...Ba mata ești tip ridicol ! Eu n-am scris nici un articol Întru apărarea Muzii, Despre cel care Pare Că-mi faci treizeci de aluzii... Criticul pe care-aici Îl ataci în versuri mici Nu-i, desigur, măscărici, Colibri sau licurici... Însă nici Bou sau vacă, precum zici. E profesor (onorabil), Autor (interminabil), Om politic (execrabil), Critic (foarte vulnerabil, Dar pasabil), Președinte (incurabil). Când își laudă ciracii, Îi compară cu toți dracii. Fără spirit diplomatic, Cu-ale lui precepte Drepte, Are cioc, dar e simpatic. Cel pe care-n adevăr L-am luat cândva-n răspăr E un tip mai fistichiu. Când îl iei în pripă, Țipă... Lasă-mă să ți-l descriu. Are-o mutră anodină De frizer cu mandolină, O privire clandestină, Nas de parafină Fină, Și la gură vaselină. Braț rotund și crupă plină, Organism de gelatină, Cu structură androgină, — Iar la-nfățișare Pare O statuie de slănină. Și mai are... Ce mai are? Când se duce la culcare E de genul feminin, Dar când scrie proză Roză, Iscălește masculin. În al Criticii domeniu ...

 

Grigore Alexandrescu - Cucul

Grigore Alexandrescu - Cucul Cucul de Grigore Alexandrescu Cucul, pasere proastă, dar plină de mîndrie,      Socotind c-al său nume      Este vestit în lume, Hotărî să mai facă vreo călătorie, Ca s-adune respecturi, și însuși să privească Cu ce chip îl slăvește nația păserească. Plecă: dar abia merse pînă-n vecinătate, Și găsi felurimi de păsări adunate,      Care din întîmplare      Se-ntrecea la cîntare. Stătu să le asculte: toate pe rînd cîntară, Care prost, care bine, talentul și-arătară. Iar bietei coțofene îi cerură iertare      Că nu-i dau ascultare: Îi ziseră: „Taci, soro, te roagă obștea noastră: Despre cîntec, ne iartă, ești ca un cuc de proastă“. Asfel păți și cioara; în rîs ea fu luată, Și cu un cuc nemernic de toate comparată. De asemenea cinste cucul supărat foarte,         Se duse mai departe;         Dar oriunde mergea,         Nimic alt n-auzea.         În sfîrșit obosit,         Și desnădăjduit,         La cuibul său veni,         Făr-a se mai opri.         Puii cît îl zăriră         Pe loc îl ocoliră;         Apoi îl întrebară:         â€žCe mai veste p-afară?“ „Urîtă — le răspunse — și vrednică de jale: Am umblat multe locuri, dar nu m-am mulțumit. Toate ...

 

Ion Luca Caragiale - Liberalii și conservatorii

Ion Luca Caragiale - Liberalii şi conservatorii Liberalii și conservatorii de Ion Luca Caragiale Sunt în România două partide, care se exclud unul pe altul: liberalii și conservatorii, roșii și albii, radicalii și reacționarii. Deși nimeni nu tăgăduește că aceste două partide în adevăr se exclud, părerile în privința lor se deosebesc. D. C. A. Rosetti, cel mai competent om în materie de lupte politice, e de părere că partidul conservator, alb sau reacționar, este o Plevnă internă pe care liberalii trebue să o combată la moarte și viață. Diletanții politici, din contră, sunt de părere că aceste două partide, deși în adevăr se exclud, vor același lucru, adică să ajungă și să rămâie la putere. Noi credem că d. C. A. Rosetti, cu toate că este un foarte excelent bărbat politic, merge prea departe în judecata sa asupra partidului conservator; cu toate acestea - nu împărtășim vederile diletanților politici. De când fericirile liberalismului s'au revărsat asupra țării noastre, liberalii și conservatorii mereu se luptă, și, cu deosebire în cursul celor din urmă doi ani, ne-au dat destule dovezi că o sinceră și neîmpăcată ură îi desparte. O mulțime de oameni au fost dați în ...

 

Ion Luca Caragiale - Principii și vaccină

... națiune fără principii, este, cum să zic ? - în fine este rău, este o nenorocire pe lângă care toate variolele din lume nu s'ar putea compara. Să lăsăm dar micile detalii, și să căutăm a avea principii. Principiile mai întâi ! apoi, vine variola și apoi vaccina. Și în adevăr ...

 

Vasile Alecsandri - La gura sobei

... imagina cea mai grațioasă ce a ieșit din inima poporului român. Și dacă vom studia poveștile noastre cu luare-aminte, dacă le vom compara cu unele perioade din poemul Orlando , vom descoperi în cuprinsul lor diverse tablouri, scene și chiar eroi și eroine care figurează sub alte denumiri în ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCOMPARA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentruCOMPARA.

COMPARAT

... COMPARÁT , - Ă , comparați , - te , adj . ( Despre discipline științifice ) Care are ca obiect studiul fenomenelor sau al instituțiilor puse în comparație . Gramatică comparată . - V. compara

 

COMPARAȚIE

COMPARÁȚIE , comparații , s . f . 1. Examinare a două sau a mai multor lucruri , ființe sau fenomene , făcută cu scopul de a se stabili asemănările și deosebirile dintre ele . 2. Figură de stil care constă în alăturarea a două obiecte , persoane , acțiuni etc . pe baza unor însușiri comune . [ Var . : ( înv . ) comparațiúne s .

 

COMPARAȚIUNE

COMPARAȚIÚNE s . f . v .

 

CA

CA ^2 conj . ( Urmat , cu sau fără intercalări , de " să " ) Introduce subordonate cu predicatul la conjunctiv . CA ^1 adv . , interj . A. Adv . I. ( Se compară două sau mai multe lucruri , ființe , situații ) 1. La fel cu , cum ( e ) , precum ( e ) , după cum ( e ) . O carte ca cea din raft . 2. Aproape , cam , aproximativ . 3. Decât . E mult mai frumos ca acesta . II. 1. ( Se compară o noțiune cu ea însăși ) În felul . . . , cum e obiceiul , cum se știe . Tinerii , ca tinerii , se zbenguiesc . 2. În calitate de . . . , fiind . . . El înainte , ca ghid , iar noi după el , ca vizitatori . 3. Cu privire la . . . , în ce privește . . . Ca formă , lucrarea este bine prezentată . 4. ( Explicativ sau enumerativ ) Cum , precum , așa , bunăoară , de exemplu . Animale sălbatice , ca : râși , urși , vulpi . B. Interj . ( Reg . ) Ia ! Ei ! Ca dă - te mai încoace și mai spune o

 

COMPARARE

... COMPARÁRE , comparări , s . f . Acțiunea de a compara . - V. compara

 

COMPARABIL

COMPARÁBIL , - Ă , comparabili , - e , adj . Care poate fi

 

COMPARATIST

COMPARATÍST , - Ă , comparatiști , - ste , s . m . și f . Specialist în studiul unei discipline

 

CONFRUNTA

... spuselor lor . 2. A pune față în față obiecte , opere , fenomene etc . , pentru a le verifica sau a le compara

 

ECHILIBRU

ECHILÍBRU , echilibre , s . n . 1. Situație a unui corp asupra căruia se exercită forțe care nu - i schimbă starea de mișcare sau de repaus ; stare staționară a unui fenomen . 2. Proprietate a anumitor sisteme de forțe de a nu schimba starea de mișcare sau de repaus a unui corp rigid asupra căruia se exercită . 3. Stare a unei balanțe economice în care părțile comparate sau raportate sunt egale . 4. Fig . Proporție justă , raport just între două lucruri opuse ; stare de armonie care rezultă din

 

EGAL

EGÁL , - Ă , egali , - e , adj . 1. ( Adesea adverbial și substantivat ) Care este la fel cu altul într - o anumită privință ; ( despre cetățeni , națiuni etc . ) care au aceleași drepturi și aceleași îndatoriri . 2. ( Mat . ) Care are aceeași valoare în aceeași unitate de măsură . 3. ( Despre obiecte , fenomene sau ființe , comparate cu ele însele sub diverse aspecte , stări ) Neschimbat , statornic ; uniform , invariabil ;

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...