Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNDRĂZNEȚ, ÎNFIPT, DÂRZ, INTREPID, TEMERAR, VULTUREȘTE, VULTURESC ... Mai multe din DEX...

CUTEZĂTOR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CUTEZĂTÓR, -OÁRE, cutezători, -oare, adj., s.m. și f. (Persoană) care cutează; (om) îndrăzneț, curajos, temerar. - Cuteza + suf. -ător.

Sursa : DEX '98

 

CUTEZĂTÓR adj. v. curajos.

Sursa : sinonime

 

cutezătór adj. m., s. m., pl. cutezătóri; f. sg. și pl. cutezătoáre

Sursa : ortografic

 

CUTEZĂT//ÓR \~oáre (\~óri, \~oáre) Care dovadă de curaj; curajos; îndrăzneț; brav; viteaz. /a cuteza + suf. \~ător

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCUTEZĂTOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 36 pentruCUTEZĂTOR.

Alexandru Macedonski - Tinerețea

Alexandru Macedonski - Tinereţea Tinerețea de Alexandru Macedonski     Iubesc frumoasa Tinerețe,     Cu anii săi de flori,     Cu zâmbete pe a sa față,     Cu ochi scânteietori;     Îmi place fruntea-i coronată     De poezii ș-amor,     De dulci iluzii care iute     Se nasc și iute mor.     Cortegiul său e din speranțe,     Din vecinice izbânzi,     Și pulbere de aur poartă     Pe aripe plăpânzi.     Adesea e cutezătoare     Întocmai ca Icar,     Și pân' la soare se înalță     În zboru-i temerar!     În totul e însuflețită     De-al geniului foc,     Și egoismul nu găsește     În sufletul său loc!     Pe-oriunde trece, răspândește,     Ca foi de trandafiri,     Cu mâinile-i îmbelșugate,     Idei și dulci simțiri!     Să-i zică orișicum, bătrânii     Pătrunși de reci fiori,     Ce dragă este tinerețea     Cu anii săi de

 

Ciprian Porumbescu - Trei culori

... Se inalță ca un astru Gloriosul meu popor. Suntem un popor în lume Strâns unit și muncitor, Liber, cu un nou renume Și un țel cutezător. Azi partidul ne unește Și pe plaiul românesc Socialismul se clădește, Prin elan muncitoresc. Pentru-a patriei onoare, Vrăjmașii-n luptă-i zdrobim ...

 

George Coșbuc - Fatma

George Coşbuc - Fatma Fatma de George Coșbuc În faptul dimineții, prin parc, îngândurată, Se plimbă visătoare Fatma, frumoasă fată A marelui Ben-Omar, califul din Bagdad Iar tinerele-i plete de peste umeri cad Pe piept, și ea le prinde mănunchi în alba-i mână. Zâmbind s-așază fata aproape de fântână Pe-o lespede de marmor, prvind cu gândul dus La gura de balaur ce-azvârle apa-n sus. Tiptil atunci, din umbra tufișului răsare Nin-Musa, rob din Yemen. El iese din cărare, S-apropie de fată, o prinde pe furiș, S-apleacă, o sărută și piere prin tufiș. Fatma răsare-n țipet, de spaimă-ngălbenită. El are fes ca-n Yemen și haina zdrențuită! Și grabnic eunucii se-nșiră, urmărind Ca șerpii prin tufișuri pe Musa-Nin, și-l prind. Fatma plângând se duce la tată-său și-i spune: Voi pune servitorii să-l bată! Și voi pune Să-l târâie de-a lungul Bagdadului, legat De-a calului meu coadă, de-a celui mai turbat! Mișelul! Și Ben-Omar izbește cu piciorul Și dă un semn. În lanțuri legat, cutezătorul Nin-Musa intră palid, cu ochii ...

 

Grigore Alexandrescu - Răzbunarea șoarecilor sau moartea lui Sion

... de multă vreme, într-un stil neomenos, Că a șefului Arhivei pană noi o am fi ros. Apoi suferi-vom oare ca acel cutezător, Vrednic a purta mai bine nume de defăimător, Să vie, precum venise, chiar într-al nostru pământ, Să ne strice fericirea? Nu, cât ...

 

Ion Heliade Rădulescu - O noapte pe ruinele Târgoviștii

Ion Heliade Rădulescu - O noapte pe ruinele Târgoviştii O noapte pe ruinele Târgoviștii de Ion Heliade Rădulescu Soarele după dealuri mai strălucește încă, Razele-i rubinoase vestesc al lui apus, Și seara, pânditoare subt fiecare stâncă, Cu-ncet și-ntinde umbra cutezătoare-n sus. Muntele al său creștet și-nalță și privește Linul cobor al zilei, tainicul ei sfințit, Și raza cea din urmă pe fruntea lui izbește, Ce mândră ține față cu cerul cel rușit. Vântul de seară suflă și frunza-nfiorează, Roua seninul varsă verdeața renviind; Dealurile-n cunună câmpia-ncorunează Și râul p-a lui cale șoptește șărpuind. P-a dealului sprânceană, pe fruntea-i cea râpoasă, O cetățuie veche, lăcaș religios, Păstrează suvenirea d-o noapte sângeroasă Ce mult s-asemănează cu sânu-mi cel noptos. Astfel într-al meu suflet se nalț-a mea credință, P-a patimilor râpă ca monument s-a pus Și-mi ține șovăinda, clătita mea ființă L-a vieții-mi viforoase prea liniștit apus. Soarele-acum sfințește și noaptea naintează, Cu-ncetu-și cârmuiește carul cel aburos; Mii de lumini în preajmă-i, pe frunte-i schinteiază, ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Un muieroi și o femeie

Ion Heliade Rădulescu - Un muieroi şi o femeie Un muieroi și o femeie de Ion Heliade Rădulescu Când e vorba să vorbiți De princip și de idee, Ascultați să auziți: Un muieroi ș-o femeie, Cum și când nu prea știm bine, Peste drum erau vecine; Ca albina laborioasă Femeia-și căta de casă: La intrigi pregetătoare Și la vorbe rușinoasă, La lucru cutezătoare Și la certe prea fricoasă, Nu-i lipsea nici foc, nici masă. Muierușca nevăstuică, Ochi de linx, bot de curuică, Nu sta locului nicicum: O lua papuc la drum, Tot orașul colinda, Treiera și vântura, Loc, căsuță nu lăsa, Peste tot s-amesteca. Știa orice s-a făcut Și câte nu s-a-ntâmplat: Care când s-a fost născut, Când cutare s-a-nsurat, Când aia s-a măritat, Când vro puică a ouat; Purta vorba peste tot Ș-o schimba cum îi venea, Soți, amicii dezbina. Azi se săruta în bot Și pieziș își da la coate, Mâine ocăra pe toate. Înțepa ca o lanțetă, Era rea și veninoasă Ca o viespe costelivă, Vai de om!... ca o gazetă De limbută, ...

 

Ion Luca Caragiale - Pomada fermecată

... creșterea părului pierdut s-au încercat în deosebite veacuri, totdeuna cu sinceritate și niciodată cu succes, amăgind astfel necontenit iluziile bietei noastre omeniri. Dar geniul cutezător al omului nu a desperat. Cu nestrămutată încredere într-un “viitor mai mare, mai bun, mai frumosâ€�, el a urmat ...

 

Iuliu Cezar Săvescu - Cântarea lui Walmiki

Iuliu Cezar Săvescu - Cântarea lui Walmiki Cântarea lui Walmiki de Iuliu Cezar Săvescu Informații despre această ediție I     În țara visurilor mele, cu-adânci păduri de portocali,     Acolo unde palmierii înalță frunți cutezătoare,     Sub cerul tropicelor roșii, sub foc de raze orbitoare,     Acolo unde dorm păunii sub lungi alee de migdali,     Demult, demult mi s-arătase, un vis, un lac cu panta lină;     Creșteau și florile de lotus, și albe flori de iacint,     Și lin de tot plutea o barcă, mai mult în umbră ca-n lumină,     Și-n barcă, trist, cânta poetul, pișcând din strune de argint.     Cântarea lui, înduioșată, era o sfântă rugăciune,     Regret adânc ce se ridică în toată seara către cer;     Din glasul lui puteai cunoaște că toate sunt deșertăciune,     Că tot ce-n om e mai puternic e dorul vecinic de mister. II     â€œBrahma, Indra, o Kamadeva, Krișna, Agin, o zei puternici,     â€œPuternici zei ce ne conduceți în lupta noastră pe pământ,     â€œDeschideți porțile eterne; sunt drept, sunt sfânt printre cucernici,     â€œDar arde sufletul în mine de pacea sfântului mormânt.     â€œMi-ați dat destul, în taina nopții. Sub cortul meu de frunze late,     â€œSă-mpace sufletu-mi, trimiteți ...

 

Mateiu Caragiale - Singurătatea (Caragiale)

Mateiu Caragiale - Singurătatea (Caragiale) Singurătatea de Mateiu Caragiale E-așa de greu amurgul cu zarea-nsângerată, Că-n parc sub teii-n floare ce gem înnăbușit Se-ncheagă unde groase de miere-mbălsămată, Și-atât de-apăsătoare tăcerea-mpurpurată Că simt cum plânge-n mine ceva nedeslușit. Melancolia face în pieptu-mi să tresalte Neînțelese doruri, în vreme ce-ațipind Ființa mea de astăzi, în locu-i răsar alte Vechi suflete apuse, mult mândre, mult înalte, Zguduitoare patimi cu foc mărturisind. Umbroasa-le poveste măreață se-mpletește La murmurul ei sumbru plutind în depărtări, Nostalgică gândirea în voie-mi pribegește Și nesfârșit de tristă, se pierde, se topește Într-un noian albastru de mistice visări... Din crudele cătușe, ce încă mă mai leagă, De omeneasca fire treptat mă dezrobesc, Înseninată mintea-mi începe să-nțeleagă, Cu-amar dezgust, a vieții zădărnicie-ntreagă Și, liberă, străină de tot ce-i pământesc, Se-nvoaltă, se-ntraripă, spre slăvi semeț se-avântă Cutezătoare, gravă, mai sus, mereu mai sus, În prada-nfrigurării ce aprig mă frământă Renasc cel de-altădată, acel ce nu-l încântă Decât singurătatea, dar singur, totuși, nu-s. Căci dacă, dus pe gânduri, m-asez lângă ...

 

Mihai Eminescu - Dumnezeu și om

... cu fruntea amărâtă, Tu, Mario, stai tăcută, țeapănă, cu ochii reci! Era vremi acelea, Doamne, când gravura grosolană Ajuta numai al minții zbor de foc cutezător... Pe când mâna-ncă copilă pe-ochiul sânt și arzător Nu putea să-l înțeleagă, să-l imite în icoană. Însă sufletul cel vergin te ...

 

Grigore Alexandrescu - Cozia

Grigore Alexandrescu - Cozia Cozia de Grigore Alexandrescu Ca la trei ore depărtare de Râmnic, pe un braț de pământ ce din poalele Carpaților se întindea deasupra Oltului, este zidită Cozia. Ca operă de arhitectură, mănăstirea aceasta nu diferă întru nimic de cele mai multe. Numai numele fondatorului deșteaptă niște suvenire mărețe, nutrite încă de zgomotul valurilor care udă înaltele ziduri și se închin în treacăt țărânii eroilor. De ceealaltă parte a râului, un șir de munți acoperiți de arbori formează mănăstirii o statornică barieră, care o apără despre răsărit și oprește razele soarelui de a tulbura fără timp (la 1386) repaosul părinților. Oltul, în mărețele lui capricii, aci desfășoară cu fală undele sale, aci strecurându-se ca un șarpe printre două stânci, ce se par a se împreuna ca să-i închiză dr umul, își răzbună prin urlete sălbatice de strâmtorirea ce suferă, și spărgându-se cu furie de pietroasele lor temelii, pare a le amenința că, ajutat de timp, va surpa odată culmea și trufia lor. În cea dintâi intrare, la ușa bisericii, este un tron de piatră, și vulturul cu două capete ține deasupră-i coroana regală. În acel ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCUTEZĂTOR

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentruCUTEZĂTOR.

ÎNDRĂZNEȚ

... ÎNDRĂZNÉȚ , - EÁȚĂ , îndrăzneți , - e , adj . Care nu se teme de greutăți și de pericole ; curajos , cutezător

 

ÎNFIPT

... ÎNFÍPT , - Ă , înfipți , - te , adj . 1. Nemișcat , neclintit , țeapăn . 2. ( Fam . ) Îndrăzneț , cutezător

 

DÂRZ

... DÂRZ , - Ă , dârji , - ze , adj . ( Despre ființe sau mănifestările lor ) 1. Îndrăzneț , curajos , cutezător

 

INTREPID

... INTREPÍD , - Ă , intrepizi , - de , adj . ( Livr . ) Care nu dă înapoi în fața greutăților , care înfruntă pericolul ; brav , curajos , îndrăzneț , cutezător

 

TEMERAR

... TEMERÁR , - Ă , temerari , - e , adj . Îndrăzneț ( peste măsură ) , cutezător

 

VULTUREȘTE

... VULTURÉȘTE adv . Ca vulturul ( 1 ) , cu iuțeală , cu agerime de vultur ; foarte repede ; p . ext . în mod îndrăzneț , cutezător

 

VULTURESC

... VULTURÉSC , - EÁSCĂ , vulturești , adj . De vultur ( 1 ) ; ca de vultur ; p . ext . ager , sprinten ; puternic ; îndrăzneț , cutezător