Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNDRĂZNEALĂ, ÎNDRĂZNITOR, ÎNFIPT, ÎNFRUNTARE, AVANGARDISM, AVENTURĂ, AVENTUROS, BRAV, CURAJOS, CUTEZĂTOR ... Mai multe din DEX...

ÎNDRĂZNEȚ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNDRĂZNÉȚ, -EÁȚĂ, îndrăzneți, -e, adj. Care nu se teme de greutăți și de pericole; curajos, cutezător, îndrăznitor. ** (Adesea adverbial) Original; excentric. ** Care își îngăduie prea multe; obraznic. - Îndrăzni + suf. -eț.

Sursa : DEX '98

 

ÎNDRĂZNÉȚ adj. 1. v. curajos. 2. v. obraznic. 3. (fam.) înfigăreț, înfipt. (Este cam \~.)

Sursa : sinonime

 

îndrăznéț adj. m., pl. îndrăznéți; f. sg. îndrăzneáță, pl. îndrăznéțe

Sursa : ortografic

 

ÎNDRĂZN//ÉȚ \~eáță (\~éți, \~éțe) 1) Care dovadă de curaj; cutezător; viteaz; brav; curajos. 2) (despre acțiuni sau despre manifestări ale oamenilor) Care se deosebeşte prin noutate și cutezanță. Atitudine \~eață. Răspuns \~. Conduită \~eață. 3) depr. Care își permite prea multe; lipsit de decență; fără rușine; obraznic; nerușinat. /a îndrăzni + suf. \~eț

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruÎNDRĂZNEȚ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 158 pentruÎNDRĂZNEȚ.

Alexei Konstantinovici Tolstoi - Păcătoasa

... Prea puțintel gândesc de cer, Și curăția sufletească Nu poate să mă mai sminteascăâ€�. Obraznicele vorbe încă Cu totul ea nu le sfârșise, Și râsul îndrăzneț s-atingă Urechile nu contenise; A vinului ușoare spume Încă scăldau a ei inele, Dar iată, vorbe trec prin lume În ...

 

Alexei Mateevici - Păcătoasa

... Prea puțintel gândesc de cer, Și curăția sufletească Nu poate să mă mai sminteascăâ€�. Obraznicele vorbe încă Cu totul ea nu le sfârșise, Și râsul îndrăzneț s-atingă Urechile nu contenise; A vinului ușoare spume Încă scăldau a ei inele, Dar iată, vorbe trec prin lume În ...

 

Cincinat Pavelescu - Pescuitorii de perle

... sălbatici Ce răscoliți orice abis, Ca și pescarul ăsta, -n suflet Vă coborâți pe scări de vis, În fundul mării neștiute A cugetului îndrăzneț, Să smulgeți tainelor ideea, Mărgăritarul fără preț... Multicolora perlă fină, În zare zace neștiut, Tot răsăritul aurorii, În coaja tristului trecut. Ca să găsesc și ...

 

Ion Luca Caragiale - Operă națională

... dacă este modestă. Publicul nu trebuie să fie pretențios. Trebuie să nu uite că și acesta este un început nou de operă română, un început îndrăzneț, poate, dar fără-ndoială modest. Publicul trebuie să aibă îndrăzneala a-l încuraja și să fie modest în pretențiuni. P.S. 0 greșeală de ...

 

Vasile Alecsandri - Căpitanul Romano

... spre colonelul c-un aer de mărime Se-ntoarce, îl măsoară c-un ochi plin de dispreț Și-i zice: „Colonele, de ești și îndrăzneț Pre cât nedrept și aspru, te-ndemn să vii cu mine Să vezi de știu la moarte să merg cum se cuvine ... Copii! ... Zor înainte ...

 

Ion Luca Caragiale - Boris Sarafoff

... a lăsat-o-n cui... trebuie să vie să-și ia ipingeaua! mai ales că afară e o ploaie teribilă. - Aș! un om așa de îndrăzneț ca Sarafoff are să se teamă de ploaie! vezi bine! Se-nțelege că toate aceste raționamente, pentru care mie-mi trebuiesc atâtea cuvinte greoaie, s ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Bels%C3%A0zar

Ştefan Octavian Iosif - Bels%C3%A0zar BelsĂ zar de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Din Romanțe și cîntece , 1901 E noapte-ntunecată și ceasul e tîrziu; În Babilon domnește tăcere și pustiu. Sus numai în palatul regesc e chef nespus: Cohorta lui BelsĂ zar benchetuiește sus. În sala triumfală ferestrele lucesc, Stă regele în frunte la praznicul regesc. Sclipesc în juru-i sclavii și sorb din cupe vinul Înflăcărat ca focul și roșu ca rubinul. Ciocnesc din cupe sclavii cu urlete de bestii: BelsĂ zar află farmec petrecerii acestii. Ci iată-l că s-aprinde sălbăticit la față, Căci vinul vechi sporește pornirea-i îndrăzneață. Pornirea-i mi-l orbește și-i răzvrătește firea: El spune vorbe grele, cîrtind dumnezeirea, Și bleastemă năprasnic în prada oarbei furii: Urlau în hohot sclavii cînd el scrîșnea injurii. Semețul rege strigă, semețul rege țipă, — Un servitor aleargă și iar se-ntoarce-n pripă, Purtînd pe cap o tavă cu multe-odoare sfinte Sin templul lui Iehovah furate mai-nainte. Nelegiuitul rege o cupă sfînt-alege, Un sclav îi umple cupa din mîna sacrilege; BelsĂ zar o ridică și pînă-n fund o soarbe; Și hohotă-n desfrîul mîniei sale ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Mănușa (Iosif)

... vrei să mi-o dovedești dinadins, Ei, adă-mi atunci mănușa de jos! Și cavalerul pornește în pripă, Coboară-n arena îngrozitoare Cu pas apăsat, îndrăzneț, Și dintre fiare Smucește mănușa c-un gest de dispreț. Și cu uimire, cu groază, Cavaleri și nobile dame Se grămădesc să-l vază. Și ...

 

Alecu Donici - Țăranul și calul

Alecu Donici - Ţăranul şi calul Țăranul și calul de Alecu Donici Țăranul semăna ovăs în primăvară, Iar calul, ce l-au fost adus în cărucioară, Privind la semănat, Fierbea în gândul său așa un rezultat: — Mă mir, cum zic de om că este o ființă, Aleasă prin a lui a minții iscusință? Eu nu văd la dâns' minte Măcar de un grăunte. Și oare poate fi mai mare nebunie Decât să scurme el ogoare pe câmpie, Și apoi să presare ovăs sau altă pâine, Când mult făcea mai bine Ovăsul să-l dea mie Ori murgușorului, iar pâinea la găine, Sau până în sfârșit să ție în păstrare? Încai s-ar fi văzut a lui scumpete mare. Iar ca să lepede pe dealuri și pe văi, E numai o dovadă Că oamenii în faptă Sunt foarte nătărăi! Dar toamna-mbelșugată Aduse multă roadă: La una douăzeci ovăsul au sporit, S-au strâns, s-au îmblăcit Și-același cal din el au ospătat tain, Pe zi căușul plin. Nu e de lăudat A dobitocului semețul rezultat. Dar, oare nu așa? din oameni, îndrăzneții Cutează-a cerceta voința providenții, ...

 

Alexandru Beldiman - Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea greci

Alexandru Beldiman - Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea grecilor, 1821 Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea grecilor, 1821 de Alexandru Beldiman Fragmente Informații despre această ediție Cuprins 1 [Invocația] 2 [Parada eteriștilor] 3 [Fărădelegile ienicerilor] 4 Note [Invocația]          Ce necaz, ce osîndire, vai mie ! ce foc amar,     Ce trăsnet și ce lovire, ce otrăvitori pahar.     Cine-au socotit vrodată, cine-au putut pune-n gînd,     Jalnica țării stricare s-o vază așa curînd?     În ce stare, amar mie! te cutremuri cînd gîndești     A lacrimilor năvală, chip nu este s-o oprești.     Toată țara-i în picioare, om peste om dă fugând,     O suflare nu întîmpini și să n-o privesti plîngînd.     Sate, orașe, ținuturi, mai toate pustiile vezi;     Ș-un norod în îngrijire, atâta încât nu-l crezi     Povățuitoriu [1] nu crede, n-ascultă mîngăitoriu,     Aleargă, neștiind unde, vor liman [2] , cer agiutoriu.     Cine să-l povățuiască [3] , căci dregătorii n-au rămas,     Cei mai îndrăzneți și vrednici din dregătorii s-au tras [4]     Vai, ponorături [5] , prăpăstii, codrii cei înfricoșați     Gem de duioasa oftare a celor înspăimîntați.     Toți aleargă, cer ...

 

Alexandru Macedonski - Alea jacta est

Alexandru Macedonski - Alea jacta est Alea jacta est de Alexandru Macedonski Dorințe îndrăznețe Din visuri de junețe Ce mintea-mi conținu, Din voi mai este vruna Când soarta-ntotdeauna La toate zise nu? Și totul când m-apasă, Ce drept mi se mai lasă Afară de-a muri... O țintă, o dorință Să caut cu credință Din nou a-mi făuri? Nimic!... Orișice cale Mi-e-nchisă, și cu jale În cugetu-mi privesc... Speranța mi-este stinsă Ș-o negură întinsă În locu-i întâlnesc! Din ce în ce mai multe Amarnice insulte Întâmpin nencetat, Cât inima-mi sărmană Întreagă este-o rană Ș-un hoit de sfâșiat! Albastra boltă-mi pare Cernită de-ntristare Ca sufletu-mi în dor, Iar lacrimile mele Întunecă și stele, Și soare-ncălzitor. E iarnă, este gheață Întinsă pe-a mea viață Precum pe niște văi Zăpada se întinde Și-n giulgiu-i cuprinde Păduri, izvoare, căi. Și cum ascunsă tace Privighetoarea-n pace Prin scorburi de copaci, Așa și tu, biet suflet, Abia având răsuflet, Te-ascunzi în piept și

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruÎNDRĂZNEȚ

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentruÎNDRĂZNEȚ.

Iov Capitol 41

... ești înșelat în așteptarea ta de a -l prinde: numai să -l vezi, și cazi la pămînt! 10 Nimeni nu este atît de îndrăzneț ca să -l întărîte. Cine Mi s`ar împotrivi în față? 11 Cui sînt dator, ca să -i plătesc? Supt cer totul este al Meu ...

 

Isaia Capitol 33

... trecută și va zice: ,Unde este logofătul? Unde este vistiernicul? Unde este celce veghea asupra turnurilor?` 19 Atunci nu vei mai vedea pe poporul acela îndrăzneț, pe poporul cu vorbirea încîlcită de n`o puteai înțelege, cu limba gîngavă, de n`o puteai pricepe. 20 Privește Sionul, cetatea sărbătorilor noastre! Ochii ...

 

Osea Capitol 7

Osea Capitol 7 Osea 6 Osea Capitol 7 1 Cînd vreau să vindec pe Israel, atunci se descopere nelegiuirea lui Efraim și răutatea Samariei, căci lucrează cu vicleșug. Înlăuntru vine hoțul, și ceata de tîlhari jăfuiește afară. 2 Și nu se gîndesc în inima lor că Eu îmi aduc aminte de toată răutatea lor; faptele lor îi și înconjoară, și stau înaintea Mea! 3 Ei veselesc pe împărat cu răutatea lor, și pe căpetenii cu minciunile lor. 4 Toți sînt preacurvari, ca un cuptor încălzit de brutar: și brutarul încetează să mai ațîțe focul, de cînd a frămîntat plămădeala pînă s`a ridicat. 5 În ziua împăratului nostru, căpeteniile se îmbolnăvesc de prea mult vin, împăratul dă mîna cu batjocoritorii. 6 Le arde inima după curse ca un cuptor; toată noaptea le fumegă mînia, iar dimineața arde ca un foc aprins. 7 Toți ard ca un cuptor, și își mănîncă judecătorii; toți împărații lor cad; niciunul din ei nu Mă cheamă. 8 Efraim se amestecă printre popoare, Efraim este o turtă, care n`a fost întoarsă. 9 Niște străini îi mănîncă puterea, și el nu-și dă seama, îl apucă bătrîneța, și el ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruÎNDRĂZNEȚ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentruÎNDRĂZNEȚ.

ÎNDRĂZNEALĂ

ÎNDRĂZNEÁLĂ , îndrăzneli , s . f . Atitudine sau purtare îndrăzneață ; curaj , cutezanță ,

 

ÎNDRĂZNITOR

... ÎNDRĂZNITÓR , - OÁRE , îndrăznitori , - oare , adj . ( Rar ) Care îndrăznește ; îndrăzneț

 

ÎNFIPT

... ÎNFÍPT , - Ă , înfipți , - te , adj . 1. Nemișcat , neclintit , țeapăn . 2. ( Fam . ) Îndrăzneț

 

ÎNFRUNTARE

ÎNFRUNTÁRE , înfruntări , s . f . Acțiunea de a înfrunta și rezultatul ei . 1. Mustrare , dojană aspră ; p . ext . jignire , insultă . 2. Rezistență hotărâtă ; opunere îndrăzneață . V.

 

AVANGARDISM

AVANGARDÍSM s . n . 1. Atitudine fals revoluționară prin care se recurge la măsuri premature , care nu țin seama de etapa de dezvoltare respectivă . 2. Curent literar - artistic care luptă împotriva formelor și tradițiilor consacrate , recurgând adesea la formule îndrăznețe sau excentrice ( care ar reprezenta arta viitorului ) . - Avangardă + suf . -

 

AVENTURĂ

AVENTÚRĂ , aventuri , s . f . 1. Acțiune îndrăzneață și riscantă ; întreprindere dubioasă , necinstită . 2. Legătură amoroasă întimplătoare ( și

 

AVENTUROS

AVENTURÓS , - OÁSĂ , aventuroși , - oase , adj . Plin de aventuri ; care constituie o aventură ; ( despre oameni ) căruia îi plac acțiunile îndrăznețe și

 

BRAV

... BRAV , - Ă , bravi , - e , adj . , s . m . 1. Adj . Viteaz , curajos , îndrăzneț

 

CURAJOS

... CURAJÓS , - OÁSĂ , curajoși , - oase , adj . Plin de curaj ; îndrăzneț

 

CUTEZĂTOR

... CUTEZĂTÓR , - OÁRE , cutezători , - oare , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care cutează ; ( om ) îndrăzneț

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...