Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:STOIC, ÎNDRĂZNEȚ, ȘOIM, ȘOIMAN, AMARNIC, BĂRBAT, BRAV, BRAVURĂ, CURAGIOS, CUTEZĂTOR ... Mai multe din DEX...

CURAJOS - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CURAJÓS, -OÁSĂ, curajoși, -oase, adj. Plin de curaj; îndrăzneț, ferm. [Var.: curagiós, -oásă adj.] - Din fr. courageux.

Sursa : DEX '98

 

Curajosfricos, laș

Sursa : antonime

 

CURAJÓS, -OÁSĂ adj. plin de curaj; îndrăzneț, viteaz, brav. (< fr. courageux)

Sursa : neoficial

 

CURAJÓS adj., adv. 1. adj. brav, cutezător, dârz, inimos, îndrăzneț, neînfricat, semeț, viteaz, (livr.) intrepid, petulant, temerar, (rar) bărbat, (înv. și pop.) voinic, (înv.) hrăbor, neînfricoșat. (Om \~.) 2. adj. bărbătesc, viteaz, vitejesc, (reg.) bărbătos. (Atitudine, faptă \~oasă.) 3. adv. bărbătește, eroic, vitejește, (pop.) voinicește. (S-a luptat \~.)

Sursa : sinonime

 

curajós adj. m., pl. curajóși; f. sg. curajoásă, pl. curajoáse

Sursa : ortografic

 

CURAJ//ÓS \~oásă (\~óși, \~oáse) Care este plin de curaj; fără teamă; îndrăzneț; brav; cutezător. /courageux

Sursa : NODEX

 

CURAJÓS, -OÁSĂ adj. Plin de curaj; îndrăzneț, viteaz, brav. [Var. curagios, -oasă adj. / < fr. courageux, cf. it. coraggioso].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCURAJOS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 28 pentruCURAJOS.

Dimitrie Bolintineanu - Cetatea Albă (Akerman)

... roze prin vas de cristal. Ștefan, cu mirare, calul său oprește, Crede-un vis ferice, care-l amăgește. — ,,Cum în dalbe lupte tu ești curajos

 

Dimitrie Bolintineanu - Mihnea și baba

... spaime pe munți se adună De urlă la stele, la nori și la lună, Într-una din peșteri, în munte râpos, Un om oarecare intră curajos. II În peșterea Carpaților O oară și mai bine Vezi templul pacinaților Ce cade în ruine. Aci se fac misterele De babe blestemate, Ce scot ...

 

Grigore Alexandrescu - Cântecul soldatului

... le lucește, Și inimile-n piepturi Bat repede, voios. De nici un fel de vreme Soldatul nu se teme, Deviza-i e credință Și suflet curajos. II Când bolta din tărie De nori se încunună, Pe munți și pe câmpie Când fulgeră și tună, Soldatu-naintează, Și marșul său urmează, De ...

 

Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă

... un miel; acesta, după ce se mai mări, îl mițui și pe dânsul ca pe mieii ceilalți și îi trimise mițele acasă. Țăranul, și mai curajos, intră în casă, și merse iarăși drept la Sărăcie: - Dă-te, rânjit-o, mai la o parte, că am să pui mițele astea acolea. Și ...

 

Cincinat Pavelescu - Antologia epigramei românești

Cincinat Pavelescu - Antologia epigramei româneşti Antologia epigramei românești de Cincinat Pavelescu Antologia dlor N. Crevedia și Calotescu-Neicu, apărută într-o îngrijită ținută editorială la Cartea românească din București, este incontestabil o carte de succes. Scriitorul și ziaristul Crevedia se bucură de simpatia admirativă a presei, a mai tuturor revistelor literare, de dreapta și de stânga. În plus, e și un fel de enfant gâtĂ© al unor oameni cu mare înrâurire în opinia publică și literară, ca Nichifor Crainic și Dragoș Protopopescu, care-l răsfață, considerându-l un liric nou, viguros în expresie și nu mai puțin un pamfletar incisiv și epigramist plin de savoare. Pe dl Calotescu-Neicu îl cunosc mai puțin, dar cred că nu merită ni cet exces dhonneur, ni cette indignitĂ© cu care l-a stigmatizat pana prea tinerească și, deci, implacabilă, a dlui Octav Suluțiu de la România literară. Oricâte lipsuri ar avea, antologia are și un mare merit. A trezit interesul publicului, al presei și al criticii pentru un gen literar căzut de mult în desuetudine în Franța și care dă literaturii noastre, cum prea bine a observat chiar filozoful Conte ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Un ajun de Anul Nou

Constantin Stamati-Ciurea - Un ajun de Anul Nou Un ajun de Anul Nou de Constantin Stamati-Ciurea Prin iscusința picturii decorative, a mecanicii și științelor fizi­cale, producem noi pe scena teatrală în cadru mic minunatele iluziuni, copiate după natură, imitând schimbările și mișcările, ce se săvârșesc în perioadele elementelor tulburate. Priveliștea este adusă la așa mare perfecțiune, încât în mijlocul iernii, pe când afară viscolește și gerul frige pârjol, privitorul, lăfăindu-se în loja sa somptuoasă, în care aburește o căldură ca în luna lui mai, simte până și mirosul de viorele și lăcrimioare, care-i vine de la o damă megieșă, elegantă și cu un buchet mare în mână. Cortina se ridică și el vede aievea o furtună pe mare cu fulgere și trăsnete, sau viscol de nea, ce se spulberă în pus­tiu, înghețând de viu și îngropând în troian pe călătorul rătăcit. Deci târgovețul birocrat sau locuitorul nerăzlețit din oraș nu o dată cu înfiorare își închipuie pe acel nenorocit, care pe neaș­teptate a fost prins de turbatele valuri sau viscole, în care el e împins la pieire, trecând prin orele fioroase de schingiuiri ca ale iadului, și ajungând la ...

 

Vasile Alecsandri - Nicolae Bălcescu în Moldova

Vasile Alecsandri - Nicolae Bălcescu în Moldova Nicolae Bălcescu în Moldova de Vasile Alecsandri Oamenii de măsura lui Nicolae Bălcescu sunt încă rari între românii de astăzi. Acei care ca dânsul, în tot cursul unei existențe de luptă, au fost insuflați numai de nobila simțire a amorului de patrie și care au visat și lucrat cu neîncetare la reînvierea și la mărirea neamului lor, merită să atragă respectul și simpatiile urmașilor. Tot ce se atinge de acei oameni de frunte, diversele întâmplări ce au trecut peste dânșii, actele lor publice și chiar incidentele vieții lor private devin, după moarte, de un mare interes pentru cine știe a-i prețui și îi admiră. E o datorie sacră pentru amicii și contemporanii lor de-a face apel suvenirelor, spre a feri de uitare toate notițele ce pot contribui la completarea biografiei lor. Această idee m-a îndemnat a vorbi astăzi de Nicolae Bălcescu ca de un om al cărui nume onorează România și ca de un amic scump și jelit. Am petrecut luni întregi cu el, nu numai în țară, dar și în străinătate; am avut adeseori ocaziunea de ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Irinel

... de ce sufăr printre oameni, fără a-i urî, iar ei îi urăsc fără să știe de ce. După cum vedeți, nu sunt curajos — ferească Dumnezeu! — dar nici poltron. În fața unui revolver nu tremur. Dacă m-ați vedea cum mă reped printre muncitori — închizând ochii ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului

Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului Floricica codrului de Constantin Stamati-Ciurea Legendă Cuprins 1 I 2 III 3 IV 4 Note I În timpul robiei poporului rusesc* gemeau sub al ei jug apăsător optzeci de milioane de suflete pe un teritoriu întins, începând de la zidurile Chinei până la malurile Nistrului, un teri­toriu colosal în mărimea lui. Boierul era servul țarului, iară poporul de rând sclavul boierului. Acea epocă plină de desfătare era fericită pentru boierimea nobilă, care se folosea în plin de puterea mai că nemărginită ce o avea peste robii săi... Boierii trăiau în orgii și în risipă, negân­dind la interesele patriei, chibzuind că, dacă terenul lor este neatârnat și robii supușii lor, trebuie să fie țara în bună orân­duială. Iară la caz de război cu turcul păgân, boierimea ducea la căsăpie legioane de robi pentru statul militar, și cu asta scăpau de datoriile lor în caz de război față cu țara, zicând că sângele nobil trebuie păstrat în țară ca un product scump, iară nu vărsat în luptă de-a valma cu mojicii, ba încă cu antihriști și ne­botezați**. Astă nedreptate provenea mai mult din cauza că feu­dalii Rusiei ...

 

Titu Maiorescu - Din experiență

Titu Maiorescu - Din experienţă Din experiență de Titu Maiorescu Publicat în „Almanahul societății academice «România Jună»â€� din Viena (1888) De mult s-a zis, și s-a zis cu drept cuvânt, că lucrurile simple sunt cele mai grele de priceput și de primit; și această veche maximă rămâne din nefericire aplicabilă și în starea actuală a așa-numitei culturi, pe când, din contră, adevărata cultură nu va fi mai bine întemeiată decât în proporția restrângerii acelei maxime, adică atunci când lucrurile simple vor fi din ce în ce mai ușor înțelese și mai îndeobște primite. Confuzia ce domnește ast[...]n atâtea discuții publice și private de cel mai mare interes, confuzia, d. e., în politică, în educația tinerimii, în etică, în relațiile sociale, provine din starea înapoiată în care se află încă toate științele numite „biologice“, îndeosebi psihologia. Nu e vorbă, de învâțat se învață întruna psihologie (sau „știința sufletului“) în școalele publice; ea este chiar introdusă în licee, necum la universități. Dar ceea ce ni se dă aici drept știință este în cea mai mare parte o frazeologie lipsită de folos practic și în multe ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Omul enigmatic

... pe neașteptate de la somn la moarte, și mulți chiar nespălați de păcate, adaose el zâmbind. — D-ta dar, cum se vede, ești foarte curajos! — Nu pot afirma aceasta, căci în război n-am fost, dar socot că nu m-aș teme, cu toate că a ucide ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCURAJOS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentruCURAJOS.

STOIC

... STÓIC , - Ă , stoici , - ce , adj . , s . m . și f . I. Adj . 1. Care aparține stoicismului ( 1 ) , privitor la stoicism . 2. Ferm , curajos , neclintit ( în fața vicisitudinilor vieții ) . II. S . m . și f . 1. Adept al stoicismului ( 1 ) . 2. Om ferm , curajos

 

ÎNDRĂZNEȚ

... ÎNDRĂZNÉȚ , - EÁȚĂ , îndrăzneți , - e , adj . Care nu se teme de greutăți și de pericole ; curajos

 

ȘOIM

... și având câte o crestătură în formă de dinte , care se hrănesc cu pradă vie , mai ales cu păsări ( Falco ) . 2. Epitet pentru un bărbat curajos , viteaz , mândru , semeț ; șoiman ( 2 ) . 3. ( Pop . ) Cal sprinten , aprig ; șoiman ( 3 ) . 4. Copil preșcolar sau în primele clase de școală care făcea parte din ...

 

ȘOIMAN

ȘOIMÁN , - Ă , șoimani , - e , s . m . , s . f . pl . , adj . 1. S . m . ( Ornit . ) Șoim ( 1 ) . 2. S . m . Persoană curajoasă , vitează , mândră , semeață ; șoim ( 2 ) . 3. S . m . ( Pop . ) Cal sprinten , aprig ; șoim ( 3 ) . 4. S . f . pl . art . ( Mitol . pop . ) Iele . 5. Adj . ( Pop . ) Strașnic , minunat , extraordinar . - Șoim + suf . -

 

AMARNIC

... AMÁRNIC , - Ă , amarnici , - ce , adj . 1. De neîndurat , grozav , cumplit , crunt . 2. Fig . Inimos , curajos

 

BĂRBAT

... BĂRBÁT , - Ă , bărbați , - te , s . m . , adj . I. S . m . 1. Persoană adultă de sex masculin . 2. Soț . II. Adj . ( Rar ) Curajos

 

BRAV

... BRAV , - Ă , bravi , - e , adj . , s . m . 1. Adj . Viteaz , curajos

 

BRAVURĂ

BRAVÚRĂ , bravuri , ( 2 ) s . f . 1. Vitejie , curaj , îndrăzneală , bărbăție . 2. Faptă vitejească , curajoasă ;

 

CURAGIOS

... CURAGIÓS , - OÁSĂ - OÁSĂ adj . v . curajos

 

CUTEZĂTOR

... CUTEZĂTÓR , - OÁRE , cutezători , - oare , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care cutează ; ( om ) îndrăzneț , curajos

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...