Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:MARE, TRECE, ÎNTRECE, AUTODEPĂȘI, DEPĂȘIRE, DEPĂȘIT, MARȚ, METAFIZIC, PREAPLIN, AGABARITIC, AGIO ... Mai multe din DEX...

DEPĂȘI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DEPĂȘÍ, depășesc, vb. IV. Tranz. 1. A întrece pe cineva sau ceva care merge în același sens; a lăsa în urmă. 2. A trece peste o anumită limită, a întrece o anumită măsură, un anumit nivel. ** A întrece puterile sau competența cuiva. Această problemă depășește. - Din fr. dépasser (după păși).

Sursa : DEX '98

 

DEPĂȘÍ vb. tr. 1. a întrece, a lăsa în urmă (pe cineva sau ceva), mergând în același sens și pe același drum; a o lua înainte. 2. a întrece o anumită limită, o anumită măsură. * a întrece puterile, competența cuiva. (după fr. dépasser)

Sursa : neoficial

 

DEPĂȘÍ vb. 1. a devansa, a întrece. (L-a \~ în mers.) 2. a întrece, a trece. (Greutatea pachetului \~ 10 kg.) 3. v. întrece. 4. a întrece, (fig.) a eclipsa. (Îi \~ prin însușiri.) 5. a birui, a înfrânge, a învinge, a răzbi, (livr.) a surmonta. (A \~ toate dificultățile.) 6. a covârși, a întrece. (Iubirea \~ toate celelalte sentimente.) 7. a întrece. (Aceste sarcini \~ puterile lui.)

Sursa : sinonime

 

depășí vb. ? păși

Sursa : ortografic

 

A DEPĂȘ//Í \~ésc tranz. 1) A lăsa în urmă; a întrece; a dovedi; a devansa. 2) (limite, norme, măsuri, niveluri) A întrece sub aspect cantitativ. 3) A întrece din punct de vedere al componenței. /dépasser

Sursa : NODEX

 

DEPĂȘÍ vb. IV. tr. 1. A întrece, a lăsa în urmă (pe cineva sau ceva), mergând în același sens și pe același drum; a o lua înainte. 2. A întrece o anumită limită, o anumită măsură, un anumit nivel; a întrece puterile, competența cuiva. [P.i. -șesc, conj. 3,6 -șească. / < de- + păși, după fr. dépasser].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruDEPĂȘI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentruDEPĂȘI.

Cincinat Pavelescu - Unui tânăr confrate

Cincinat Pavelescu - Unui tânăr confrate Unui tânăr confrate de Cincinat Pavelescu ce depășise marginile eleganței într-o polemică Rime-nnoroite, flori de bulevarde, Când mi-arunci în față, plâng naiva-ți muncă. Sufletul meu este focul care arde Și îmbălsămează tot ce i s-

 

Gelu Vlașin - Hipocondrie

Gelu Vlaşin - Hipocondrie Hipocondrie de Gelu Vlașin prin stînga ocolesc semafoare fictive și mestec o gumă airwaves tu îmi lași pe robot mesaje îmi reciți din cărți de bucate cum se face budinca și ciorba de linte depășesc un tramvai și lovesc un pieton cu privirea mea tîmpă deschid ușa mănînc alune mucegăite beau ceai cu pesmet și arunc buchetul de mireasă pe care tu n-o să-l mai vezi niciodată în

 

George Topîrceanu - Mihail Sadoveanu: Cocostârcul albastru

George Topîrceanu - Mihail Sadoveanu: Cocostârcul albastru Mihail Sadoveanu: Cocostârcul albastru de George Topîrceanu Iași 1921, Edit. Viața românească Cocostârcul albastru cuprinde o serie întreagă de povestiri, independente una de alta, dar legate între ele printr-un fin procedeu de compoziție. Fiecare în parte face impresia unei mici capodopere. Alăturarea formează ca un mozaic de pietre prețioase și farmecul lor sporește încă din ansamblu. Este o armonioasă îmbinare de romantism și realism, o perindare captivantă de întâmplări din trecut și din vremea mai nouă, de oameni mânați de patimi care sfârșesc uneori tragic; o galerie variată de figuri, unele prinse în cadrul mai aspru al prezentului, altele evocate ca într-o lumină de vis din pâcla vremii și din liniștea morții. Niciodată, chiar în opera dlui Sadoveanu, poezia naturii ș-a amintirilor, nostalgia și melancolia pătrunzătoare a lucrurilor dispărute pentru totdeauna nu și-au găsit o expresie artistică mai desăvârșită. Cartea aceasta e cea mai pură esență de sadovenism. Și toată poezia care plutește de-a lungul întregii opere a dlui Sadoveanu culminează în apariția aceea stranie și misterioasă, într-un amurg de primăvară, a cocostârcului albastru... Evocarea aceasta plină ...

 

Alecu Russo - Scrisori (Russo)

Alecu Russo - Scrisori (Russo) Scrisori de Alecu Russo Cuprins 1 Scrisoare adresată lui V. Alecsandri înaintea plecării în exil la Soveja 2 Scrisoare către N. Bălcescu 3 Bilet din închisoarea din Cluj către V. Alecsandri 4 Bilet din închisoarea de la Cluj către prietenii din Iași 5 Protest către Consiliul de război din Cluj 6 Protest către comisarul guvernului din Cluj Scrisoare adresată lui V. Alecsandri înaintea plecării în exil la Soveja Iubite! Nu-mi rămâne decât timpul necesar ca să-ți vestesc că guvernul și-a pus în minte să facă din mine un om important și demn de exil. I s-a năzărit guvernului, precum se năzare cailor cu nărav, și dar el a găsit de cuviință a mă aresta și a mă condamna, ca să capăt simțiri religioase în fundul unei mănăstiri. O! guvern părinte! el nu are alt vis decât fericirea noastră, nu are alt țel decât a ne face demni de împărăția cerului. Iată pentru ce el ne înfundă așa de des în sânul sihăstriilor. Peste un ceas plec cu nepusă masă , cum zic românii, și întreprind un voiaj gratis, mulțumită îngrijirii ...

 

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Ion Luca Caragiale)

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Ion Luca Caragiale) Amintiri literare: Ion Luca Caragiale de Cincinat Pavelescu Maestrul Iancu Caragiale a fost figura cea mai proeminentă a literaturii noastre dinainte de război. Azi cărțile lui sunt în toate mâinile și reputația marelui umorist, dramaturg și neîndurat tălmăcilor al numeroaselor noastre imperfecții fizice și sociale, a intrat de mult în conștiința publică. Dar dacă cititorii răspândiți în toate colțurile României mari pot să-i admire perfecția matematică a stilului, verva scânteietoare și finețea observației de o ironie uneori amară, sunt foarte puțini aceia care l-au cunoscut personal și au putut să-i prețuiască mobilitatea fizionomiei, dominată de vioiciunea unor ochi sclipitori de duh, și acel zâmbet neuitat ce-i îndulcea uneori amărăciunea sarcastică a gândirii. Încă de la debuturile sale, Caragiale, scriitorul, a fost depășit de imensitatea personalității sale individuale. S-a zis despre Oscar Wilde, că și-a trăit viața mai mult decât și-a scris-o. Cred că adevărata operă a lui Caragiale s-a irosit în conversațiile lui zilnice și în discuțiile cu prietenii, unde își ...

 

Paul Zarifopol - Din istoria poeziei românești

... și reușește în tonul solemn și elocvența netedă. Nici ca muzicalitate, nici ca imagini, în scrisul său nu găsim versuri de pomenit, pentru că ar depăși ceea ce, în sensul de care vorbim, realizase Eliade sau, mai rar, chiar și Gh. Asachi. De fabulele lui Alexandrescu nu e locul să pomenim ...

 

Ion Luca Caragiale - Două loturi

Ion Luca Caragiale - Două loturi Două loturi de Ion Luca Caragiale Apărut în 1898 Asta e culmea!... culmea!... strigă d. Lefter, ștergându-și fruntea de sudoare, pe când madam Popescu, consoarta sa, caută fără preget în toate părțile... Nu e și nu e!... - Femeie, trebuie să fie-n casă... Dracu n-a venit să le ia!... Dar ce au pierdut? ce caută? Caută două bilete de loterie, cu care d. Lefter Popescu a câștigat. Însă oricine mă poate întreba: - Bine, dacă a pierdut biletele, de unde știe d. Lefter de câștig? - E lucru simplu. Biletele le-a fost cumpărat cu bani împrumutați, ca de cabulă, de la d. căpitan Pandele, fiindcă îi spuseseră mulți, când se tot plângea că n-are noroc la joc, să-ncerce a juca cu bani de-mprumut... Și a făcut învoială, pe onoare, față cu martori, să dea din câștig, dacă s-o întâmpla, zece la sută căpitanului. Când a cumpărat biletele, d. Lefter a râs pesimist: - Ți-ai găsit! eu și noroc! Dar d. căpitan Pandele, mai optimist: - De unde știi dumneata norocul meu? Ș- ...

 

Mateiu Caragiale - Remember (Mateiu Caragiale)

Mateiu Caragiale - Remember (Mateiu Caragiale) Remember de Mateiu Caragiale Scrisă în 1913; publicată în 1921 "Ceci est un fait-divers atroce." Les MĂ©moires du Bal-Mabille Sunt vise ce parcă le-am trăit cândva și undeva, precum sunt lucruri viețuite despre care ne întrebăm dacă n-au fost vis. La asta mă gândeam deunăzi seara când răvășind printre hârtiile mele ca să văd ce se mai poate găsi de ars — hârtiile încurcă — am dat peste o scrisoare care mi-a deșteptat amintirea unei întâmplări ciudate, așa de ciudată că, de n-ar fi decât șapte ani de când s-a petrecut, m-aș simți cuprins de îndoială, aș crede că într-adevăr am visat numai, sau că am citit-o ori auzit-o demult. Era în 1907. Fusesem greu bolnav în București și mă întorceam la Berlin acasă. Însănătoșirea mea se făcea cu anevoință, cerând îngrijiri mari. La plecare, doctorul m-a sfătuit să mă feresc până și de cele mai ușoare zguduiri sufletești. Bietul doctor! Am dat din umeri, zâmbind și i-am spus să fie pe pace. După un surghiun de doi ani revedeam Berlinul. Am de Berlin ...

 

Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist

Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist Manifestul Partidului Comunist Karl Marx și Friedrich Engels Apărut în 1848 O stafie umblă prin Europa - stafia comunismului. Toate puterile bătrînei Europe s-au unit într-o sfîntă hăituială împotriva aceste stafii: Papa și Țarul, Metternich și Guizot, radicali francezi și polițiști germani. Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi fost defăimat, ca fiind comunist, de către adversarii săi de la putere? Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi răspuns la rîndul său atît elementelor mai înaintate ale opoziției, cît și adversarilor săi reacționari zvîrlindu-le în față imputarea stigmatizantă de comunist? Din acest fapt reies două lucruri. Toate puterile europene recunosc de pe acum comunismul ca o putere. A venit timpul ca comuniștii să-și expună deschis, în fața lumii întregi, concepția, scopurile, tendințele și să opună basmului despre stafia comunismului un manifest al partidului însuși. În acest scop s-au întrunit la Londra comuniști de diferite naționalități și au redactat următorul „Manifestâ€�, care se publică în limbile: engleză, franceză, germană, italiană, flamandă și daneză. Cuprins 1 Burghezi și proletari 2 Proletari și comuniști 3 Literatura socialistă și comunistă 3.1 Socialismul reacționar 3. ...

 

Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele

Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele Istoria ideilor mele [1] de Alexandru Dimitrie Xenopol I. E. Torouțiu, Studii și documente literare . Vol. IV. Junimea. (București: Inst. Arte grafice Bucovina, 1933), pp. 368-428 Note de Torouțiu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 Izvoare 12 NOTE I A RIRIA Comment veux tu que Je comprenne Quand mon amour est si gĂ©ant Quand il me tire du nĂ©ant NĂ©ant de l'âme oĂ¹ j'ai vĂ©cu Jusqu'Ă  ce que je t'ai connu? Comment veux-tu que je comprenne? 6 AoĂ»t 1901 Vörishofen [2] Mai mulți oameni, cari au găsit hrana sufletului lor în lumea cugetării, au scris amintirile vieții lor personale. În paginile ce urmează stau cuprinse acele ale desfășurării zilelor mele, însă privită aproape numai din punctul de vedere al desvoltării ideilor asupra lucrurilor și a lumii. Deși idealismul nu e product al individualității, și aceasta nu poate fi pe deplin cunoscută fără cercetarea fiziologică și psichologică a ființei ce-i dă naștere, voiu căuta să, desfac, pe cât se ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruDEPĂȘI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 86 pentruDEPĂȘI.

MARE

MÁRE^2 , mări , s . f . Nume generic dat vastelor întinderi de apă stătătoare , adânci și sărate , de pe suprafața Pământului , care de obicei sunt unite cu oceanul printr - o strâmtoare ; parte a oceanului de lângă țărm ; p . ext . ocean . MÁRE^1 , mari , adj . I. ( Indică dimensiunea ) Care depășește dimensiunile obișnuite ; care are dimensiuni apreciabile ( considerate în mod absolut sau prin comparație ) . II. ( Indică cantitatea ) 1. Care este în cantitate însemnată ; abundent , mult ; numeros . 2. ( Despre numere sau , p . ext . , despre valori care se pot exprima numeric ) Care este în cantitate însemnată , ridicat . III. ( Arată rezultatul dezvoltării ființelor ) Care a depășit frageda copilărie ; care a intrat în adolescență ; care a ajuns la maturitate . IV. ( Indică durata ; despre unități de timp ) De lungă durată , îndelung , lung . V. ( Indică intensitatea ) 1. ( Despre surse de lumină și căldură ) Puternic , intens . 2. ( Despre sunete , voce , zgomote ) Puternic , ridicat . 3. ( Despre fenomene atmosferice ) Violent , aspru , năprasnic . Ger mare . 4. ( Despre ritmul de mișcare sau de deplasare ) Care a depășit viteza obișnuită ; crescut ( ca viteză ) , mărit . 5. ( Despre stări sufletești , sentimente , senzații etc . ) Intens , profund , tare . VI. ( Arată calitatea , valoarea ) 1. De valoare , de însemnătate deosebită ; ...

 

TRECE

... pe la cineva , a face o ( scurtă ) vizită cuiva . 4. Tranz . ( Pop . ) A ocoli . 5. Intranz . ( Adesea fig . ) A depăși , a merge mai departe de . . . , a lăsa în urmă . 6. Tranz . A sări , a păși peste un ... a pieri ( după o bucată de vreme ) . 3. Tranz . A petrece un timp , o epocă din viață . 4. Intranz . A depăși o anumită vârstă , o anumită limită de timp . 5. Refl . A - și pierde vigoarea , frăgezimea tinereții ; a îmbătrâni . 6. Refl . ( Despre ... materiale ) A se consuma . IV. Intranz . A fi mai mare sau mai mult decât o anumită mărime , valoare , cantitate ; a depăși . V. 1. Refl . ( Pop . : în forma negativă ) A nu putea fi luat în seamă ; a nu avea crezare , a nu ...

 

ÎNTRECE

... ÎNTRÉCE , întréc , vb . III . Tranz . 1. A depăși pe cineva în mers , a lăsa în urmă . 2. A dovedi superioritate față de cineva , într - o anumită privință ; a ...

 

AUTODEPĂȘI

... AUTODEPĂȘÍ , autodepășesc , vb . IV . Refl . A - și depăși propriile realizări [ Pr . : a - u - ] - Auto ^1 - + depăși

 

DEPĂȘIRE

... DEPĂȘÍRE , depășiri , s . f . Acțiunea de a depăși și rezultatul ei ; trecere peste o anumită limită . - V. depăși

 

DEPĂȘIT

... DEPĂȘÍT , - Ă , depășiți , - te , adj . Învechit , perimat . - V. depăși

 

MARȚ

... categoric la jocul de table , de cărți sau la altă întrecere ; b ) a întrece sau a fi întrecut , a depăși sau a fi depășit categoric ; c ) a face sau a fi pus în situația să nu mai poată obiecta ...

 

METAFIZIC

METAFÍZIC , - Ă , metafizici , - ce , s . f . , s . m . , adj . 1. S . f . Parte a filozofiei având drept obiect cunoașterea absolută , studierea fenomenelor care nu pot fi percepute cu simțurile noastre , care depășesc cadrul experienței . 2. S . m . ( Înv . ) Metafizician . 3. Adj . Care aparține metafizicii ( 1 ) , privitor la metafizică ; care nu poate fi perceput cu simțurile noastre , depășind cadrul realității ; conform cu principiile metafizicii (

 

PREAPLIN

PREAPLÍN , preaplinuri , s . n . 1. Ceea ce depășește un anumit nivel , ceea ce este prea mult , prea abundent . 2. Dispozitiv de protecție pentru evacuarea automată a lichidului care depășește un anumit nivel într - un bazin , rezervor

 

AGABARITIC

AGABARÍTIC , - Ă , agabaritici , - ce , adj . Care depășește un gabarit standard . - A - +

 

AGIO

ÁGIO , agiuri , s . n . Diferență cu care prețul ( cursul ) unui semn monetar sau al unei hârtii de valoare depășește valoarea nominală a

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...