Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DOVEDITOR, DEZVINOVĂȚI, DOVEDIRE, ÎNTRECE, ÎNVREDNICI, ȘIRET, ACREDITIV, ANALIST, ANARHIC, ARĂTA ... Mai multe din DEX...

DOVEDI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DOVEDÍ, dovedésc, vb. IV. 1. Tranz. A arăta cu probe, cu argumente, cu mărturii existența sau inexistența unui fapt, a unei situații etc.; a demonstra, a proba. 2. Tranz. și refl. A (se) arăta, a (se) manifesta, a (se) vădi într-un anumit fel. 3. Tranz. (Pop.) A învinge, a birui. ** A întrece, a lăsa pe cineva în urmă. 4. Tranz. și intranz. (Pop.) A prididi, a răzbi; a termina, a isprăvi. - Din sl. dovesti (dovedon).

Sursa : DEX '98

 

DOVEDÍ vb. I. 1. v. confirma. 2. v. demonstra. 3. v. manifesta. 4. a argumenta, a demonstra, a întări, a proba, a susține. (Și-a \~ temeinic ideile.) II. v. prididi.

Sursa : sinonime

 

DOVEDÍ vb v. asasina, bate, birui, isprăvi, încheia, înfrânge, întrece, învinge, omorî, sfârși, suprima, termina, ucide.

Sursa : sinonime

 

dovedí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dovedésc, imperf. 3 sg. dovedeá; conj. prez. 3 sg. și pl. dovedeáscă

Sursa : ortografic

 

A DOVED//Í \~ésc tranz. 1) A adeveri prin dovezi sau prin fapte concrete; a demonstra; a proba; a arăta; a atesta. 2) pop. A înfrânge într-o luptă sau într-o întrecere; a învinge; a bate; a dispune; a birui. 3) A lăsa în urmă; a întrece; a depăși. 4) A duce până la capăt; a isprăvi; a încheia; a termina. 5) (vina) A demonstra prin dovezi sigure. 6) A însemna prin sine; a vădi în mod clar. /dovesti

Sursa : NODEX

 

dovedí (-désc, -ít), vb. - 1. A arăta, a demonstra. - 2. a atesta, a indica. - 3. A învinge, a răzbi. Sl. dovesti, doved? "a argumenta" (Miklosich, Slaw. Elem., 21; Cihac, II, 100; Conev 98), cf. bg. doveždam "conduc", doveden "condus". - Der. dovadă, s.f. (probă, mărturie, evidență), postverbal (după Conev 98, din sl. dovad?, bg. dovod); dovadnic, s.m. (înv., martor); dovedeală, s.f. (demonstrație, mărturie); doveditor, adj. (care dovedeşte, care adevereşte); nedovedit, adj. (care nu poate fi dovedit; incert; Arg., frumos, fain, fără seamăn).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruDOVEDI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 222 pentruDOVEDI.

Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic

Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ...

 

Vasile Alecsandri - Protestație în numele Moldovei, al omenirii și al lui Dumnezeu

Vasile Alecsandri - Protestaţie în numele Moldovei, al omenirii şi al lui Dumnezeu Protestație în numele Moldovei, al omenirii și al lui Dumnezeu de Vasile Alecsandri 1848 Fraților români din toată România! Vă chem să fiți martori la nelegiuirile guvernului prințului Moldovei, Mihail Sturza, care de patrusprezece ani s-a arătat prin toate faptele sale dușmanul cel mai aprig al nației noastre! Veniți cu toți să protestăm în fața lumii împotriva sistemului barbar și corumpător ce a întrebuințat până acum acest domnitor pornit de patimi spre a ținea Moldova în lanțuri și în întunecime! Veniți cu toți să protestăm în numele Patriei, al Omenirii și al lui Dumnezeu, împotriva tiraniei machiavelice a acestui om, care nu respectă nici Patrie, nici Omenire, nici Dumnezeu! De 14 ani, Mihail Sturza, stăpânit de nesațiul iubirii de argint, se slujeștele de măsurile cele mai arbitrare și de chipurile cele mai nerușinate pentru de a-și îndestula patima răpirii; dar, spre nenorocirea țării, acea patimă este neîndestulată, căci ea nu are hotare. De 14 ani, Mihail Sturza, înarmat cu otrava corumperii, stinge simțirile de omenie și de cinste din inimile supușilor săi, degradează caracterul nației, ...

 

Vasile Alecsandri - Păunașul codrilor

Vasile Alecsandri - Păunaşul codrilor I Pe cel deal, pe cel colnic Trece-o pruncă ș-un voinic, Puiculiță bălăioară Cu cosița gălbioară, Voinicel tras prin inel, Mult e mândru tinerel! Și-i tot zice voinicul: ,,Cântă-ți, mândro, cântecul Că mi-e drag ca sufletul." ,,Eu, bădiță, l-oi cânta, Dar codrii s-or răsuna Și pe noi ne-a-ntâmpina Păunașul codrilor, Voinicul voinicilor!" ,,Aurică drăgulică! Nici ai grijă, nici ai frică. Să n-ai grijă pentru tine Cât îi fi tu lângă mine. Să n-ai frică pentru mine Cât oi fi eu lângă tine!" Puse prunca a cânta, Codrii puseră-a suna. lată că-i întâmpina Păunașul codrilor, Voinicul voinicilor. ,,Cale bună, românaș!" ,,Mulțumim, măi Păunaș." ,,Măi băiete, băiețele, Măi voinice, voinicele, Dă-ne nouă pe mândra Ca să scapi cu viața ta." ,,Ba, eu mândra nu ți-oi da Pân' ce capul sus mi-a sta, Că eu când o am luat În cosițe i-am jurat Să n-o las de lângă mine Și s-o apăr de oricine." II Ei de brâie s-apucau Și la luptă se luau. Când în loc mi se-nvârteau, ...

 

Alexei Mateevici - Preoțimea și poporul nostru

Alexei Mateevici - Preoţimea şi poporul nostru Preoțimea și poporul nostru de Alexei Mateevici Grea vreme. O stare de cumpănă, o stare nehotărâtă, prin care arareori a mai fi trecut moldoveanul nostru basarabean cu toate nenorocirile lui. Știm cu toții, că scaparea noastră este numai cea mai strânsă unire între noi înșine. Știm că prin această unire trebuie să ne gătim în cel mai silitor chip de alegeri, de la care atârnă tot viitorul nostru. Înaintea noastră se desfășoară un drum neted și, mergând pe acest drum, am putea să ajungem măcar la o parte din cele ce le dorim. Dar iată că pe acest drum se ivesc piedici. Nu ni se dă nouă voie să facem adunări în orișice fel, noi nu putem fățiș să ne strângem la un loc, să vorbim despre ce ne doare pe noi, să ne punem unul pe altul la cale, să ne cunoaștem simțirile și părerile noastre, să știm pe cine să-l alegem. Nu putem, vasăzică, să ne pregătim ca oamenii, cum se cuvine, pentru zidirea vieții noastre. Iar, precum am mai spus, trebuie să ne pregătim. Grea vreme... Ce să facem noi în vederea unor asemenea lucruri? Bietul țăran ...

 

Gheorghe Asachi - Ochii și nasul

Gheorghe Asachi - Ochii şi nasul Ochii și nasul de Gheorghe Asachi Urma ceartă dineoare între ochi ș-un nas vecin, Cui din doi, după dreptate, ochelarii se cuvin? Advocat se făcu limba și pe nas îl apăra, Iar urechea, prezindentul, a ei ziceri asculta. Atunci limba, cu talent, Au zis cătră prezident: Dreaptă pleacă-ni, ureche, Să auzi dovezi o mie, Prin înscris și mărturie, Cum de epoca cea veche Neam de nas, tot necurmat, Ochelarii au purtat Și-i să cade ca moșie Trecută-n paragrafie. O comisie de mazâli, Rânduită chiar pe nas, Au găsit între movili Brazda ce-ochelarii au tras. Tribunalul va ierta, Se pot pilde arăta: Fața dacă ar fi rămas De-ntâmplări să n-aibă nas, Cine ar fi acel magar Ca să poarte ochelari? Din aceste, lămurit, După legi am dovedit Cum că pentru nas anume Ochelarii s-au urzit, Ș-ochelarilor în lume Post pe nas s-au rânduit! La această limbuție Bravo-n sală au răsunat, Iar nasul de bucurie De trei ori au strănutat. Dar ghibace a noastră limbă A ei sistimă o schimbă Și chiar pentru altă parte Paragrafuri tot din carte ...

 

Grigore Alexandrescu - Ursul și lupul

Grigore Alexandrescu - Ursul şi lupul Ursul și lupul de Grigore Alexandrescu    Împărăția dobitocească, Ca și a noastră cea omenească, Statornicie vecinică n-are: Toate supuse sînt la schimbare!    Din mînă-n mînă sceptrul se plimbă. Cel de ieri mare astăzi e mic; Leu pe urs bate, urs pe leu schimbă, Dintr-o întîmplare prea de nimic.    De curînd ursu pe leu schimbase, Și pe domnescul tron înălțat, Cîrma în labe tare-o luase, Și cu verzi tufe sta-ncoronat.    Dator eu însă sînt a vă spune Că ursu-acela, măcar că urs, Dar simtimente avea preabune: D-al obștei bine era pătruns.    Fiarele toate-ndată ce-aflară Că le-a dat cerul un stăpîn nuou, Să se închine lui alergară, Una c-o vacă, alta c-un bou.    Lupul în urmă spre tron se duce, Și după vechiul bun obicei Măriii-sale plocon îi duce, Și înainte-i pune doi miei.    Într-o frumoasă precuvîntare, Îi dovedește c-ar fi avînd Niște hrisoave arătătoare Ce-au făcut urșii, zău nu știu cînd.    C-aste hrisoave, pe piei de oaie Scrise cu apă, spun lămurit Cum au mers urșii la o bătaie, Și cîte ...

 

Ion Luca Caragiale - Resbelul 1877

Ion Luca Caragiale - Resbelul 1877 Resbelul 1877 de Ion Luca Caragiale Dintre toți anii trecuți, cu drept cuvânt acesta se poate numi un an caraghios, deși s'au petrecut în cursul lui lucruri foarte serioase, tocmai așa precum adunările legiuitoare sunt niște așezăminte foarte serioase, deși se petrec în ele prea adesea lucruri caraghioase. În acest an, târîș grăpiș, ar fi mers treburile foarte bine dacă n'ar fi mers rău de tot; politica iarăși nu s'ar fi încurcat așa de mult dacă ar fi fost pace, și mulți onorabili deputați și senatori au dovedit elocent, la Idee, că ar fi fost desigur pace dacă nu era războiu; apoi, întemeiați pe această matură judecată, membrii Clubului Lătrătorii la Lună s'au rostit în ședință solemnă, că dacă nu se făcea războiu era să fie pace bună. Aceasta poate da o idee, deși slabă în adevăr, despre logica care a predomnit la mersul spiritului public în capitală. Războiul - iată evenimentul cel mare ! Noi am zis-o și o susținem sus și tare: Vapoarele turcești umblă pe apă, și când nu umblă... stă pe loc; - oastea rusească stă pe uscat, și când nu stă... umblă. Aceasta produce senzație ...

 

Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor

... Toți cei ce scriu nu înțeleg astfel și se prefac în moraliști de șarivari, pepeli sentimentali, în loc de a îmbărbăta jertfa și dovedi folosul prefacerii. Într-o polemică vestită a răposatei Românie literară dl Mihail Kogălniceanu presimțea pe răii moraliști în chestii de finanțe și averi ... robiei în bani este un folos mai simțitor pentru îndrituiți decât robia. Să luăm condicile de vânzarea țiganilor de 15 ani încoace. Ele ne vor dovedi că încrederea în cumpărarea lor lipsea și că mușteriii se depărtase din zi în zi. Vânzările au fost pe mici some de suflete , și, în ... provoca o cercetare în condicile judecătoriilor și o cercetare despre soarta trecută a viețuirii dezrobiților, aceste două fapte economice s-ar putea ușor dovedi. Convicția de greutate ce se întâmpina a se vinde țiganii ne aduce la altă convicție, anume că proprietarii de țigani aveau un capital ...

 

Elena Liliana Popescu - Imn Libertății

Elena Liliana Popescu - Imn Libertăţii Imn Libertății de Elena Liliana Popescu Informații despre această ediție Luptătorule, în bătălia decisivă care te așteaptă , ai un singur adversar: tu însuți. Pentru a învinge ai un singur aliat: Tu însuți. I Doamne, nu-mi lua povara încă, al frământării minții chin. Mă zbat înlănțuit de stâncă, silit să-ndur un crunt destin Sunt osândit în veșnicie plătind păcatul făptuit – Secret păzit cu strășnicie, când lumii l-am destăinuit Credeam că sunt învingătorul ursit să schimb fixate legi și pentru om ocrotitorul Eu, Prometeu, zeu peste regi. Și cum pe vremuri neofitul voind să-și dovedească arta a încercat, nefericitul, pecetluindu-și astfel soarta, La fel, eu, încercându-mi forța nebănuind deloc urmarea încrezător adus-am torța aprinsă, săvârșind eroarea Și-am semănat nenorocirea în lumea fără de credință ce-a transformat descoperirea într-o amară biruință. II De multe veacuri, carne vie e pieptul meu însângerat, sortit în preajma lui să fie doar vulturul înfometat... Pe-a suferinței strună vântul, prietenu-mi nedespărțit, îmi însoțește jalnic cântul, un geamăt surd, înăbușit. Din când în când un glas șoptește marcând o trecere în timp ...

 

Ioan Slavici - Propaganda semitică

Ioan Slavici - Propaganda semitică Propaganda semitică de Ioan Slavici Ioan Slavici, “Propaganda semitică,â€� în Apărarea Națioală, III (1902), nr. 112 (22 Decembrie), p. 1. E cestiune de conservare națională să nu suferim, ca Evrei să ia parte la viața noastră culturală. Sunt acum vre-o douÄ•-zeci de anÄ­ numaÄ­ puținÄ­ dintre noÄ­ recunoșteaÅ­ adevÄ•rul acesta; ceÄ­ cu desăvîrșire mulțÄ­ eraÅ­ de părerea, că intrearea în viața noastră culturală a Evreilor e pentru noÄ­ un mare succes, și EvreiÄ­ “deștepțÄ­,â€� care începuseră să lucreze alăturea cu noÄ­, eraÅ­ îmbrățișațÄ­ cu toată căldura și se bucurau de o particulară încuragÄ­are. Și ar fi riscată afirmarea, că dînșiÄ­ nu eraÅ­ vrednicÄ­ de încuragÄ­area aceasta, căcÄ­ munca lor încordată trebuia să fie luată drept dovadă suficientă, că voiaÅ­ cu tot dinadinsul să-Ä­ fie folositorÄ­ țÄ•riÄ­, pe care o consideraÅ­ ca patrie a lor. In curĂȘnd a ieșit însă la iveală, că EvreiÄ­ sunt lipsițÄ­ de aptitudinile cerute pentru lucrarea comună și ast-fel, chiar voind cu tot dinadinsul să facă binele, sunt osândițÄ­ a face numaÄ­ rÄ•ul. In loc ...

 

Ion Luca Caragiale - Varietăți literare. Canard-rățoi

Ion Luca Caragiale - Varietăţi literare. Canard-răţoi Varietăți literare. Canard-rățoi de Ion Luca Caragiale Canard în franțuzește este numele speței rață ; aplicat apoi la gen, înseamnă rățoi . Pe lângă aceste înțelesuri proprii, cuvântul canard mai are și un al treilea, figurat, când atunci înseamnă: o știre de senzație născocită, o scornitură gogonată a unui jurnal . De unde vine această semnificare figurată? este interesant a ști. Iată: Cam pân sfertul întâi al veacului nostru, un ziar belgian sau francez (datele nu le avem exacte) publică o foarte interesantă dare de seamă asupra unei experiențe făcute de un celebru profesor de zoologie. Experiența învățatului naturalist tindea la cunoașterea gradului de voracitate a rațelor. Lăcomia acestui soi de palmipede era îndestul de cunoscută; nimeni însă nu și-ar fi putut închipui că ea ar merge până acolo încât o rață sau un rățoi să mănânce una după alta alte douăzeci și nouă (29) dobitoace de același soi. Orice om de rând s-ar minuna când ar auzi de atâta canibalism, lucrul însă s-a întâmplat, și iată cum. Naturalistul nostru era un om foarte înzestrat; el avea acea pătrundere intuitivă cu care geniul ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruDOVEDI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentruDOVEDI.

Fapte Capitol 18

Fapte Capitol 18 Fapte 17 Fapte Capitol 18 1 După aceea, Pavel a plecat din Atena, și s`a dus la Corint. 2 Acolo a găsit pe un Iudeu, numit Acuila, de neam din Pont, venit de curînd din Italia, cu nevastă-sa Priscila, de oarece Claudiu poruncise ca toți Iudeii să plece din Roma. A venit la ei. 3 Și, fiindcă avea acelaș meșteșug, a rămas la ei, și lucrau: meseria lor era facerea corturilor. 4 Pavel vorbea în sinagogă în fiecare zi de Sabat, și îndupleca pe Iudei și pe Greci. 5 Dar cînd au venit Sila și Timotei din Macedonia, Pavel s`a dedat în totul propovăduirii, și dovedea Iudeilor că Isus este Hristosul. 6 Fiindcă Iudeii i se împotriveau și -l batjocoreau, Pavel și -a scuturat hainele, și le -a zis: ,,Sîngele vostru să cadă asupra capului vostru; eu sînt curat. Deacum încolo, mă voi duce la Neamuri.`` 7 Și după ce a ieșit de acolo, a intrat în casa unui om temător de Dumnezeu, numit Iust, a cărui casă era vecină cu ...

 

Genesa Capitol 30

... și pestriț și orice miel negru, și din capre tot ce este pestriț și sein. Aceasta să fie simbria mea. 33 Iată cum se va dovedi cinstea mea: deacum încolo, cînd ai să vii să-mi vezi simbria, tot ce nu va fi sein și pestriț între capre și negru între ...

 

Iov Capitol 6

Iov Capitol 6 Iov 5 Iov Capitol 6 1 Iov a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Oh! de ar fi cu putință să mi se cîntărească durerea, și să mi se pună toate nenorocirile în cumpănă, 3 ar fi mai grele decît nisipul mării: de aceea îmi merg cuvintele pînă la nebunie! 4 Căci săgețile Celui Atotputernic m`au străpuns, sufletul meu le suge otrava, și groază Domnului bagă fiori în mine! 5 Sbiară măgarul sălbatec cînd are verdeață? Mugește boul cînd are de mîncare? 6 Poți mînca ce -i fără gust și fără sare? Are vreun gust albușul unui ou? 7 Orice lucru de care aș vrea să nu m`ating, acela -i hrana mea, fie cît de grețoasă ea! 8 O, de mi s`ar asculta dorința, și de mi-ar împlini Dumnezeu nădejdea! 9 De ar vrea Dumnezeu să mă zdrobească, întindă-Și mîna și să mă prăpădească! 10 Îmi va rămînea măcar această mîngîiere, această bucurie în durerile cu cari mă copleșește: că niciodată n`am călcat poruncile Celui Sfînt. 11 La ce să mai nădăjduiesc cînd nu mai pot? La ce să mai aștept, cînd sfîrșitul se știe? 12 ...

 

Iov Capitol 19

Iov Capitol 19 Iov 18 Iov Capitol 19 1 Iov a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Pînă cînd îmi veți întrista sufletul, și mă veți zdrobi cu cuvîntările voastre? 3 Iată că de zece ori m`ați batjocorit; nu vă este rușine să vă purtați așa? 4 Dacă am păcătuit cu adevărat, numai eu sînt răspunzător de aceasta. 5 Credeți că mă puteți lua de sus? Credeți că mi-ați dovedit că sînt vinovat? 6 Atunci să știți că Dumnezeu mă urmărește, și mă învelește cu lațul Lui. 7 Iată, țip de silnicie, și nimeni nu răspunde; cer dreptate, și dreptate nu este! 8 Mi -a tăiat orice ieșire, și nu pot trece; a răspîndit întunerec pe cărările mele. 9 M`a despoiat de slava mea, mi -a luat cununa de pe cap, 10 m`a zdrobit din toate părțile, și pier; mi -a smuls nădejdea ca pe un copac. 11 S`a aprins de mînie împotriva mea, S`a purtat cu mine ca și cu un vrăjmaș. 12 Oștile Lui au pornit deodată înainte, și-au croit ...

 

Iov Capitol 24

... ridicat; și într`o clipă nu mai sînt, cad, mor ca toți oamenii, sînt tăiați ca spicele coapte. 25 Nu este așa? Cine mă va dovedi

 

Iov Capitol 36

... a zis: 2 ,,Așteaptă puțin, și voi urma, căci mai am încă de vorbit pentru Dumnezeu. 3 Îmi voi lua temeiurile de departe, și voi dovedi dreptatea Ziditorului meu. 4 Fii încredințat, cuvîntările mele nu sînt minciuni, ci ai a face cu un om cu simțăminte curate. 5 Dumnezeu ...

 

Psalmii Capitol 14

Psalmii Capitol 14 Psalmii 13 Psalmii Capitol 14 1 (Către mai marele cîntăreților. Un psalm al lui David.) Nebunul zice în inima lui: ,,Nu este Dumnezeu!`` S`au stricat oamenii, fac fapte urîte; nu este niciunul care să facă binele. 2 Domnul Se uită dela înălțimea cerurilor peste fiii oamenilor, să vadă de este vreunul care să aibă pricepere, și care să caute pe Dumnezeu. 3 Dar toți s`au rătăcit, toți s`au dovedit niște netrebnici; nu este nici unul care să facă binele, niciunul măcar. 4 Și-au pierdut mintea toți cei ce săvîrșesc fărădelegea, de mănîncă pe poporul Meu, cum mănîncă pînea, și nu cheamă pe Domnul? 5 Ei vor tremura de spaimă, cînd Se va arăta Dumnezeu în mijlocul neamului neprihănit. 6 Rîdeți voi de nădejdea celui nenorocit... dar scăparea lui este Domnul. 7 O! de ar porni din Sion izbăvirea lui Israel!... Psalmii

 

Proverbele Capitol 27

Proverbele Capitol 27 Proverbele 26 Proverbele Capitol 27 1 Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu știi ce poate aduce o zi. - 2 Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale. 3 Piatra este grea, și nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuiește nebunul este mai grea de cît amîndouă. - 4 Furia este fără milă și mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? - 5 Mai bine o mustrare pe față de cît o prietenie ascunsă. - 6 Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioșia lui, dar sărutările unui vrăjmaș sînt mincinoase. - 7 Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. - 8 Ca pasărea plecată din cuibul ei, așa este omul plecat din locul său. 9 Cum înveselește untdelemnul și tămîia inima, așa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. - 10 Nu părăsi pe prietenul tău și pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. - 11 Fiule, fii înțelept, și înveselește-mi inima, și atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocorește. - 12 Omul chibzuit ...

 

Isaia Capitol 43

Isaia Capitol 43 Isaia 42 Isaia Capitol 43 1 ,,Acum, așa vorbește Domnul, care te -a făcut, Iacove, și Cel ce te -a întocmit, Israele!`` Nu te teme de nimic, căci Eu te izbăvesc, te chem pe nume: ești al Meu.`` 2 Dacă vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine; și rîurile nu te vor îneca; dacă vei merge prin foc, nu te va arde, și flacăra nu te va aprinde. 3 Căci Eu sînt Domnul, Dumnezeul tău, Sfîntul lui Israel, Mîntuitorul tău! Eu dau Egiptul ca preț pentru răscumpărarea ta, Etiopia și Saba în locul tău. 4 De aceea, pentrucă ai preț în ochii Mei, pentrucă ești prețuit și te iubesc, dau oameni pentru tine, și popoare pentru viața ta. 5 Nu te teme de nimic, căci Eu sînt cu tine, Eu voi aduce înapoi neamul tău dela răsărit, și te voi strînge dela apus. 6 Voi zice miază noaptei: ,Dă încoace!` și miazăzilei: ,Nu opri`, ci adu-Mi fiii din țările depărtate și fiicele dela marginea pămîntului: 7 pe toți ceice poartă Numele Meu și pe cari i-am făcut spre slava Mea, pe cari i-am întocmit și i-am ...

 

Isaia Capitol 44

Isaia Capitol 44 Isaia 43 Isaia Capitol 44 1 ,,Ascultă acum, Iacove, robul Meu, Israele, pe care te-am ales!`` 2 Așa vorbește Domnul, care te -a făcut și întocmit, și care dela nașterea ta este sprijinul tău: ,,Nu te teme de nimic, robul Meu Iacov, Israelul Meu, pe care l-am ales. 3 Căci voi turna ape peste pămîntul însetat și rîuri pe pămîntul uscat; voi turna Duhul Meu peste sămînța ta, și binecuvîntarea Mea peste odraslele tale, 4 și vor răsări ca firele de iarbă între ape, ca sălciile lîngă pîraiele de apă. 5 Unul va zice: ,Eu sînt al Domnului!` Altul se va numi cu numele lui Iacov; iar altul va scrie cu mîna lui: ,Al Domnului sînt!` Și va fi cinstit cu numele lui Israel.`` 6 ,,Așa vorbește Domnul, Împăratul lui Israel și Răscumpărătorul lui, Domnul oștirilor: ,Eu sînt Cel dintîi și Cel de pe urmă, și afară de Mine, nu este alt Dumnezeu. 7 Cine a făcut proorocii ca Mine (să spună și să-Mi dovedească!), de cînd am făcut pe oameni din vremile străvechi? Să vestească viitorul și ce are să se întîmple! 8 Nu vă temeți, și nu ...

 

Ioan Capitol 16

... nu Mă duc Eu, Mîngîietorul nu va veni la voi; dar dacă Mă duc, vi -L voi trimete. 8 Și cînd va veni El, va dovedi lumea vinovată în ce privește păcatul, neprihănirea și judecata. 9 În ce privește păcatul: fiindcă ei nu cred în Mine; 10 în ce privește neprihănirea ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruDOVEDI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 69 pentruDOVEDI.

DOVEDITOR

... DOVEDITÓR , - OÁRE , doveditori , - oare , adj . Care dovedește , atestă , confirmă ; prin care se dovedește . - Dovedi

 

DEZVINOVĂȚI

... DEZVINOVĂȚÍ , dezvinovățesc , vb . IV . Refl . A - și dovedi

 

DOVEDIRE

... DOVEDÍRE s . f . Acțiunea de a ( se ) dovedi și rezultatul ei ; probare , adeverire , confirmare . - V. dovedi

 

ÎNTRECE

... ÎNTRÉCE , întréc , vb . III . Tranz . 1. A depăși pe cineva în mers , a lăsa în urmă . 2. A dovedi superioritate față de cineva , într - o anumită privință ; a depăși . 3. A trece peste o anumită limită ; p . ext . a ...

 

ÎNVREDNICI

... ÎNVREDNICÍ , învrednicesc , vb . IV . Refl . 1. A se dovedi vrednic să înfăptuiască ceva , să ajungă la ceva ; a fi capabil , a reuși . 2. A avea norocul , cinstea să ...

 

ȘIRET

ȘIRÉT^2 , - EÁTĂ , șireți , - te , adj . Care știe să profite de naivitatea sau de buna - credință a celor din jur pentru a - și atinge scopurile pe căi ocolite ; care dovedește un caracter viclean , perfid . ȘIRÉT^1 , șireturi , s . n . 1. Bentiță îngustă de bumbac , țesută tubular sau în fâșie , care , petrecută prin butoniere speciale , servește pentru a lega sau a strânge încălțămintea sau diferite obiecte de îmbrăcăminte . 2. Sfoară de bumbac ( îmbrăcată în mătase colorată sau în fir ) răsucită în două sau în trei și întrebuințată mai ales ca ornament la îmbrăcăminte ; găitan , ceapraz , brandenburg ;

 

ACREDITIV

ACREDITÍV , acreditive , s . n . 1. Sumă de bani special rezervată de un cumpărător din contul său , la o bancă ce deservește un furnizor , pentru ca acestuia să i se facă plata în momentul în care dovedește predarea furniturilor în condițiile stabilite înainte prin contract . 2. Document financiar de decontare prin intermediul băncii sau al unei case de

 

ANALIST

ANALÍST^2 , - Ă , analiști , - ste , s . m . și f . 1. Specialist în analiza matematică sau psihologică . 2. Specialist în informatică . 3. Persoană care dovedește o aptitudine deosebită în cunoașterea , în analiza și în descrierea sufletului omenesc . ANALÍST^1 , analiști , s . m . Autor de

 

ANARHIC

ANÁRHIC , - Ă , anarhici , - ce , adj . Care se referă la anarhie , care este propriu anarhiei , care duce la anarhie ; care dovedește

 

ARĂTA

... Tranz . A da o explicație , a explica , a face o expunere ( pentru a lămuri , a dovedi , a convinge ) . 4. Tranz . și refl . A ( se ) manifesta , a ( se ) exterioriza ( prin vorbe , gesturi , atitudini ) . 5. Refl . A ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...