Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȘOVĂIELNIC, CURAJ, DECIZIE, MORAL, NEÎNDUPLECARE, NEPREGET, NESIGUR, ORTODOX, RISOLUTO, SLĂBICIUNE ... Mai multe din DEX...

FERMITATE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FERMITÁTE s.f. Însușirea de a fi ferm, starea a ceea ce este ferm; stabilitate; hotărâre neclintită, tărie morală, statornicie. - Ferm + suf. -itate (după fr. fermeté).

Sursa : DEX '98

 

FERMITÁTE s. f. caracter ferm; hotărâre neclintită, statornicie. (după fr. fermeté)

Sursa : neoficial

 

FERMITÁTE s. 1. v. hotărâre. 2. hotărâre, siguranță. (Vocea lui căpătase mai multă \~.) 3. putere, tărie. (N-a avut \~ suporte.)

Sursa : sinonime

 

fermitáte s. f., g.-d. art. fermității

Sursa : ortografic

 

FERMITÁTE f. 1) Caracter ferm. 2) Siguranță în acțiuni; hotărâre; decizie. [Art. fermitatea; G.-D. fermității] /ferm + suf. \~itate

Sursa : NODEX

 

FERMITÁTE s.f. Hotărâre neclintită, statornicie. [< ferm + -itate. / cf. fr. fermeté].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruFERMITATE

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentruFERMITATE.

Mihai Eminescu - La curtea cuconului Vasile Creangă

Mihai Eminescu - La curtea cuconului Vasile Creangă La curtea cuconului Vasile Creangă de Mihai Eminescu Pe când țara de jos a Moldovei e semănată numai de coline care, arate primăvara, par, cu brazdele lor răsturnate în soare, niște mușunoaie mari și negre, în țara de sus colinele devin dealuri și văile -r âpe. Cei dintâi înalță coaste albe și neroditoare de lut, pin râpile adânci cresc ierburi mari și nepăscute, pietre grunțuroase dar fără consistență se văd clădite ca pereți în huma cenușie și umedă și prin adâncituri de bălți și pâraie leneșe se așează pe grunzurii pământului o salitră albă și strălucitoare ca bruma. Spata dealurilor e adesea întinsă, șeasă ca palma și de o productivitate mare și regulată, de aceea adevăratul grânar al Moldovei rămâne țara de sus. În văi și deasupra râpilor neroditoare stau risipite satele, pe planul dealurilor, arătura. O deosebire de la această regulă face însă valea Siretului și a Sucevei care, prin perspectiva sa frumoasă, prin mândra depărtare a dumbrăvilor sale și prin acea întinsoare molatecă și strălucită sub o boltă ce pare menită a fi etern albastră, pare un rai pământesc. Pe valea Siretului, ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II â†�â†� Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul II) Stăm acum la gura sobei mângâiați de căldura celui dintâi foc din anul acesta; afară ține de câteva zile o ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă, iar orașul tot e strâns zdravăn într-o imensă manta cenușie-roșiatică. Burlanele turuie vârtos, aci de-a dreptul sub acoperiș, și asta îmi mărește gustul de ascultare al [sic] scrisorilor donnei Alba (căreia de-acum înainte îi voi spune numai astfel, pe italienește; în spaniolă cuvântul scris "dona" se pronunță "donia", or mie îmi place s-o chem așa cum răsună în italienește, adică întocmai cum se scrie: donna, donna Alba). De bună seamă că același țuruit a dat îndemn și ghes și-acum dă necontenit avânt prințului să-mi facă această divină lectură. Eu o ascult cu religiozitate, dar din când în când casc, sau îl întrerup cu vreo amintire, care n-are nici în clin, nici în mânecă nici cu sensul frazelor citite, nici cu reflecțiile sau informările complimentare pe care prințul mi le dă asupra lor; ba îl întrerup câteodată cu vreuna boacănă de tot, astfel că ...

 

Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic

Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruFERMITATE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentruFERMITATE.

ȘOVĂIELNIC

... ȘOVĂIÉLNIC , - - Ă , șovăielnici , - ce , adj . 1. ( Despre mișcări , mers etc . ) Lipsit de fermitate

 

CURAJ

... CURÁJ s . n . Forța morală de a înfrunta cu îndrăzneală primejdiile și neajunsurile de orice fel ; îndrăzneală , fermitate

 

DECIZIE

... unei probleme , a unei situații etc . , soluție adoptată ( dintre mai multe posibile ) ; rezoluție . 2. ( Rar ) Calitatea de a fi ferm , hotărât ; fermitate

 

MORAL

MORÁL , - Ă , morali , - e , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care aparține moralei , conduitei admise și practicate într - o societate , care se referă la morală ; etic ; care este conform cu morala ; cinstit , bun ; moralicesc . 2. Care aparține psihicului , spiritului , intelectului , care se referă la psihic , spirit sau intelect ; spiritual , intelectual . II. S . n . 1. Ansamblul facultăților sufletești și spirituale . 2. Stare afectivă , dispoziție sufletească temporară care privește puterea , dorința , fermitatea de a suporta pericolele , oboseala ,

 

NEÎNDUPLECARE

... NEÎNDUPLECÁRE s . f . Însușirea celui neînduplecat ; inflexibilitate , hotărâre , fermitate

 

NEPREGET

... NEPRÉGET s . n . ( Înv . ) Râvnă , ardoare , zel ; fermitate

 

NESIGUR

... Care nu oferă siguranță , pe care nu se poate conta ; incert , îndoielnic . 2. ( Despre oameni ) Care este lipsit de convingere , de încredere ( în sine ) , de fermitate ; nehotărât , șovăielnic ; p . ext . timid , stângaci . 3. Care nu se vede , nu se distinge bine , lipsit de claritate ; neclar , confuz ; p . ext . care se află ...

 

ORTODOX

... adept al ortodoxismului . 2. Conform cu principiile tradiționale ale unei doctrine , ale unei dogme etc . , considerată ca fiind singura adevărată ; ( despre oameni ) care urmează cu fermitate

 

RISOLUTO

... RISOLÚTO adv . ( Indică modul de executare a unei bucăți muzicale ) Decis , hotărât ; cu fermitate

 

SLĂBICIUNE

... slăbiciuni , s . f . 1. Faptul de a fi slab ( 1 ) , uscățiv ; p . ext . lipsă de forță fizică . 2. Fig . Lipsă de energie , de fermitate . 3. Fig . ( Mai ales la pl . ) Defect , lipsă , scădere , cusur . 4. Fig . Pornire , înclinație pentru cineva sau ceva ; afecțiune ; p . ext . pasiune . 5. Fig . ( Rar ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...