Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ACELA, ACELAȘI, CELA, BINE, RĂMĂȘIȚĂ, SEMN, SECRET, ÎNCOLO, ÎNTÂMPLARE, ȘOMAJ ... Mai multe din DEX...

ACEL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ACÉL^1, ACEÁ, acei, acele, adj. dem. (antepus) (Arată ființa, lucrul etc. desemnate de substantivul pe care îl determină se află mai departe, în spațiu sau timp, de vorbitor) Acel om. Acea casă. [Gen.-dat. sg.: acelui, acelei, gen.-dat. pl.: acelor] - Lat. *ecce-illu, ecce-illa.

Sursa : DEX '98

 

ACÉL^2, ACEÁ, pron. dem. v. acela^1.

Sursa : DEX '98

 

ACÉL adj. cel. (\~ de colo.)

Sursa : sinonime

 

acél adj. m. (antepus), g.-d. acélui, pl. acéi; f. sg. aceá, g.-d. acélei, pl. acéle, g.-d. m. și f. acélor

Sursa : ortografic

 

ACÉL aceeá (acéi, acéle) dem. (se folosește pentru a indica pe cineva sau ceva care este relativ depărtat de subiectul vorbitor). \~ băiat. /<lat. ecce-illu, ecce-illa

Sursa : NODEX

 

ACÉL^1, ACEÁ, acei, acele, adj. dem. (Arată ființa sau lucrul al cărui nume îl determină este (mai) depărtat de subiectul vorbitor; când urmează după substantiv are forma acela, aceea) Acel om. Vremea aceea. [Gen.-dat. sg. acelui, acelei, gen.-dat. pl. acelor ; (când are forma acela, aceea) gen.-dat. sg. aceluia, aceleia, gen.-dat. pl. acelora - Var.: acéla, acéea adj. dem.] - Lat. ecce-illu, ecce-illa.

Sursa : DLRM

 

acél, adj. și pron. - Aceea pron. f. (cu sensul n.): de aceea. - Mr. ațel, megl. țelea, istr. țel(a). Formele adj. antepus: acel (f. acea), gen. acelui (f. acelei), pl. acei (f. acele), gen. acelor. Ca adj. postpus și ca pron. capătă un -a enclitic; ca rezultat al acestei adăugiri, se modifică structura fonetică a f. sing. aceiaaceaia ‹ aceaa), care se scrie și aceea. Prezența lui -a în cazurile prevăzute nu s-a respectat strict în limba populară și în poezie. < Lat. ecce ille, devenit *ecce illum sau *eccum illum (Diez, I, 337); Pușcariu, 9; Candrea-Dens., 532; REW 4266; DAR; Sanfeld, Syntaxe, 159-164); cf. it. quello, v. prov., sp. aquel, v. fr. cil, port. aquello. Explicarea lui -a paragogic prezintă incertitudini. Pușcariu, 9 și DAR cred este rezultatul lui *eccum illum illac (cf. fr. celui-, friul. kel-la). Această ipoteză este imposibilă, deoarece confundă un tratament presupus a fi romanic cu un fenomen tîrziu din fr., și pentru pleacă de la o pronunțare primitivă *acelà, greu de admis (dacă s-ar admite, ar fi trebuit se păstreze, sau se reducă la pronunțarea gravă, caz în care -a aton trebuia devină -ă). T. Papahagi, din Morfologia limbii romîne, 1937, 19, o explică prin fonetică sintactică. Pare mai curînd o propagare a art. f. -a, care în limba veche se aplica și adj. și s. (pădurea verdea, azi pădurea verde; cf. trăsături ale acestei concordanțe absolute în pădurii verzi, care reproduce un mai vechi pădurii verzii, și forme invechite cum ar fi tuturor oamenilor, față de oamenilor buni). Reiese de aici femeia aceia, datorită nuanței sale dublu demonstrative, și-a conservat dubla articulare, ca alte ori femeia carea, cf. omul carele. Se înțelege mai puțin extinderea de la f. la m. și la cazurile oblice; dar numai dacă se concepe ca art., se explică faptul , fiind aton, -a nu a devenit -ă. Der. același (f. aceiași), adj. și pron., unde -și reprezintă lat. sic "astfel", cf. cineși, careși, acestași; în spiritul acestei comparații, cf. expresiile regionale și mai curînd infantile iciașaaici așa), coleașăcolea așa); acelălalt (var. acel(l)alt), adj. și pron. Cf. cel.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruACEL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1681 pentruACEL.

Gheorghe Asachi - Tot la acela

Gheorghe Asachi - Tot la acela Tot la acela de Gheorghe Asachi Dacă-n barca ușurică petreci unda întărtată, Au prin munților omete a ta cale de te duce, Favorabil fie-ți Zeul, ce pe călători conduce, Facă-agiunsul tău ferice ș-a ta cale-ndemânată. Dacă-amu a ta simțire prin ochi este încântată, Revederea patriei dacă estazul în tine-aduce, Prin vorbirea armonioasă, prin cea artă ce străluce Și prin care Italia nouă cum cea veche-i înălțată. Pasul tău înaripează cătră insubra cetate, Ce-n mărirea ei se nalță ca un arbore-n câmpie, Între stolul de mici plânte la pământ ce-s tupilate. În murindu-l văl vede-vei cum se poartă-n modestie, În una unite daruri cu care-n anticitate Se lăudau înalte genii răspândite în o

 

Cincinat Pavelescu - Aceluiași

Cincinat Pavelescu - Aceluiaşi Aceluiași de Cincinat Pavelescu Când ești la minte puțintel, Ca și la trup, o, Mărunțel! E un curaj de admirat Să te măsori cu

 

Ștefan Octavian Iosif - Aceleiași

Ştefan Octavian Iosif - Aceleiaşi Aceleiași de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Cînd e tîrziu și-abia mai pot Clipi truditele pleoape, Te chem pe nume-ncet de tot. Și, ca în vis, te simt aproape... Și-adorm... atît de fericit, Ca un copil naiv ce-și spune, Vrăjit de somn, abia șoptit, Aceeași veche

 

Traian Demetrescu - Același farmec

Traian Demetrescu - Acelaşi farmec Același farmec de Traian Demetrescu La Nord, în țările ploioase, Cu melancolice popoare, Sunt visători ce plâng și sufăr        De nostalgii de soare... Și, rar, când cerul le trimite O rază caldă, o zâmbire, În loc să cânte, să renască,        Ei mor de

 

Traian Demetrescu - Aceleași locuri

Traian Demetrescu - Aceleaşi locuri Aceleași locuri de Traian Demetrescu Le recunosc aceste locuri: Cărările șerpuitoare Te duc sub tainici bolți de frunze, Te-ascund de lume și de soare... Un lin izvor își face cale Pe lîngă șirul de anini, Iar dintr-un parc aduce vîntul Miros de salcie și crini. Iar seara-n amurgit, pe vale, S-aude clopotul din sat, Înflorind nemărginirea C-un sunet vag și depărtat...   Le recunosc aceste locuri, — Și totuși parcă mi s-arată Așa străine... Le lipsește: Inima mea de altă

 

Mihai Eminescu - Pe aceeași ulicioară...

Mihai Eminescu - Pe aceeaşi ulicioară... Pe aceeași ulicioară... de Mihai Eminescu Pe aceeași ulicioară Bate luna la ferești, Numai tu de după gratii Vecinic nu te mai ivești! Și aceiași pomi în floare Crengi întind peste zaplaz, Numai zilele trecute Nu le fac să fie azi. Altul este al tău suflet, Alții ochii tăi acum, Numai eu, rămas același, Bat mereu același drum. Ah, subțire și gingașă Tu pășeai încet, încet, Dulce îmi veneai în umbra Tăinuitului boschet Și lăsându-te la pieptu-mi, Nu știam ce-i pe pământ, Ne spuneam atât de multe Făr-a zice un cuvânt. Sărutări erau răspunsul La-ntrebări îndeosebi, Și de alte cele-n lume N-aveai vreme să întrebi. Și în farmecul vieții-mi Nu știam că-i tot aceea De te razimi de o umbră Sau de crezi ce-a zis femeia. Vântul tremură-n perdele Astăzi ca și alte dăți, Numai tu de după ele Vecinic nu te mai

 

Mihai Eminescu - Noi amândoi avem același dascăl

Mihai Eminescu - Noi amândoi avem acelaşi dascăl Noi amândoi avem același dascăl de Mihai Eminescu Noi amândoi avem același dascăl, Școlari suntem aceleiași păreri... Unitul gând oricine recunoască-l. Ce știi tu azi, eu am știut de ieri. De-aceleași lucruri plângem noi și râdem... Non idem est si duo dicunt idem . Tu zici că patria e-n decădere, De râs și de ocară c-au ajuns; Când cineva opinia mi-ar cere, El ar primi tot astfel de răspuns, Ca de rușine ochii să-i închidem: Non idem est si duo dicunt idem . Căci din adâncul gândurilor tale Răsare ură din al meu amor. Tu ai vrea tot să meargă pe-a sa cale, Eu celui slab îi sunt în ajutor. Cu-același gând, noi totuși ne desfidem: Non idem est si duo dicunt idem . Pe mine răul, deși râd, mă doare, Mă ține liniștea vieții-ntregi; Iar tu uiți tot la raza de splendoare Ce-o varsă-asupra ta a lumii regi... Ș-ai vrea cu proprii mâni să ne ucidem: Non idem est si duo dicunt idem . E greu a spune ce deosebire Ne-a despărțit, de nu ...

 

Ion Luca Caragiale - Emulațiune

... naționale în anul acesta. Prin multe emoțiuni a trecut ziua eminentul pedagog, și ceea ce vedea ziua nu-l lăsa să doarmă noaptea. Acel cui al sărbătorilor regale i-a rămas la inimă. După două zile de emoțiuni adânci și de gânduri înalte, după două nopți de ... rog, carele se cheamă adevăratul romăgnism?... Că-z eu ce vă spun în toate zilele, măgarilor! și vă muștruluiesc (foarte sentimental) cu aceea dragoste, cu acel devotământ ca un adevărat părinte pântru copiii lui m' rog! ca să scot și din voi, oameni... și voi (foarte mâhnit) n-ascultați! Școlarul Otopeanu ... aceea, toate ostenelile mele cu cele mai din urmă metoade nu mi-au succes! (Se emoționează treptat.) Pântru aceea doară ieri ș-alantăieri am simțit acel simțămint carele se numește, m'rog, penetrățiune, când am văzut aceea mândretă de școleri ca o lejiune din acelea cari au vin't cu divul ...

 

Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini

... inima auzitorilor, se duse la Parma ca să ia lecțiuni de la Alessandru Rolla, cel mai renumit violonist al Italiei pe timpii aceia. Ajungînd în acel oraș și prezentîndu-se la celebrul violonist, fu supus la un riguros esamen. Pe dată însă esecută una din compozițiunile sale; Rolla rămase uimit și ... orașul Genova, scăpat de jocul la noroc și dat cu totul în inventarea acelor magice efecte care mai în urmă erau să-l suie la acel înalt grad de celebritate pe care numai el l-a atins. Amorul, care pînă aci nu se amestecase în destinul lui, veni și ... sale că, la primul concert ce va da la curte, îi va da o nouă probă despre ardenta pasiune ce nutrea pentru dînsa. Anunță pentru acel concert o galanterie muzicală intitulată Scene amoroase . Aceea însă ce mișcă curiozitatea auditorilor și îi puse în uimire fu armatura violinei lui Paganini, care nu ...

 

Garabet Ibrăileanu - De dragoste

Garabet Ibrăileanu - De dragoste De dragoste de Garabet Ibrăileanu 1. Amor adevărat e acela la care ia parte și imaginația și inima. Amorul, lipsit de una din aceste două părți, e o stare bolnavă a individului. 2. Ceea ce se numește imaginație în amor e partea estetică a acestuia; ceea ce se zice inimă, e partea lui senzuală. 3. Ce este dragostea? Și anume dragostea pentru un individ, nu dragostea de oameni în general? Este un fel de afinitate între doi oameni. Dacă este o afinitate între doi oameni, atunci, firește, trebuie să fie o afinitate între toate chipurile de a fi ale acestor doi oameni. Un om ni se prezintă nouă sub mai multe aspecte: ca trup, ca simțire, ca minte. Așadar, afinitatea dintre doi oameni, ca să fie completă, trebuie să fie din aceste trei puncte de vedere: trebuie să fie afinitate fizică, ca să zic așa, adică fiecăruia dintre cei doi să-i placă celălalt ca fizic, să-i placă fața așa cum este ea, cu gura, nasul, ochii etc., trebuie să fie afinitate de simțire, adică să simtă bucurie și întristare cam în aceleași împrejurări, trebuie să fie afinitate ...

 

Mihai Eminescu - Urât și sărăcie

... Iar ochiu-i plin de raze străluce în afară, Răpindu-ți ție ochii cu a lor strălucire. Tu n-ai gustat din rodul acel de fericire: Tu ești onest și plin de respect și generos Să frângi în zarea vieții un rod așa frumos. Te-ai dus și te ... Care-n viață vine o dată, num-o dată, Acea eternă sete ce-o au dupăolaltă Doi oameni ce-și pierdură privirea una-ntr-altă, Acel amor atât de nemărginit, de sfânt, Cum nu mai e nimică în cer și pre pământ, Acea înamorare de tot ce e al ei, De ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruACEL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 763 pentruACEL.

Ioan Capitol 5

Ioan Capitol 5 Ioan 4 Ioan Capitol 5 1 După aceea era un praznic al Iudeilor; și Isus S`a suit la Ierusalim. 2 În Ierusalim, lîngă Poarta Oilor, este o scăldătoare, numită în evreiește Betesda, care are cinci pridvoare. 3 În pridvoarele acestea zăceau o mulțime de bolnavi, orbi, șchiopi, uscați, cari așteptau mișcarea apei. 4 Căci un înger al Domnului se pogora, din cînd în cînd, în scăldătoare, și turbura apa. Și cel dintîi, care se pogora în ea, după turburarea apei, se făcea sănătos, orice boală ar fi avut. 5 Acolo se afla un om bolnav de treizeci și opt de ani. 6 Isus, cînd l -a văzut zăcînd, și, fiindcă știa că este bolnav de multă vreme, i -a zis: ,,Vrei să te faci sănătos?`` 7 ,,Doamne``, I -a răspuns bolnavul, ,,n`am pe nimeni să mă bage în scăldătoare cînd se turbură apa; și, pînă să mă duc eu, se pogoară altul înaintea mea. 8 ,,Scoală-te``, i -a zis Isus, ,,ridică-ți patul și umblă.`` 9 Îndată omul acela s`a făcut sănătos, și -a luat patul, și umbla. ...

 

Luca Capitol 12

Luca Capitol 12 Luca 11 Luca Capitol 12 1 În vremea aceea, cînd se strînseseră noroadele cu miile, așa că se călcau unii pe alții, Isus a început să spună ucenicilor Săi: ,,Mai întîi de toate, păziți-vă de aluatul Fariseilor, care este fățărnicia. 2 Nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nici ascuns, care nu va fi cunoscut. 3 De aceea, orice ați spus la întunerec, va fi auzit la lumină; și orice ați grăit la ureche, în odăițe, va fi vestit de pe acoperișul caselor. 4 Vă spun vouă, prietenii Mei: Să nu vă temeți de cei ce ucid trupul, și după aceea nu mai pot face nimic. 5 Am să vă arăt de cine să vă temeți. Temeți-vă de Acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de El să vă temeți. 6 Nu se vînd oare cinci vrăbii cu doi bani? Totuș, niciuna din ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu. 7 Și chiar perii din cap, toți vă sînt numărați. Deci să nu vă temeți: voi sînteți mai de preț decît multe vrăbii. 8 Eu vă spun: pe orișicine Mă ...

 

Genesa Capitol 19

Genesa Capitol 19 Genesa 18 Genesa Capitol 19 1 Cei doi îngeri au ajuns la Sodoma seara; și Lot ședea la poarta Sodomei. Cînd i -a văzut Lot, s`a sculat, le -a ieșit înainte, și s`a plecat pînă la pămînt. 2 Apoi a zis: ,,Domnii mei, intrați, vă rog, în casa robului vostru, ca să rămîneți peste noapte în ea și spălați-vă picioarele; mîne vă veți scula de dimineață, și vă veți vedea de drum.`` ,,Nu``, au răspuns ei, ,,ci vom petrece noaptea în uliță``. 3 Dar Lot a stăruit de ei pînă au venit și au intrat în casa lui. Le -a pregătit o cină, a pus să coacă azimi și au mîncat. 4 Dar nu se culcaseră încă, și oamenii din cetate, bărbații din Sodoma, tineri și bătrîni, au înconjurat casa; tot norodul a alergat din toate colțurile. 5 Au chemat pe Lot, și i-au zis: ,,Unde sînt oamenii cari au intrat la tine în noaptea aceasta? Scoate -i afară la noi, ca să ne împreunăm cu ei.`` 6 Lot a ieșit afară ...

 

Genesa Capitol 26

Genesa Capitol 26 Genesa 25 Genesa Capitol 26 1 În țară a venit o foamete, afară de foametea dintîi, care fusese pe vremea lui Avraam. Isaac s`a dus la Abimelec, împăratul Filistenilor, la Gherar. 2 Domnul i S`a arătat, și i -a zis: ,,Nu te pogorî în Egipt! Rămîi în țara în care îți voi spune. 3 Locuiește ca străin în țara aceasta; Eu voi fi cu tine, și te voi binecuvînta; căci toate ținuturile acestea ți le voi da ție și seminței tale, și voi ținea jurămîntul pe care l-am făcut tatălui tău Avraam.`` 4 Îți voi înmulți sămînța, ca stelele cerului; voi da seminței tale toate ținuturile acestea; și toate neamurile pămîntului vor fi binecuvîntate în sămînța ta, ca răsplată 5 pentrucă Avraam a ascultat de porunca Mea, și a păzit ce i-am cerut, a păzit poruncile Mele, orînduirile Mele, și legile Mele.`` 6 Astfel Isaac a rămas la Gherar. 7 Cînd îi puneau oamenii locului aceluia întrebări cu privire la nevasta lui, el zicea: ,,Este sora mea.`` Căci îi era frică să spună că este nevastă- ...

 

Genesa Capitol 43

Genesa Capitol 43 Genesa 42 Genesa Capitol 43 1 Foametea bîntuia greu în țară. 2 Cînd au isprăvit de mîncat grîul, pe care -l aduseseră din Egipt, Iacov a zis fiilor săi: ,,Duceți-vă iarăș, și cumpărați-ne ceva merinde.`` 3 Iuda i -a răspuns: ,,Omul acela ne -a spus curat: ,Să nu-mi mai vedeți fața, dacă fratele vostru nu va fi cu voi.` 4 Dacă vrei deci să trimeți pe fratele nostru cu noi, ne vom pogorî, și-ți vom cumpăra merinde. 5 Dar dacă nu vrei să -l trimeți, nu ne vom pogorî, căci omul acela ne -a spus: ,,Să nu-mi mai vedeți fața, dacă fratele vostru nu va fi cu voi!`` 6 Israel a zis atunci: ,,Pentruce mi-ați făcut un astfel de rău, și ați spus omului aceluia că mai aveți un frate?`` 7 Ei au răspuns: ,,Omul acela ne -a întrebat despre noi și familia noastră, și a zis: ,Mai trăiește tatăl vostru? Mai aveți vreun frate?` Și noi am răspuns la întrebările acestea. Puteam noi să știm că are să zică: ,Aduceți pe fratele vostru?`` 8 ...

 

Leviticul Capitol 20

Leviticul Capitol 20 Leviticul 19 Leviticul Capitol 20 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Spune copiilor lui Israel: ,Dacă un om dintre copiii lui Israel sau dintre străinii cari locuiesc în Israel, dă lui Moloh pe unul din copiii lui, omul acela să fie pedepsit cu moartea: poporul din țară să -l ucidă cu pietre. 3 Și Eu Îmi voi întoarce Fața împotriva omului aceluia, și -l voi nimici din mijlocul poporului său, pentrucă a dat lui Moloh pe unul din copiii săi, a spurcat locașul Meu cel sfînt, și a necinstit Numele Meu cel sfînt. 4 Dacă poporul țării închide ochii față de omul acela, care dă lui Moloh copii de ai săi, și nu -l omoară, 5 Îmi voi întoarce Eu Fața împotriva omului aceluia și împotriva familiei lui, și -l voi nimici din mijlocul poporului lui, împreună cu toți cei ce curvesc ca el cu Moloh. 6 Dacă cineva se duce la cei ce cheamă pe morți și la ghicitori, ca să curvească după ei, Îmi voi întoarce Fața împotriva omului aceluia, și -l voi nimici din mijlocul poporului lui. 7 Voi, ...

 

1 Cronici Capitol 29

1 Cronici Capitol 29 1 Cronici 28 1 Cronici Capitol 29 1 Împăratul David a zis întregei adunări: ,,Fiul meu Solomon, singurul pe care l -a ales Dumnezeu, este tînăr și plăpînd, și lucrarea este însemnată, căci casa aceasta nu este pentru un om, ci este pentru Domnul Dumnezeu. 2 Mi-am întrebuințat toate puterile să pregătesc pentru Casa Dumnezeului meu aur pentru ceea ce trebuie să fie de aur, argint pentru ceea ce trebuie să fie de argint, aramă pentru ceea ce trebuie să fie de aramă, fer pentru ceea ce trebuie să fie de fer, și lemn pentru ceea ce trebuie să fie de lemn, pietre de onix și pietre scumpe de legat, pietre strălucitoare și de felurite colori, tot felul de pietre scumpe, și marmoră albă multă. 3 Mai mult, în dragostea mea pentru Casa Dumnezeului meu, dau Casei Dumnezeului meu aurul și argintul pe care -l am, afară de tot ce am pregătit pentru casa sfîntului locaș: 4 trei mii de talanți de aur, de aur de Ofir, și șapte mii de talanți de argint curățit, pentru îmbrăcarea pereților clădirilor, 5 aurul pentru ceea ce trebuie să fie de aur, și ...

 

Romani Capitol 4

Romani Capitol 4 Romani 3 Romani Capitol 4 1 Ce vom zice dar că a căpătat, prin puterea lui, strămoșul nostru Avraam? 2 Dacă Avraam a fost socotit neprihănit prin fapte, are cu ce să se laude, dar nu înaintea lui Dumnezeu. 3 Căci ce zice Scriptura? ,,Avraam a crezut pe Dumnezeu, și aceasta i s`a socotit ca neprihănire.`` 4 Însă, celui ce lucrează, plata cuvenită lui i se socotește nu ca un har, ci ca ceva datorat; 5 pe cînd, celui ce nu lucrează, ci crede în Cel ce socotește pe păcătos neprihănit, credința pe care o are el, îi este socotită ca neprihănire. 6 Tot astfel, și David numește fericit pe omul acela, pe care Dumnezeu, fără fapte, îl socotește neprihănit. 7 ,,Ferice``, zice el, ,,de aceia ale căror fără de legi sînt iertate, și ale căror păcate sînt acoperite! 8 Ferice de omul, căruia nu -i ține Domnul în seamă păcatul!`` 9 Fericirea aceasta este numai pentru cei tăiați împrejur sau și pentru cei netăiați împrejur? Căci zicem că lui Avraam credința ,,i -a fost socotită ca neprihănire.`` 10 Dar cum i -a ...

 

Genesa Capitol 32

Genesa Capitol 32 Genesa 31 Genesa Capitol 32 1 Iacov și -a văzut de drum; și l-au întîlnit îngerii lui Dumnezeu. 2 Cînd i -a văzut, Iacov a zis: ,,Aceasta este tabăra lui Dumnezeu!`` De aceea a pus locului aceluia numele Mahanaim (Tabără îndoită). 3 Iacov a trimes înainte niște soli la fratele său Esau, în țara Seir, în ținutul lui Edom. 4 El le -a dat porunca următoare: ,,Iată ce să spuneți domnului meu Esau: ,,Așa vorbește robul tău Iacov: ,,Am locuit la Laban, și am rămas la el pînă acum; 5 am boi, măgari, oi, robi și roabe, și trimet să dea de știre lucrul acesta domnului meu, ca să capăt trecere înaintea ta.`` 6 Solii s`au întors înapoi la Iacov, și au zis: ,,Ne-am dus la fratele tău Esau; și el vine înaintea ta, cu patru sute de oameni.`` 7 Iacov s`a spăimîntat foarte mult, și l -a apucat groaza. A împărțit în două tabere oamenii pe cari -i avea cu el, oile, boii și cămilele, 8 și a zis: ,,Dacă vine ...

 

Deuteronomul Capitol 3

Deuteronomul Capitol 3 Deuteronomul 2 Deuteronomul Capitol 3 1 Ne-am întors, și ne-am suit pe drumul care duce la Basan. Og, împăratul Basanului, ne -a ieșit înainte, cu tot poporul lui, ca să lupte împotriva noastră la Edrei. 2 Domnul mi -a zis: ,,Nu te teme de el; căci îl dau în mînile tale, pe el și tot poporul lui, și țara lui; să te porți cu el cum te-ai purtat cu Sihon, împăratul Amoriților, care locuia la Hesbon.`` 3 Și Domnul, Dumnezeul nostru, a mai dat în mînile noastre și pe Og, împăratul Basanului, cu tot poporul lui; l-am bătut și n`am lăsat să scape niciunul din oamenii lui. 4 I-am luat atunci toate cetățile, și n`a fost una care să nu cadă în stăpînirea noastră: șasezeci de cetăți, tot ținutul Argob, împărăția lui Og din Basan. 5 Toate cetățile acestea erau întărite, cu ziduri înalte, cu porți și zăvoare, afară de cetățile fără ziduri cari erau foarte multe la număr. 6 Lo-am nimicit cu desăvîrșire, cum făcusem cu Sihon, împăratul Hesbonului; am nimicit cu desăvîrșire toate cetățile împreună cu bărbații, femeile ...

 

Deuteronomul Capitol 21

Deuteronomul Capitol 21 Deuteronomul 20 Deuteronomul Capitol 21 1 Dacă, în țara pe care ți -o dă în stăpînire Domnul, Dumnezeul tău, se găsește întins în mijlocul unui cîmp un om ucis, fără să se știe cine l -a lovit, 2 bătrînii și judecătorii tăi să se ducă să măsoare depărtarea dela trupul mort pînă în cetățile de primprejur. 3 Cînd se va hotărî cetatea cea mai apropiată de trupul mort, bătrînii din cetatea aceea să ia o vițea care să nu fi fost pusă la muncă și care să nu fi tras la jug. 4 Să ducă vițeaua aceea într`o vale cu apă care nu seacă niciodată și unde nu se ară nici nu se seamănă; și acolo, să taie capul vițelei în vale. 5 Atunci să se apropie preoții, fiii lui Levi; căci pe ei i -a ales Domnul, Dumnezeul tău, ca să -I slujească și să binecuvinteze în Numele Domnului, și ei trebuie să hotărască în orice ceartă și în orice rănire. 6 Toți bătrînii din cetatea aceea cea mai apropiată de trupul mort să-și spele mînile pe vițeaua căreia i-au tăiat capul în vale. 7 Și, luînd cuvîntul, ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruACEL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 644 pentruACEL.

ACELA

... pron . dem . , adj . dem . ( postpus ) 1. Pron . dem . ( Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat de subiectul vorbitor ) Cine e acela ? 2. Adj . dem . ( postpus ) Acel

 

ACELAȘI

ACÉLAȘI , ACÉEAȘI , aceiași , aceleași , pron . dem . , adj . dem . ( Care este ) tot acela , chiar acela ; ( care este ) la fel ca mai înainte . [ Gen . - dat . sg . : aceluiași , aceleiași , gen . - dat . pl : acelorași ] - Acela ^1 +

 

CELA

CÉLA , CÉEA , ceia , celea . pron . dem . , adj . dem . ( postpus ) . 1. Pron . dem . ( Pop . ) ( Indică o ființă sau un lucru mai depărtat , în spațiu sau în timp , de subiectul vorbitor ) Acela . 2. Adj . dem . ( postpus ) ( Pop . ) Acela . Omul cela . Femeia ceea . [ Gen . - dat . sg . celuia , celeia , gen . - dat . pl . celora ) Din acela , aceea ( cu afereza lui

 

BINE

BÍNE adv . , s . n . sg . I. Adv . 1. În mod prielnic , în mod favorabil , avantajos , util . 2. În concordanță cu regulile eticii sociale , în mod cuviincios , cum se cere , cuminte . Să te porți bine cu oricine . 3. Deplin , în întregime , complet . E cherchelit bine . II. S . n . sg . 1. Ceea ce este util , favorabil , prielnic , ceea ce aduce un folos cuiva . 2. Ceea ce corespunde cu morala , ceea ce este recomandabil din punct de vedere etic . 3. ( Fil . ; art . ) Obiectul moralei ca știință . 4. ( Adjectival ; despre oameni ) Armonios dezvoltat , plăcut la

 

RĂMĂȘIȚĂ

RĂMĂȘÍȚĂ , rămășițe , s . f . 1. Ceea ce a rămas dintr - un tot sau dintr - o cantitate oarecare , după ce a dispărut sau a fost utilizată cea mai mare parte ; rest . 2. Ceea ce a rămas neexecutat , neîmplinit dintr - o datorie , dintr - o obligație . 3. ( Înv . ) Ceea ce prisosește . 4. Ceea ce lipsește până la cantitatea sau limita prevăzută . 5. ( Înv . ) Rezultatul unei scăderi ; rest . - Rămas + suf . -

 

SEMN

SEMN , semne , s . n . 1. Tot ceea ce arată , ceea ce indică ceva . 2. Gest , mișcare care exprimă un gând , o intenție , o stare sufletească sau sugerează cuiva o acțiune . 3. Notă specifică , trăsătură distinctivă după care se recunoaște un lucru , o ființă ; semnalment ; însemnare făcută pe un lucru sau pe un animal cu scopul de a - l deosebi de celelalte sau de a - l recunoaște . 4. Obiect așezat într - un loc sau într - un anumit fel pentru a marca sau a despărți ceva ; indicator . 5. Ceea ce se vede undeva sau pe ceva după o atingere sau apăsare ; urmă , pată . 6. Unitatea dintre un sens și o indicație grafică . 7. Simbol , emblemă . 8. Tot ceea ce evocă o persoană , un lucru sau un fapt ;

 

SECRET

SECRÉT , - Ă , secreți , - te , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care este ținut ascuns , care rămâne necunoscut , nedivulgat ; confidențial . Tratative secrete . 2. Ascuns vederii , mascat privirilor . II. S . n . 1. Ceea ce nu se știe , nu se cunoaște ( de nimeni ) , ceea ce este tăinuit , nu trebuie spus nimănui ; taină . 2. Sistem ( ingenios ) care constituie condiția succesului într - o întreprindere ; procedeu special și eficace pentru a obține sau a face ceva . 3. Ceea ce constituie condiția intimă ( greu de realizat ) a unei științe , a unei arte . 4. ( Înv . ) Discreție . 5. ( Ieșit din uz ) Celulă izolată într - o închisoare . [ Var . : sâcrét , - eátă

 

ÎNCOLO

ÎNCÓLO adv . 1. În alt loc decât aici ; în partea aceea , în direcția aceea , într - acolo . 2. Pe urmă , mai târziu . 3. În afară de cele arătate înainte . [ Var . : încoleá adv . ] - În +

 

ÎNTÂMPLARE

ÎNTÂMPLÁRE , întâmplări , s . f . Acțiunea de a se întâmpla și rezultatul ei . 1. Ceea ce se întâmplă ; fapt , eveniment . 2. Ceea ce se petrece în mod incidental ; hazard . V.

 

ȘOMAJ

ȘOMÁJ s . n . Fenomen economic cauzat de crizele sau recesiunile economice , care constă în aceea că o parte dintre salariați rămân fără lucru , ca urmare a decalajului dintre cererea și oferta de forță de muncă ; situația aceluia care nu se poate angaja din cauza imposibilității de a găsi un loc de

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...