Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:HAINI, HAINĂ, CHIMONOU, HĂINĂRIE, MANTIE, ȘORȚ, BLANĂ, CERNI, COASE, CONTĂȘ ... Mai multe din DEX...

HAIN - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

HAÍN, -Ă, haini, -e, adj. 1. Rău la inimă, fără milă, crud, hapsân, câinos. 2. (Înv.) Trădător, sperjur, necredincios. - Din tc. hain.

Sursa : DEX '98

 

Hainmilos, milostiv

Sursa : antonime

 

HAÍN adj., adv., s. 1. adj., adv. v. rău. 2. adj., s. v. afurisit. 3. adj. v. crud.

Sursa : sinonime

 

HAÍN adj. v. trădător.

Sursa : sinonime

 

haín adj. m., pl. haíni; f. sg. haínă, pl. haíne

Sursa : ortografic

 

HAÍN \~ă (\~i, \~e) 1) Care manifestă lipsă de milă; rău la inimă; fără milă; câinos; crud; hapsân. 2) înv. Care și-a călcat legământul dat. [Sil. ha-in] /<turc. hăin

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruHAIN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 491 pentruHAIN.

Ion Luca Caragiale - Pastramă trufanda

Ion Luca Caragiale - Pastramă trufanda Pastramă trufanda de Ion Luca Caragiale În portul Kavalei, de pe coastele Archipelagului — până nu se pomenea de vase cu abur — într-o dimineață se pregătea o corabie mare, încărcată cu mărfuri și cu mulți călători, să pornească spre coastele de răsărit, la Iafa, în Asia Mică. Între călătorii aceia, se afla și unul Iusuf, un negustoraș, mergând la Ierusalim după daraveri. Omul se suise de cu vreme pe corabie, să-și găsească loc bun și se așezase jos turcește, pe chilimul lui, mai la o parte, ca să nu stea în drumul corăbierilor, cari umblau de colo până colo serta-ferta, strângând fringhiile și-ntinzând pânzele, ca pe orce vas când mai sunt câteva clipe până să pornească dezlegat în largul apelor. Iusuf sta liniștit și trăgea ciubuc, cu gândul pe de o parte la drumul lung ce-l avea de făcut, pe de alta la casa pe care și-o părăsea de nevoie... Când erau toate aproape gata, și căpitanul se suia la locul său, să dea semn de plecare, s-aude de pe mal, pân zgomotul și forfoteala mulțimii de lume — unii cu treabă, alții numai așa gură- ...

 

Ion Creangă - Acul și barosul

Ion Creangă - Acul şi barosul Acul și barosul de Ion Creangă Povestire publicată prima oară în Învățătorul copiilor... , ed. a III-a, Iași, 1874 Acul: — Moșule, de ce ești zurbagiu? Te sfădești necontenit cu soră-ta nicovala, țipați și faceți larmă, de-mi țiuie urechile. Eu lucrez toată ziua, și nime nu-mi aude gura. — Iaca, mă!... da de unde-ai ieșit, Pâcală? — De unde-am ieșit, de unde n-am ieșit, eu îți spun că nu faci bine ceea ce faci. — Na! vorba ceea: a ajuns oul mai cu minte decât găina. Măi băiete, trebuie să știi că din sfădălia noastră ai ieșit; ș-apoi tu ni cauți pricină? — Mă rog, iertați-mă! că dacă n-ar fi fost focul, foile, pleafura și omul care să vă facă să vă deie nume, ați fi rămas mult și bine în fundul pământului, ruginite ca vai de voi. — Măsură-ți vorbele, băiete! Auzi, soră nicovală, cum ne râde acușorul? — Aud, dar n-am gură să-i răspund; și văd, dar trebuie să rabd. — Vorba ceea, soro: "Șede hârbu-n cale și râde de oale". Măi pușchiule! ...

 

Mihai Eminescu - Strigături (Mihai Eminescu)

Mihai Eminescu - Strigături (Mihai Eminescu) Strigături de Mihai Eminescu I Eu pe pieptul tău culc capul Și mă uit la tine-n față, Ca copilul ce se uită L-ale maicii sale brațe. * Ca miresele să îmble ori să calce ca pe piuă. * Chiar sărac, de ai drăguță, Ai mulțimi de daraveri, Căci primești și dai simbrie În necazuri și plăceri. * Că amorul e zădarnic Nu vei ști numaidecât. Ci atunci numai, copile, Când de el te-i fi topit. * Ce-mi scoți ochii cu mândria Și-mi vorbești că o să-mi treacă ­ Fie omul cât de mândru Tot la dragoste se pleacă. * Unde dragostea domnește Ia greșelele-n nimic, Căci prin certele omenimei E ca ramul de finic. * Știu eu dacă ții la mine, Dacă tu nu mă înșeli? Căci pe buze-s scrise numai A iubirei învoieli. * Oricât fii nenorocită Tot cu dragostea te iei ­ Oricum simtă-o bărbatul, Îndoită-i la femei. * Căci la dragoste de cade Tare mult s-au îmblânzit. * Limba-n gură ți se moaie Pe când dragostea vorbește. * Ah, mai bine să mă-nșele Chiar de zece ori amorul Decât nenșelat de dânsul Nici să-l știu ...

 

Vasile Alecsandri - Novac și corbul

Vasile Alecsandri - Novac şi corbul I Fost-a, cică, un Novac, Un novac, Baba Novac, Un viteaz de-al lui Mihai [1] Ce sărea pe șapte cai De striga Craiova vai! El un fecioraș avea Și tot astfel îi zicea: ,,Fecioraș, Gruiuțul meu! Ascultă de ce-ți zic eu, Să nu cazi la vreun loc rău, La loc rău și mult departe În neagra străinătate. [2] Dacă sorții te-or purta Țările de-a vântura Și-n Stambul de a intra, Tu de asta nu uita: Vamă dreaptă să plătești, Armele să-ți oțelești, Hainele să-ți primenești Ca să pari un biet sărac, Să nu semeni a Novac, Că nu-i turcilor pe plac." Grue-n Țarigrad intra, Vamă dreaptă el nu da, De haine nu se schimba, Ci pe uliți se primbla Tot în haine novăcești Cum e drag ca să-l privești! Turcii toți cât îl zăreau, Între dânșii se grăiau: ,,Ista-i Gruia lui Novac, Lui Novac Cara-Iflac!" [3] Și pe loc ei s-adunau, Și de Grue s-aninau, Și cu Grue se luptau Și pe Grue mi-l legau Cu trei funii de mătasă, ...

 

Petre Ispirescu - Făt-Frumos cu părul de aur

Petre Ispirescu - Făt-Frumos cu părul de aur Făt-Frumos cu părul de aur de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată într-o pustie mare un pustnic, și petrecea singur singurel. Vecinii săi erau fiarele pădurilor. Și așa era de bun la Dumnezeu, încât toate dobitoacele i se închinau, când se întâlneau cu dânsul. Într-una din zile se duse pustnicul pe marginea gârlei, care curgea pe-aproape de coliba lui, și iată văzu că vine pe apă un sicriaș smolit și încleit bine, și auzi un orăcăit de copil ieșind dintr-însul. Stătu puțin de cugetă și, după ce făcu rugăciune, intră în apă și trase cu o prăjină sicriașul la margine. Când deschise, ce să vază în el? Un copilaș ca de vro două luni; îl scoase din sicriu și cum îl luă în brațe tăcu. Acest copil avea un baier atârnat de gât. Și, dacă îl luă, văzu că într-însul era o scrisoare, o ceti și află că copilul de față este lepădat de o fată mare de împărat, care alunecase și ea în valurile lumei și, care, de frica părinților, lepădă copilul, îl puse în ...

 

Petre Ispirescu - Broasca țestoasă cea fermecată

Petre Ispirescu - Broasca ţestoasă cea fermecată Broasca țestoasă cea fermecată de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat, și el avea trei feciori. Când le-a venit și lor vremea de însurătoare, le-a zis împăratul: - Dragii mei copii, v-ați făcut mari; mergeți de vă căutați ursitele, ca să intrați și voi în rândul oamenilor. - Vorbele tale, tată, sunt pentru noi ca o icoană la care ne închinăm, răspunseră copiii și, după ce îi sărutară mâna, se gătiră, care mai de care, să plece mai curând. Fiul cel mare se îmbrăcă cu hainele ce le avea el mai bune, luă oaste cu dânsul și bănet de ajuns. Mergând spre răsărit, ajunse la curtea unui împărat care avea o fată, singură la părinți. O peți de la tatăl ei, împăratul, și învoiala se și făcu. Asemenea și cel mijlociu, după ce se dichisi și el cum știu mai bine, plecă și el înspre apus. Ajunse și el la curtea unui alt împărat, carele asemenea avea o fată. Făcură vorba, și iute, iute, se logodi și el cu dânsa. Pe fiul cel mai mic, însă, nu- ...

 

Dimitrie Anghel - Jertfa

Dimitrie Anghel - Jertfa Jertfa de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Trandafirii roșii", în Sămănătorul , II, 11, 16 martie 1903, p. 162—165. Semnat : Teofil Jianu. Ca o floare era fata împăratului între florile ei, și flori de cîmp ori flori rare de grădină, toate-și întorceau fața spre dînsa ca spre o stăpînă. Și unde odrăslește pămîntul flori și ramurile copacilor urzesc umbră, acolo se aciuiază și cuiburi, și toate gîngăniile se strîng, ca să aibă soarele pe ce-și împrăștia razele, și oglinzile acelea pe care le-a lăsat Dumnezeu omului : ochii să le poată răsfrînge în ei și să se veselească. Naltă și zveltă, pe unde trecea, vîntul avea grijă s-o ia înainte și, aplecat pe gura scorburilor, să-i cînte ca dintr-un nai uriaș tot soiul de melodii. Cucii își amestecau și ei nota lor stingheră, gheonoaiele băteau și ele la răstimpuri măsura, măruntele păsări împrăștiau cascade de triluri. Gîngăniile mici, fărîmăturile acestea de nestemate împrăștiate pe fața pămîntului, urcau încet pe poala rochiei ei albe și încremeneau locului, împodobind-o ca niște juvaere. Rîndunelele și lăstunii o înconjurau în cercuri nebune, împrospătîndu-i aerul cu aripele lor. Miresmele o întîmpinau pretutindeni, ...

 

Alecu Russo - Studie moldovană

Alecu Russo - Studie moldovană Studie moldovană de Alecu Russo Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Oamenii care se învârtesc astăzi în frumoasa noastră patrie sunt acei oameni care cu 15 ani mai devreme erau cunoscuți sub generala denumire de nemți, adică, într-un cuvânt mai lung, de stropșiți . Bătrânii, stavile neurcătoare, au părăsit încet câte încet lumea, unii prin neputința vârstei, alții și-au trăit traiul și și-au mâncatzilele, adică moldovenește mălaiul... Curioasă socoteală! sunt oameni mulți, cea mai mare parte din generația de față, copilașii cu musteață, barbă și plete lungi de la 1835, care și astăzi tot tineri se numesc; pentru dânșii, vremea astat locului; și se îngâmfesc în denumirea de bonjuriști , poreclă cerămășița bătrânilor ne-a lăsat la 1848 drept moștenire, împreunăcu datoriile lor, în ziua călătoriei vecinică. Vai de tinerimea aceea și de tinerețile aceeași tinerime! Veacul n-a stat locului pentru dânsa! Între 1836 și 1852 sunt șasesprezeceani. Astăzi nemții, franțuzii de la 1836, bonjuriștii de la 1848 -sunt albi, suri, cei mai tineri sunt obosiți, care cu 40, care cu 37,cei mai jos cu 32 ani în spinare, tocmai vârsta celor bătrâni de ...

 

Dimitrie Anghel - Oscar Wilde

Dimitrie Anghel - Oscar Wilde Oscar Wilde de Dimitrie Anghel Publicată în Ramuri , VI, 3 [20], 24 oct. 1910. p. 33—35. Gîndesc la soarta scriitorilor noștri, ce tristă și sarbădă este pe lîngă aceea a scriitorilor din țări străine. Unde-i vremea cînd vechii trubaduri străbăteau lumea, ducînd cuvintele înaripate și sonore din oraș în oraș, din castel în castel ? Unde sunt serbările acele fastuoase, în care se dădea lupta pentru frumos, unde mai sunt jutele și turnois -urile de aezi inspirați care veneau să se măsoare în puterea cîntecului, unde mai e melancolicul Wolfram să-și suspine, înstrunindu-și harfa, romanța la stea, ori impetuosul Tannhäuser să preamărească voluptatea amorului... S-a perdut obiceiul serbărilor de mult. În vastele săli goale în care locuiesc baronii ori prinții noștri, nu se obișnuiesc serbări, pe înaltul scărilor de marmoră nu mai stă cel ce ținea în mîna lui ridicată șoimul pe care magnați și seniori se întreceau să-l ieie, ca un semn că-și iau asupră-și toate cheltuielile serbărilor. Viața noastră e mizeră și cenușie, izvoarele de inspirație nu le putem lua decît din cărți, ochii noștri nu se pot înveseli de fastul ...

 

Ioan I. Ciorănescu - Paiața

Ioan I. Ciorănescu - Paiaţa Paiața de Ioan I. Ciorănescu Informații despre această ediție     Viața câteodată îmi pare o paiață     Cu buzele făcute și văruită față     Ce vrând prea mult să râdă, se strâmbă dureros,     Cu clopoței în mână și hainele pe dos,     Jucând schimonosită, chemând fără-ncetare :     Veniți ! Nu e durere ! Veniți! Nu-i întristare!     Priviți-mi gura roșe ca florile de mac     Și clopoțeii-aceștia ce sună după plac !     Vedeți-mi haina ruptă din roșii curcubeie     Și-n ochi a veseliei demonică scânteie.     Și-n buzunar am aur, cofeturi, jucării,     Veniți toți flămânziții ... femei, moșnegi, copii,     Vă dau la toți! – și râde cu văruită față,     Se năpustește valul țipând, și unii-nhață     Un vârf de panglicuță tivit cu clopoței,     Dar ea, paiață crudă, bătându-și joc de ei,     Fâșii în fugă-și rupe din haina ei de lână     Lăsând la fiecare o zdreanță roșe-n

 

Ion Luca Caragiale - Reformă

Ion Luca Caragiale - Reformă Reformă de Ion Luca Caragiale Suntem în epoca reformelor; spiritul public se agită asupra atâtor și atâtor cestiuni, toate vitale, a căror dezlegare nu mai poate suferi întârziere. Una din acestea este și cestiunea bătăii în armată. Dar, deoarece-i vorba să înotăm în cestiuni, caută să spunem că sunt oameni cari pun una prealabilă: a bate pe inferiori pentru nesupunere, nepricepere sau rea-voință, ori chiar numai din răutate, este oare la noi un obicei exclusiv al ostașilor? Unii răspund da; alții răspund nu. Noi până acum nu putem împărtăși hotărât părerea nici a unora, nici a altora; nu putem deci lua parte la dezbatere. Ne vom permite însă să spunem o anecdotă istorică, ce ar putea lumina oarecum arzătoarea cestiune o anecdotă pe care am căpătat-o dintr-un izvor vrednic de toată încrederea. Odată, Cuza-vodă călătorea cu primul său ministru Mihalache Cogălniceanu, către Turnul Severinului. Pentru întâia oară alesul nației românești trecea Oltul. La o stație, unde careta domnească și caleștile suitei trebuiau să schimbe caii, călătorii noștri deteră peste o scenă destul de neplăcută mai ales pentru dânșii, care, tot drumul până ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruHAIN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 224 pentruHAIN.

Leviticul Capitol 15

Leviticul Capitol 15 Leviticul 14 Leviticul Capitol 15 1 Domnul a vorbit lui Moise și lui Aaron, și a zis: 2 ,,Vorbiți copiilor lui Israel, și spuneți-le: ,Orice om care are o scurgere din trupul lui, prin chiar faptul acesta este necurat. 3 Din pricina scurgerii lui este necurat: fie că trupul lui lasă să se facă scurgerea, fie că o oprește, este necurat. 4 Orice pat în care se va culca, va fi necurat; și orice lucru pe care va ședea, va fi necurat. 5 Cine se va atinge de patul lui, să-și spele hainele, să se scalde în apă, și va fi necurat pînă seara. 6 Cine va ședea pe lucrul pe care a șezut el, să-și spele hainele, să se scalde în apă, și să fie necurat pînă seara. 7 Cine se va atinge de trupul lui, să-și spele hainele, să se scalde în apă, și va fi necurat pînă seara. 8 Dacă omul acela scuipă pe un om curat, acesta să-și spele hainele, să se scalde în apă, și va fi necurat pînă seara. 9 Ori ce șea pe care va călări el, va ...

 

Genesa Capitol 37

Genesa Capitol 37 Genesa 36 Genesa Capitol 37 1 Iacov a locuit în țara Canaan, unde locuise ca străin tatăl său. 2 Iată istoria lui Iacov. Iosif, la vîrsta de șaptesprezece ani, păștea oile cu frații lui; băiatul acesta era cu fiii Bilhei și cu fiii Zilpei, nevestele tatălui său. Și Iosif spunea tatălui lor vorbele lor cele rele. 3 Israel iubea pe Iosif mai mult decît pe toți ceilalți fii ai săi, pentrucă îl născuse la bătrîneță; și i -a făcut o haină pestriță. 4 Frații lui au văzut că tatăl lor îl iubea mai mult decît pe ei toți, și au început să -l urască. Nu puteau să -i spună nicio vorbă prietenească. 5 Iosif a visat un vis, și l -a istorisit fraților săi, cari l-au urît și mai mult. 6 El le -a zis: ,,Ia ascultați ce vis am visat! 7 Noi eram la legatul snopilor în mijlocul cîmpului; și iată că snopul meu s`a ridicat și a stătut în picioare; iar snopii voștri l-au înconjurat, și s`au aruncat cu fața la pămînt înaintea lui.`` 8 Frații ...

 

Leviticul Capitol 13

Leviticul Capitol 13 Leviticul 12 Leviticul Capitol 13 1 Domnul a vorbit lui Moise și lui Aaron, și a zis: 2 ,,Cînd un om va avea pe pielea trupului o umflătură, o pecingine, sau o pată albă, care va semăna cu o rană de lepră pe pielea trupului lui, trebuie adus la preotul Aaron, sau la unul din fiii lui, cari sînt preoți. 3 Preotul să cerceteze rana de pe pielea trupului. Dacă părul din rană s`a făcut alb, și dacă rana se arată mai adîncă decît pielea trupului, este o rană de lepră: preotul care va face cercetarea, să declare pe omul acela necurat. 4 Dacă pe pielea trupului va fi o pată albă, care nu se arată mai adîncă decît pielea, și dacă părul nu s`a făcut alb, preotul să închidă șapte zile pe cel cu rana. 5 A șaptea zi preotul să -l cerceteze iarăș. Dacă i se pare că rana a stat pe loc și nu s`a întins pe piele, preotul să -l închidă a doua oară încă șapte zile. 6 Preotul să -l cerceteze ...

 

2 Imparati Capitol 5

2 Imparati Capitol 5 2 Imparati 4 2 Imparati Capitol 5 1 Naaman, căpetenia oștirii împăratului Siriei, avea trecere înaintea stăpînului său și mare vază; căci prin el izbăvise Domnul pe Sirieni. Dar omul acesta tare și viteaz era lepros. 2 Și Sirienii ieșiseră în cete la o luptă, și aduseseră roabă pe o fetiță din țara lui Israel. Ea era în slujba nevestei lui Naaman. 3 Și ea a zis stăpînei sale: ,,Oh, dacă domnul meu ar fi la proorocul acela din Samaria, proorocul l-ar tămădui de lepra lui!`` 4 Naaman s`a dus și a spus stăpînului său: ,,Fata aceea din țara lui Israel a vorbit așa și așa.`` 5 Și împăratul Siriei a zis: ,,Du-te la Samaria, și voi trimete o scrisoare împăratului lui Israel.`` A plecat, luînd cu el zece talanți de argint, șase mii de sicli de aur, și zece haine de schimb. 6 A dus împăratului lui Israel scrisoarea, care glăsuia așa: ,,Acum, cînd vei primi scrisoarea acasta, vei știi că îți trimet pe slujitorul meu Naaman, ca să -l vindeci de lepra lui.`` 7 După ...

 

Genesa Capitol 39

Genesa Capitol 39 Genesa 38 Genesa Capitol 39 1 Iosif a fost dus în Egipt; și Potifar, dregătorul lui Faraon, căpetenia străjerilor, un Egiptean, l -a cumpărat dela Ismaeliții cari -l aduseseră acolo. 2 Domnul a fost cu Iosif, așa că toate îi mergeau bine; el locuia în casa stăpînului său, Egipteanul. 3 Stăpînul lui a văzut că Domnul era cu el, și că Domnul făcea să -i meargă bine ori dece se apuca. 4 Iosif a căpătat mare trecere înaintea stăpînului său, care l -a luat în slujba lui, l -a pus mai mare peste casa lui, și i -a încredințat tot ce avea. 5 De îndată ce Potifar l -a pus mai mare peste casa lui și peste tot ce avea, Domnul a binecuvîntat casa Egipteanului, din pricina lui Iosif; și binecuvîntarea Domnului a fost peste tot ce avea el, fie acasă, fie la cîmp. 6 Egipteanul a lăsat pe mînile lui Iosif tot ce avea, și n`avea altă grijă decît să mănînce și să bea. Dar Iosif era frumos la statură, ...

 

Leviticul Capitol 11

Leviticul Capitol 11 Leviticul 10 Leviticul Capitol 11 1 Domnul a vorbit lui Moise și lui Aaron, și le -a zis: 2 ,,Vorbiți copiilor lui Israel, și spuneți-le: ,Iată dobitoacele pe cari le veți mînca dintre toate dobitoacele depe pămînt. 3 Să mîncați orice dobitoc care are unghia despicată, copita despărțită și rumegă. 4 Dar să nu mîncați din cele ce rumegă numai, sau cari au numai unghia despicată. Astfel, să nu mîncați cămila, care rumegă, dar n`are unghia despicată: s`o priviți ca necurată. 5 Să nu mîncați iepurele de casă, care rumegă, dar n`are unghia despicată: să -l priviți ca necurat. 6 Să nu mîncați iepurele, care rumegă, dar n`are unghia despicată: să -l priviți ca necurat. 7 Să nu mîncați porcul, care are unghia despicată și copita despărțită, dar nu rumegă; să -l priviți ca necurat. 8 Să nu mîncați din carnea lor, și să nu vă atingeți de trupurile lor moarte: să le priviți ca necurate. 9 Iată viețuitoarele, pe cari să le mîncați dintre toate cele ce sînt în ape. Să mîncați din toate cele ce au aripi (înotătoare) și solzi, și cari sînt în ape, ...

 

Numeri Capitol 19

Numeri Capitol 19 Numeri 18 Numeri Capitol 19 1 Domnul a vorbit lui Moise și lui Aaron, și a zis: 2 ,,Iată ce poruncește legea pe care a dat -o Domnul, zicînd: ,Vorbește copiilor lui Israel să-ți aducă o vacă roșie, fără pată, fără vreun cusur trupesc, și care să nu fi fost pusă la jug. 3 S`o dați preotului Eleazar; el s`o scoată din tabără, și să fie junghiată înaintea lui. 4 Preotul Eleazar să ia cu degetul din sîngele vacii, și să stropească de șapte ori înaintea cortului întîlnirii. 5 Vaca să fie arsă subt ochii lui; să -i ardă pielea, carnea și sîngele, împreună cu baliga. 6 Preotul să ia lemn de cedru, isop și cîrmîz, și să le arunce în mijlocul flăcărilor cari vor mistui vaca. 7 Preotul să-și spele hainele, și să-și scalde trupul în apă; apoi să intre iarăș în tabără, și să fie necurat pînă seara. 8 Celce va arde vaca, să-și spele hainele în apă, și să-și scalde trupul în apă; și să fie necurat pînă seara. 9 Un om curat să strîngă cenușa vacii, și s`o ...

 

Deuteronomul Capitol 22

Deuteronomul Capitol 22 Deuteronomul 21 Deuteronomul Capitol 22 1 Dacă vezi rătăcindu-se boul sau oaia fratelui tău, să nu le ocolești, ci să le aduci la fratele tău. 2 Dacă fratele tău nu locuiește lîngă tine, și nu -l cunoști, să iei dobitocul la tine acasă, și să rămînă la tine pînă ce -l cere fratele tău; și atunci să i -l dai. 3 Tot așa să faci și cu măgarul lui, tot așa să faci și cu haina lui, și tot așa să faci cu orice lucru pierdut de el și găsit de tine: să nu le ocolești. 4 Dacă vezi măgarul fratelui tău sau boul lui căzut pe drum, să nu -l ocolești, ci să -i ajuți să -l ridice. 5 Femeia să nu poarte îmbrăcăminte bărbătească, și bărbatul să nu se îmbrace cu haine femeiești; căci oricine face lucrurile acestea este o urîciune înaintea Domnului, Dumnezeului tău. 6 Dacă întîlnești pe drum un cuib de pasăre, într`un copac sau pe pămînt, cu pui sau ouă și mama lor șezînd peste pui sau peste ouă, să nu iei și pe mama și pe puii ei, 7 ci să dai drumul mamei și să nu iei ...

 

Estera Capitol 6

Estera Capitol 6 Estera 5 Estera Capitol 6 1 În noaptea aceea, împăratul n`a putut să doarmă, și a poruncit să -i aducă lîngă el cartea aducerilor aminte, Cronicile. Le-au citit înaintea împăratului, 2 și s`a găsit scris ce descoperise Mardoheu cu privire la Bigtan și Tereș, cei doi fameni ai împăratului, păzitorii pragului, cari voiseră să întindă mîna asupra împăratului Ahașveroș. 3 Împăratul a zis: ,,Ce cinste și mărire i s`a făcut lui Mardoheu pentru aceasta?`` ,,Nu i s`a făcut nimic,`` au răspuns cei ce slujeau împăratului. 4 Atunci împăratul a zis: ,,Cine este în curte?`` -Haman venise în curtea de afară a casei împăratului, să ceară împăratului să spînzure pe Mardoheu pe lemnul pe care -l pregătise pentru el. - 5 Slujitorii împăratului i-au răspuns: ,,Haman este în curte.`` Și împăratul a zis: ,,Să intre.`` 6 Haman a intrat, și împăratul i -a zis: ,,Ce trebuie făcut pentru un om pe care vrea să -l cinstească împăratul?`` Haman și -a zis în sine: ,,Pe cine altul decît pe ...

 

Matei Capitol 27

Matei Capitol 27 Matei 26 Matei Capitol 27 1 Cînd s`a făcut ziuă, toți preoții cei mai de seamă și bătrînii norodului au ținut sfat împotriva lui Isus, ca să -L omoare. 2 După ce L-au legat, L-au dus și L-au dat în mîna dregătorului Pilat din Pont. 3 Atunci Iuda, vînzătorul, cînd a văzut că Isus a fost osîndit la moarte, s`a căit, a dus înapoi cei treizeci de arginți, i -a dat preoților celor mai de seamă și bătrînilor, 4 și a zis: ,,Am păcătuit, căci am vîndut sînge nevinovat.`` ,,Ce ne pasă nouă?`` i-au răspuns ei. ,,Treaba ta.`` 5 Iuda a aruncat arginții în Templu, și s`a dus de s`a spînzurat. 6 Preoții cei mai de seamă au strîns arginții, și au zis: ,,Nu este îngăduit să -i punem în vistieria Templului, fiindcă sînt preț de sînge.`` 7 Și dupăce s`au sfătuit, au cumpărat cu banii aceia ,,Țarina olarului,`` ca loc pentru îngroparea străinilor. 8 Iată de ce țarina aceea a fost numită pînă în ...

 

Judecatorii Capitol 14

Judecatorii Capitol 14 Judecatorii 13 Judecatorii Capitol 14 1 Samson s`a pogorît la Timna, și a văzut acolo o femeie din fetele Filistenilor. 2 Cînd s`a suit înapoi, a spus lucrul acesta tatălui său și mamei sale, și a zis: ,,Am văzut la Timna o femeie din fetele Filistenilor; luați-mi -o acum de nevastă``. 3 Tatăl său și mama sa i-au zis: ,,Nu este nici o femeie între fetele fraților tăi și în tot poporul nostru, de te duci să-ți iei nevastă dela Filisteni, cari sînt netăiați împrejur?`` Și Samson a zis tatălui său: ,,Ia-mi -o, căci îmi place.`` 4 Tatăl său și mama sa nu știau că lucrul acesta venea dela Domnul: căci Samson căuta un prilej de ceartă din partea Filistenilor. În vremea aceea Filistenii stăpîneau peste Israel. 5 Samson s`a pogorît împreună cu tatăl său și cu mama sa la Timna. Cînd au ajuns la viile din Timna, iată că i -a ieșit înainte un leu tînăr mugind. 6 Duhul Domnului a venit peste Samson; și, fără să aibă ceva în ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruHAIN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 212 pentruHAIN.

HAINI

... HAINÍ , hainesc , vb . IV . Refl . 1. A pribegi ; p . ext . a se înstrăina . 2. A deveni hain

 

HAINĂ

HÁINĂ , haine , s . f . 1. ( La pl . ) Termen generic pentru obiectele de îmbrăcăminte ( în special ) bărbătești . 2. ( Biol . ; în sintagma ) Haină de nuntă = înfățișare deosebită pe care o capătă masculii unor pești , batracieni sau păsări în perioada

 

CHIMONOU

CHIMONÓU , chimonouri , s . n . 1. Croială de haină femeiască , cu mâneca dintr - o singură bucată cu restul hainei . 2. Îmbrăcăminte japoneză în formă de halat cu mâneci foarte largi sau , p . ext . , haină femeiască de casă croită în acest fel . [ Var . : chimonó s .

 

HĂINĂRIE

HĂINĂRÍE , hăinării , ( 1 ) s . f . 1. ( Rar ) Magazin în care se vând haine gata confecționate . 2. Cantitate mare de haine . - Haină + suf . -

 

MANTIE

MÁNTIE , mantii , s . f . 1. ( Astăzi fig . ) Haină ( de ceremonie ) ca o pelerină lungă și largă , care se purta peste celelalte haine . 2. Haină de postav lungă și largă , purtată mai ales de călugări , peste altă

 

ȘORȚ

ȘORȚ , șorțuri , s . n . 1. Obiect de îmbrăcăminte pe care îl poartă dinainte , peste haine , femeile , muncitorii etc . în timpul lucrului , pentru a - și proteja îmbrăcămintea . 2. Obiect de îmbrăcăminte ( cu mâneci ) care face parte din uniforma școlarilor și care se poartă peste haine . 3. ( În portul popular femeiesc ) Țesătură dreptunghiulară din lână sau din bumbac , de obicei împodobită cu broderii , care se poartă peste

 

BLANĂ

BLÁNĂ , blăni , s . f . I. 1. Părul sau lâna care acoperă pielea unor animale . 2. Haină îmblănită ; haină confecționată din blană ( I 1 ) . II. ( Pop . ) Scândură groasă . [ Pl . și : ( I )

 

CERNI

CERNÍ , cernesc , vb . IV . 1. Tranz . ( Pop . ) A vopsi în negru ( în semn de doliu ) ; a înnegri . 2. Refl . A se îmbrăca în haine negre , a - și vopsi hainele în negru , în semn de doliu ; a purta doliu . 3. Refl . Fig . A se mâhni , a se

 

COASE

COÁSE , cos , vb . III . Tranz . 1. A fixa , a prinde între ele părțile unei haine sau un petic , un nasture etc . la o haină , trecând prin ele un fir de ață cu ajutorul unui ac . 2. A broda . 3. ( Med . ) A împreuna ( cu un fir de mătase , de intestin preparat anume etc . și cu un ac special ) marginile unei

 

CONTĂȘ

CÓNTĂȘ , contășe , s . n . 1. Haină luxoasă , lungă , purtată în trecut de boieri . 2. ( Reg . ) Haină bărbătească , de obicei îmblănită ( scurtă până la brâu ) , pe care o poartă țăranii , prin Bucovina și prin Moldova . [ Var . : cóntoș , cóntuș s .

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...