Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ACOPERIȘ, ADĂPOST, CAPIȘON, MARCHIZĂ, TAMBUCHI, TARTAN ... Mai multe din DEX...

INTEMPERIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

INTEMPERÍE, intemperii, s.f. Stare atmosferică neprielnică, dăunătoare; vreme rea. - Din fr. intempérie, lat. intemperies.

Sursa : DEX '98

 

INTEMPERÍE s. f. schimbare nefavorabilă a stării atmosferice; vreme rea. (< fr. intempérie, lat. intemperies)

Sursa : neoficial

 

intemperíe s. f., art. intempería, g.-d. art. intemperíei; pl. intemperíi, art. intemperíile

Sursa : ortografic

 

INTEMPERÍ//E \~i f. mai ales la pl. Schimbare nefavorabilă a stării atmosferice; asprime a timpului; vreme rea. [G.-D. intemperiei] /intémperie, lat. intemperies

Sursa : NODEX

 

INTEMPERÍE s.f. (mai ales la pl.) Schimbare nefavorabilă a stării atmosferice; vreme rea. [Gen. -iei / < fr. intempérie, cf. lat. intemperies].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruINTEMPERIE

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentruINTEMPERIE.

Ion Luca Caragiale - Proces-verbal

Ion Luca Caragiale - Proces-verbal Proces-verbal de Ion Luca Caragiale 1899 Astădi Miercuri 2 oct. anul una mie nouă sute orele 1 p. m. Noi comisarul secției 55 după reclamația părților și anume domnișoara Matilda Popescu de profesiune particulară menajeră împreună cu mama sa d-na Ghioala Popescu idem, domnișoara Lucreția Ionescu de profesiune rentieră împreună cu mătușa sa d-na Anica Ionescu de profesiune văduvă pensionară viagera și d. Stavrache Stavrescu de profesiune propietar, după ce l-am eliberat adi dimineață de la secție, deoarece la prima cercetare ce am făcut-o aseară la fața locului pentru scandalul provenit, s-a pronunțat cu vociferări la adresa guvernului, care este un obiceiu al său cunoscut de toți concetățenii din această suburbie și în contra noastră chiar în eserciciul foncțiunii, transportându-ne în strada Grațiilor No. 13 bis unde se află imobilul în cestiune al susmencionatului propietar Stavrache Stavrescu, închiriat domnișoarii Matilda Popescu cu mama sa pe șase luni, de la sf. Dumitru corent până la sf. Gheorghe următor și pe care nu-i permite a intra în posesiune numai cu arvuna fără a complecta chiria, iar domnișoara Lucreția Ionescu cu mătușa sa ...

 

Garabet Ibrăileanu - Adela

Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruINTEMPERIE

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentruINTEMPERIE.

ACOPERIȘ

ACOPERÍȘ , acoperișuri , s . n . Partea de deasupra care acoperă și protejează o clădire de intemperii ; acoperământ . - Acoperi + suf . -

 

ADĂPOST

ADĂPÓST , adăposturi , s . n . Loc ferit ; construcție făcută ca să apere de intemperii , de primejdii etc . ; p . gener . orice loc unde se adăpostește

 

CAPIȘON

CAPIȘÓN , capișoane , s . n . Un fel de glugă cu unul sau două colțuri , care atârnă pe spate și care se poate ridica pentru a proteja capul de

 

MARCHIZĂ

MARCHÍZĂ , marchize , s . f . I. Soție sau fiică de marchiz . II. 1. Acoperiș ( de sticlă ) prins într - o armătură de fier și așezat deasupra intrării principale a unei case în scopul protejării intrării de intemperii . 2. Încăpere cu ( acoperiș și ) pereți cu numeroase geamuri , așezată la intrarea unei case . 3. Cabină pentru mecanic la locomotivele cu aburi . III. Tip de inel de podoabă cu montură de pietre de formă

 

TAMBUCHI

TAMBÚCHI , tambuchiuri , s . n . Deschizătură în puntea unei nave , prevăzută cu un capac sau cu o construcție asemănătoare cu o gheretă , care o protejează de intemperii și care permite accesul în încăperile de sub

 

TARTAN

TARTÁN , tartane , s . n . 1. Țesătură specială din lână sau din bumbac , cu carouri mari , divers colorate , folosită în Scoția . 2. Șal sau pled făcut din tartan ( 1 ) . 3. Material special din mastic sintetic elastic , folosit pentru amenajarea pistelor atletice și a terenurilor sportive în vederea impermeabilizării și a măririi rezistenței lor la