Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SCOATE, CÂȘTIGA, IMAGINE, ACRILIC, AJUR, ALCOOL, CAMERĂ, CERAMIC, CREMĂ, EMAIL, FĂINĂ ... Mai multe din DEX...

OBȚINE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

OBȚÍNE, obțín, vb. III. Tranz. A dobândi, a primi, a căpăta (ceva); a reuși ajungă la..., a realiza ceva. - Din fr. obtenir, lat. obtinere (după ține).

Sursa : DEX '98

 

OBȚÍNE vb. 1. v. primi. 2. v. căpăta. 3. a căpăta, a primi, a scoate, a vedea. (Nu mai \~ un ban de la el.) 4. a realiza, a scoate. (Au \~ o recoltă bogată.) 5. v. procura. 6. v. repurta. 7. v. dobândi. 8. a căpăta, a câștiga, a dobândi. (A \~ o mare faimă, o mare experiență.) 9. v. realiza. 10. a realiza, (pop.) a cunoaște, a vedea. (Au \~ unele progrese.) 11. v. întruni. 12. v. lua.

Sursa : sinonime

 

obțíne vb. ține

Sursa : ortografic

 

A OBŢÍNE obțín tranz. A căpăta prin anumite eforturi; a dobândi; a contracta. /obtenir, lat. obtinere

Sursa : NODEX

 

OBȚÍNE vb. III. tr. A dobândi, a primi; a realiza ceva. [P.i. obţín, conj. -. / cf. lat. obtinere, fr. obtenir, după ține].

Sursa : neologisme

 

obțíne (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. obțín, 2 sg. obțíi, 1 pl. obțínem, 2 pl. obțíneți; conj. prez. 3 obțínă; ger. obținând; part. obținút

Sursa : DOOM 2

 

OBȚÍNE vb. tr. a dobândi, a primi. * a realiza ceva. (după fr. obtenir, lat. obtinere)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruOBȚINE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 52 pentruOBȚINE.

Ion Luca Caragiale - Bene-merenti

Ion Luca Caragiale - Bene-merenti Bene-merenti de Ion Luca Caragiale Între noi literații, se vorbește foarte adesea despre Bene-Merenti. Unii doresc să-l aibă, alții nu, ba chiar propagă cu mai mult sau mai puțin spirit un dispreț suveran pentru o așa copilărească dorință, în genere — se brodează, cu sarcasm, sau mai bine cu parapon, pe tema lipsei de merit a multor dintre medaliați și pe meritele patente ale celor ce n-au obținut încă această medalie. Iată aci o deosebită opinie: Să procedăm metodic. Oamenii toți se-mpart în două mari categorii: I. Cei cari au Bene-Merenti; II. Cei cari nu-l au. Sperăm că nimeni nu va fi deocamdată de altă părere - aminteri n-am putea continua. Acum întrebăm: 1. Dintre toti câți îl au, nu-l merită nici unul? 2. Toți câți nu-l au, l-ar merita toți? Noi credem că nu se poate răspunde, după bunul-simț elementar, la aceste două întrebări decât așa: La întâia: da, dintre toți câți au Bene-Merenti, unii îl merită; La a doua: nu, nu toți câți n-au această medalie ar merita s-o aibă. Că nici nu s- ...

 

Ion Luca Caragiale - Muzica (Caragiale)

... și emulii lor până la un punct oarecare, cum Gluck, Beethoven, Chopin, au înțeles rolul important al tobei mari și efectele prodigioase ce se pot obține cu o frecuentă întrabuințare a acestui instrument de perfecție. Este adevărat că o tobă mare bună costă foarte mult și e foarte greu ... proprietar al nobilului instrument: Teatrul Național, Conservatorul sau domnul Mihalache, care cântă pe el cu o virtuozitate nec plus ultra?... Trilul eroic ce d. Mihalache obține pe acest instrument este fără contestare o culme; orice vorbe ar fi de prisos în această privință: trebuie să meargă cineva să-l auză ca ...

 

Ion Luca Caragiale - Un monstru de activitate

Ion Luca Caragiale - Un monstru de activitate Un monstru de activitate de Ion Luca Caragiale Minunatul domn FrĂ©dĂ©ric DamĂ©! Ce monstru de activitate! D-sa ne aduce aminte de secătura din comedie, care spune că era așa de muncitor când învăța la Paris, încât studia câte douăzeci și patru de ceasuri pe zi regulat, ba erau câteodată zile în cari lucra și mai mult. Așa și d. DamĂ©. Cât au stat conservatorii la putere a fost: 1. Titular, numit contra legii, la două catedre. 2. Făcător al unui dicționar româno-francez. 3. Subdirector al învățământului primar. 4. Șef al biuroului de statistică al Ministerului Instrucției. 5. Bibliotecar al aceluiași minister. 6. Făcător și organizator al bibliotecilor rurale. 7. Organizator și supraveghetor al muzeului pedagogic. 8. Însărcinat cu diverse publicațiuni ale aceluiași minister. 9. Director al buletinului aceluiași minister. Aceste însărcinări, însă, pe cari le îndeplinea cu scumpătate, deși foarte ieftin, îi mai lăsau d-lui DamĂ© destul timp liber. Urându-i-se, așa, neocupat, d-sa s-a gândit să mai ceară încă o ocupație d-lui ministru. — Domnule ministru, îmi mai rămâne încă timp liber; voi să-l sacrific și pe ...

 

Urmuz - Emil Gayk

Urmuz - Emil Gayk Emil Gayk de Urmuz Gayk este singurul civil care poartă pe umărul drept un susținător de armă. El are gâtul totdeauna supt și moralul foarte ridicat. Nu poate fi ostil multă vreme cuiva, dar din privirea-i piezișe, din direcțiunea ce ia uneori nasul său ascuțit, precum și din împrejurarea că este aproape în permanență ciupit de vărsat și cu unghiile netăiate, îți face impresia că este în tot momentul gata să sară pe tine pentru a te ciuguli. Ascuțit bine la ambele capete și înconvoiat ca un arc, Gazk stă totdeauna puțin aplecat înainte, astfel că poate ușor domina împrejurimile. Ține să fie bine pregătit pentru orice eventualitate, și de aceea doarme numai în frac și mănuși albe, păstrând ascunse sub pernă o notă diplomatică, o cantitate respectabilă de pesmeți și… o mitralieră. În timpul zilei, Gayk nu poate suferi altă îmbrăcăminte decât o pedeluță cu brizbrizuri, una în față și alta în spate, și cari se pot foarte ușor da în lături de oricine cu permisiunea sa. Timpul și-l petrece înotând continuu 23 de ore, însă numai în direcțiunea nord-sud, de teamă de a nu ieși din neutralitate. ...

 

Ion Luca Caragiale - Lanțul slăbiciunilor

Ion Luca Caragiale - Lanţul slăbiciunilor Lanțul slăbiciunilor de Ion Luca Caragiale 1901 Am și eu o slăbiciune și eu sunt om! dorințele grațioasei mele prietene domnișoara Mari Popescu sunt pentru mine porunci, la cari mă supun cu atât mai bucuros cu cît văd că prietena mea nu abuzează niciodată de influența nemărginită ce știe bine că exercită asupră-mi... De astă dată, ce mare lucru-mi cere? "Stimate amice, Știu ce prieten ești cu profesorul Costică Ionescu și cât nu e în stare să-ți refuze o rugăminte. Mă-ndatorezi până-n suflet dacă obții de la el pentru elevul Mitică Georgescu din clasa IV liceul X... la latină nota 7, fără de care, băiatul, care mi-e rudă de aproape, rămâne și anul acesta repetent, ceea ce ar fi o mare nenorocire pentru familia lui - o familie dintre cele mai bune - și pentru mine o mare mâhnire. Cu cele mai afectuoase salutări, a dumitale bună prietenă, Mari Popescu." A! irezistibilă grație, cum știi de frumos să poruncești! Și ce bine s-a nemerit! Ionescu are și el o slăbiciune, și el e om! ține la mine și nu e în stare să ...

 

Ion Luca Caragiale - Un nou plagiat Zola

... Zola a făcut un miș-maș de mahalagisme, obținute (după propria lui mărturisire) “prin bacșișuri potriviteâ€�? căci se știe că Zola, neputând obține de la Leon [al] XIII-lea o audiență, pe care-o solicitase, s-a “documentatâ€� cum a putut... Însă spațiul ...

 

Ion Luca Caragiale - O conferință

Ion Luca Caragiale - O conferinţă O conferință de Ion Luca Caragiale S-a hotărât! trebuie sâmbătă să țiu la S.P.M.D.R. o conferență în ședință plenară. Imposibil să scap: am apucat, într-un moment de slăbiciune, să promit junei mele amice din tinerețe, madam Parigoridi — este pentru mine o chestiune de conștiință, de onoare, de inimă. Eu țiu la madam Parigoridi, fiindcă și dumneei ține la mine. De atâta vreme suntem buni prietini, și nici un nor n-a venit să întunece... în sfârșit, ce să mai vorbim? îmi zice: „nene Iancule". Asta, ce-i drept, nu-mi prea place... Când eram sufler la teatru, acu vreo patruzeci de ani, damele aveau obicei să-mi zică „Iancule", ba, unele, chiar „mă Iancule" — nici un respect! Apoi, au mai trecut așa cam douăzeci de ani, îmi ziceau „domnule Iancule". Când am ajuns director, îmi ziceau „stimate domnule director..." Acu, după alți vreo douăzeci, toate — adică toate câte-mi mai sunt prietine — din „nene Iancule" nu vor să mai mă scoată. Toată lumea în serviciu public înaintează — numai eu, din zece-n zece ani, regulat, degradat! De ...

 

Cincinat Pavelescu - Căpitanului Trifan

Cincinat Pavelescu - Căpitanului Trifan Căpitanului Trifan de Cincinat Pavelescu care, nefiind fericit în tribulațiile sale matrimoniale cu mai multe doamne bogate, dar serioase, obținuse brevetul de invenție al unei sobe care ardea fără cărbuni. Faimosul nostru căpitan în fine și-a găsit norocul: Cu apa s-a încercat în van, A reușit însă cu

 

Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia

Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia Introducere de Constantin Stamati-Ciurea ( Răsunete din Basarabia ) Cernăuți, 1898 Renumiții autori ruși, Turgheniev și Gogol, au descris cu măiastra lor pană vastele stepe ale patriei lor, Turgheniev în Memoriile unui vânător și Gogol în Taras Bulba . Aceste admirabile opuri, ce le-am citit încă în tinerețile mele, m-au îndemnat să scriu și eu impresiunile unei vânătoare să¬vârșite de mine în tovărășie cu mai mulți amici ai mei prin Basa¬rabia, patria mea mai restrânsă, începând de la Chișinău și cutreierând stepele bătrânului Bugeac până la gurile Dunării. Descrierea primei mele excursiuni vânătorești, scrisă în lim¬ba rusească și publicată în anul 18531, a întâmpinat la cititorii din centrul imperiului cea mai călduroasă primire. Rușii din Basa¬rabia, din contra, mi-au arătat fățiș animozitatea lor, găsind, se vede, îndrăzneață încercarea unui mămăligar, precum binevoiesc ei a ne numi, de a umbla pe căile eroilor literaturii lor. Aceeași întâmpinare ostilă a aflat-o mai târziu, chiar la boierii români din Basarabia, comedia mea Cometa de la 1853 , prin care biciuiam deplorabila educațiune ce se da îndecomun copiilor noștri, lăsați pe ...

 

George Topîrceanu - Panait Istrati (Topîrceanu)

George Topîrceanu - Panait Istrati (Topîrceanu) Panait Istrati de George Topîrceanu Nu cunoaștem încă proza literară, de creație propriu-zisă, a dlui Panait Istrati , fenomenalul proletar român din Brăila, căruia Romain Rolland i-a deschis drumul celebrității în literatura apuseană. Am urmărit însă cu viu interes articolele lui din Adevărul literar . Cu tot fondul lor ideologic, adesea naiv și uneori confuz, articolele lui Istrati, prin căldura sincerității lui impresionante, atrag ca orice manifestare liberă a unui viguros temperament de scriitor. Până și vocabularul lui cam plebeian sau jemanfutismul și fudulia cu care-și narează succesul nu sunt lipsite de un oarecare farmec bonenfant , care „îl prindeâ€�â€�... Deprinși până la saturație cu proza beletriștilor noștri din ultimul timp, încărcată de o pretențioasă etalare de erudiție într-un stil fad, pomădat și pedant, era gata să uităm că, la urma urmei, chiar atunci când scrie numai articole și spune prostii, talentul e ceva mai rar și mai scump decât o arhivă sau o bibliotecă ambulantă. De la o viață sufletească intensă, generoasă, tot se mai pot înfrupta și cei de pe delături cu câte ceva, — pe când de la egoismul ascet, oricât de ...

 

Ion Luca Caragiale - "Romanii călători" de Ioan Kalinderu

Ion Luca Caragiale - "Romanii călători" de Ioan Kalinderu "Romanii călători" de Ioan Kalinderu de Ion Luca Caragiale doctor în drept de la Facultatea din Paris, membru al Academiei Române, membru al Societății geografice române. București, 1895 În mijlocul preocupațiunilor utilitare așa de multiple, cari agită lumea în acest veac de oțel și de cauciuc, e frumos să vedem pe un om găsind încă timp pentru studii mai senine, pentru cercetări științifice înalte, pentru cultivarea artelor frumoase. Aceste “nobile inutilitățiâ€� au fost totdeauna un fel de strict necesariu pentru oamenii cu spirite mai ridicate. Savantul nostru academic, d. I. Kalinderu, este unul dintre acestia; iată un studios pasionat, care urmărește cu o neobosită dragoste cercetările sale asupra vieții și civilizației romane. Romanii călători este urmarea la Vilegiatura și Reședințele de vară la romani: ea ne arată mijloacele materiale de călătorie, hanurile? drumurile pe uscat și pe apă, atracția ce o exercita Egiptul cu civilizațiile sale superpuse, cea originară și cea dezvoltată prin înrâurirea greacă, limitele geografice ale comerțului, limite mult mai înaintate decât ale împărăției... E prima lucrare în limba română care reconstituie unul din elementele caracteristice ale vieții publice în sutele dântâi ale erei creștine. Nu intră desigur ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruOBȚINE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 741 pentruOBȚINE.

SCOATE

... 10. A scăpa , a salva , a ajuta ( pe cineva ) să iasă dintr - o situație grea . 11. A obține un produs din ceva ; a extrage , a fabrica . 12. A dobândi , a câștiga , a obține ...

 

CÂȘTIGA

... CÂȘTIGÁ , câștíg , vb . I . 1. Tranz . A obține bani sau alte bunuri materiale ( prin muncă , prin speculații , prin exploatare , la jocuri de noroc etc . ) ; p . ext . a dobândi , a obține ... obține experiență , cunoștințe etc . 2. Tranz . A atrage de partea sa ; a cuceri . Câștigase simpatia tuturor . 3. Tranz . A obține ...

 

IMAGINE

IMÁGINE , imagini , s . f . 1. Reflectare de tip senzorial a unui obiect în mintea omenească sub forma unor senzații , percepții sau reprezentări ; spec . reprezentare vizuală sau auditivă ; ( concr . ) obiect perceput prin simțuri . 2. Reproducere a unui obiect obținută cu ajutorul unui sistem optic ; reprezentare plastică a înfățișării unei ființe , a unui lucru , a unei scene din viață , a unui tablou din natură etc . , obținută prin desen , pictură , sculptură etc . 3. ( Fiz . ) Figură obținută prin unirea punctelor în care se întâlnesc razele de lumină sau prelungirile lor reflectate sau refractate . [ Var . : ( rar ) imágină , - i s .

 

ACRILIC

ACRÍLIC , - Ă , acrilici , - ce , adj . 1. ( Chim . ; în sintagma ) Acid acrilic = lichid incolor cu miros înțepător obținut prin oxidarea acroleinei și folosit la fabricarea unor materiale sintetice . 2. ( Despre produse industriale ) Care este obținut cu ajutorul derivaților acidului acrilic ( 1 ) . Fibră

 

AJUR

AJÚR , ajururi , s . n . 1. Broderie pe o țesătură obținută prin scoaterea firelor din urzeală sau din bătătură ; rărituri cu scop decorativ de - a lungul unei țesături . 2. Tricou cu găurele obținute în timpul tricotării . 3. ( Arhit . ) Ornament perforat care permite pătrunderea

 

ALCOOL

ALCOÓL , alcooli , ( 1 ) s . m . , alcooluri , ( 2 , 3 ) s . n . 1. Derivat obținut prin înlocuirea unui atom de hidrogen din molecula unei hidrocarburi cu un oxidril . 2. Lichid incolor , inflamabil , cu miros și gust specific , obținut prin fermentarea zaharurilor din cereale , fructe etc . sau pe cale sintetică și folosit la prepararea băuturilor spirtoase , ca dezinfectant , combustibil , dizolvant etc ; etanol , alcool etilic , spirt . 3. Băutură alcoolică . [ Pr . : - co -

 

CAMERĂ

... destinație specială : cameră obscură = a ) încăpere neluminată în care se execută developarea , fixarea și alte operații fotografice ; b ) dispozitiv cu ajutorul căruia se obține pe un ecran ( sau pe un clișeu ) imaginea răsturnată a unui obiect ; cameră de comandă = încăpere specială în care se efectuează în mod ...

 

CERAMIC

... CERÁMIC , - Ă , ceramici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Tehnica și arta prelucrării argilelor , pentru a se obține , prin omogenizarea amestecului plastic , modelarea , decorarea , smălțuirea , uscarea și arderea lui , diverse obiecte . 2. Adj . ( Despre obiecte sau materiale ) Obținut prin tehnica ceramicii ( 1 ) ; referitor ...

 

CREMĂ

CRÉMĂ , creme , s . f . 1. Preparat culinar de consistența unei paste , obținut din lapte , ouă și zahăr , cu adaos de cafea , ciocolată , vanilie etc . , care se servește ca desert sau se adaugă ca ingredient la unele prăjituri . 2. Produs obținut prin emulsionarea unor grăsimi , ceruri , gume etc . cu apă , uleiuri eterice și ingrediente , în vederea utilizării în tehnică , cosmetică sau medicină ; alifie . 3. Fig . Ceea ce este bun , de frunte , de calitate

 

EMAIL

EMÁIL , emailuri , s . n . 1. Masă sticloasă obținută prin topire sau prin sinterizare , constituită în special din siliciu și din bariu , care se aplică pe suprafața unor obiecte metalice sau ceramice , pentru a le proteja împotriva coroziunii , a le îmbunătăți rezistența mecanică , a realiza izolarea lor electrică , în scop decorativ etc . ; smalț , glazură . 2. Obiect emailat . 3. Peliculă obținută pe bază de rășini , care au în conținutul lor

 

FĂINĂ

FĂÍNĂ , făinuri , ( 2 ) s . f . 1. ( De obicei urmat de determinări care arată felul ) Pulbere obținută prin măcinarea boabelor de cereale sau a altor semințe de plante și folosită în alimentație . 2. Pulbere obținută prin măcinarea anumitor

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...