Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FASOLE, PĂSTĂIOS, BOB, DROB, ÎMBLĂCIU, ÎMBLĂTI, ȚUCĂRĂ, AȚOS, BĂȘICOS, BATOZĂ, BORCEAG ... Mai multe din DEX...

PĂSTAIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PĂSTÁIE, păstăi, s.f. Fruct caracteristic plantelor din familia leguminoaselor, format din două valve în care sunt închise semințele; teacă. [Pr.: -ta-ie] - Cf. alb. %pistaë%.

Sursa : DEX '98

 

PĂSTÁIE s. (BOT.) teacă. (\~ de mazăre.)

Sursa : sinonime

 

PĂSTÁIE s. v. roșcovă.

Sursa : sinonime

 

păstáie s. f., art. păstáia, g.-d. art. păstăii; pl. păstăi

Sursa : ortografic

 

PĂST//ÁIE \~ăi f. (la unele plante, mai ales leguminoase) Fruct format din două valve în care se dezvoltă semințele. [G.-D. păstăii] /cf. alb. pistaë

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPĂSTAIE

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentruPĂSTAIE.

George Topîrceanu - Rapsodii de toamnă

... recunoaștere Cu poruncă de la centru Contra vinovatului, Ca să-l aresteze pentru Siguranța statului... De emoție, în surdină, Sub un snop de bozie, O păstaie de sulcină A făcut explozie. III Florile-n grădini s-agită. Peste straturi, dalia, Ca o doamnă din elită Își îndreaptă talia. Trei ...

 

Ion Grămadă - In Abbiategrasso

Ion Grămadă - In Abbiategrasso In Abbiategrasso de Ion Grămadă Junimea literară , anul II, nr. 9, sept. 1905, apud Cartea sângelui , Suceava, ed. Mușatinii, 2002, pp. 135-145.) În seara zilei de 3 iunie 1859, se așezase batalionul nostru de vânători ardeleni nr. 23, împreună cu brigada Hartung, în Abbiategrasso, un sat mic, nu departe de Magenta. Noi, câțiva ofițeri și vreo treizeci de soldați, aveam să rămânem în ogradă la signor Vacano. Parcă-l văd și acum, cu comănacul pe-o ureche, barba stufoasă, sură și cu lulea în colțul gurii; toată vremea zâmbește fericit, poveste întâmplări din viața lui și ne tratează cu tabac de nas dintr-o tabacheră veche de mesteacăn. Și, dacă unul strănută, el îl bate prietenește pe umăr, închide șiret dintr-un ochi și ne întreabă la cine am gândit. Casa morarului era o clădire mare, veche și zidită în stil șvițerean; jos era moara, iar în rândul de sus locuia signor Vacano. În seara aceea, el ședea pe trepte, cu soția sa, signora Giulia, o femeie puțintică la trup, dar încă frumoasă la vârsta ei: să fi avut vreo patruzeci de ani. El fuma, răzimat cu un cot pe ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPĂSTAIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 32 pentruPĂSTAIE.

FASOLE

FASÓLE s . f . 1. Plantă erbacee anuală din familia leguminoaselor , cu frunzele compuse din trei foliole mari , păroase , cu flori albe , albe - verzui , roz sau roșii , cultivată pentru păstăile și pentru semințele sale , folosite în alimentație ( Phaseolus vulgaris ) . 2. Păstaia fasolei ( 1 ) , de culoare verde sau galbenă ; fiecare dintre boabele care se află în interiorul acestei păstăi . 3. Mâncare preparată din păstăile ( cu boabe ) sau din boabele de fasole ( 1 ) . [ Var . : ( reg . ) făsúle , fasúle s .

 

PĂSTĂIOS

... PĂSTĂIÓS , - OÁSĂ , păstăioși , - oase , adj . ( Rar ; despre plante ) Care are fructul o păstaie ; p . ext . cu păstăi multe . [ Pr . : - tă - ios ] - Păstaie

 

BOB

BOB ^3 , boburi , s . n . Instalație pentru ridicarea materialelor de construcție . - Et . nec . BOB ^2 , boburi , s . n . Sanie cu un rând suplimentar de tălpici în față , care , dirijate ( cu ajutorul unui volan sau în alt mod ) , servesc la cotit . BOB ^1 , ( 1 ) boabe , s . n . ( 2 , rar 1 ) bobi , s . m . 1. S . n . Sămânță de cereale sau de legume care fac fructe păstăi ; grăunte , boabă ( 2 ) . 2. S . m . Plantă leguminoasă cu flori albe sau trandafirii , cu păstăi mari și cu semințe ovale , turtite ( Vicia faba ) ; măzăriche (

 

DROB

DROB ^2 , drobi , s . m . 1. Arbust din familia leguminoaselor , cu frunze trifoliate , cu flori galbene și cu fructele păstăi turtite ( Sarothamnus scoparius ) . 2. Nume dat mai multor arbuști din familia leguminoaselor , cu frunze trifoliate , flori albe , galbene sau roșietice și fructe păstăi ( Cytisus ) . 3. Plantă erbacee din familia cruciferelor , cu tulpina dreaptă , cu frunze acoperite de peri și cu flori mici , galbene - aurii ( Neslia paniculata ) . DROB ^1 , ( 1 ) , drobi , s . m . , ( 2 , 3 ) , droburi , s . n . 1. S . m . Bucată , bulgăre mai mare de sare ; p . gener . bucată mare și compactă din ceva . 2. S . n . Măruntaie de miel . 3. S . n . ( Reg . ) Cutia teascului de

 

ÎMBLĂCIU

ÎMBLĂCÍU , îmblăcie , s . n . Unealtă agricolă rudimentară , formată dintr - o prăjină lungă la capătul căreia este legat un băț gros mobil și mai multe curele , cu care se lovesc spicele de cereale sau păstăile de legume spre a li se scoate boabele . [ Acc . și : îmbl ?

 

ÎMBLĂTI

ÎMBLĂTÍ , îmblătesc , vb . IV . Tranz . A bate cerealele , plantele cu păstăi etc . cu Îmblăciul pentru a le scoate

 

ȚUCĂRĂ

ȚÚCĂRĂ adj . Fasole țucără ( În sintagma ) = varietate de fasole cu păstăile subțiri și

 

AȚOS

AȚÓS , - OASĂ , ațoși , - oase , adj . ( Despre păstăile unor plante ) Care are ațe (

 

BĂȘICOS

BĂȘICÓS , - OÁSĂ , bășicoși , - oase , adj . , s . f . 1. Adj . Cu bășici ( 2 ) . 2. S . f . Arbust ornamental din familia leguminoaselor , înalt de 2 - 3 m , cu frunze compuse , flori galbene și fructe păstăi ( Colutea arborescens ) . [ Var . : beșicós , - oásă adj . , s . f . ] - Bășică + suf . -

 

BATOZĂ

BATÓZĂ , batoze , s . f . Mașină agricolă care desface boabele din spice , din păstăi , din știuleți și le separă de celelalte părți ale plantei ; mașină de treierat ,

 

BORCEAG

BORCEÁG , ( 1 ) s . m . , ( 2 ) borceaguri , s . n . 1. S . m . Numele a două plante : a ) măzăriche ; b ) plantă erbacee agățătoare , cu florile de culoare albă - gălbuie sau purpurie și cu fructe în formă de păstăi păroase ( Vicia pannonica ) . 2. S . n . Amestec de măzăriche sau de mazăre furajeră cu o cereală păioasă , folosit ca

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...