Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FRUCTĂRIE, FRUCTĂ, MERIȘOR, PĂTLĂGEA, PEPENE, FRAGĂ, MĂR, PIPER, ANGIOSPERM, ARDEI ... Mai multe din DEX...

FRUCT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FRUCT, fructe, s.n. 1. Produs care apare și se dezvoltă din pistilul unei flori fecundate și care conține semințele. * Fructe zaharate (sau zaharisite) = fructe întregi sau părți de fructe sau de plante îmbibate cu sirop de zahăr și cu glucoză și acoperite, de obicei, cu o crustă de zahăr. 2. Produse vegetale care servesc ca hrană. 3. Fig. Produs, profit, rezultat material sau moral al unei acțiuni, al unei activități sau al unei situații; rod. [Var.: frúctă s.f.] - Din lat. fructus.

Sursa : DEX '98

 

FRUCT s. n. 1. organ vegetal care se dezvoltă din ovarul fecundat, conținând semințele plantei respective; poamă, rod. 2. produs, profit, rezultatul unei acțiuni etc.; beneficiu. * (fig.) rezultat al unor străduințe, al muncii etc. 3. înclinare față de verticală a feței văzute a unui element de construcție. (< lat. fructus)

Sursa : neoficial

 

FRUCT s. (BOT.) poamă, rod, (Mold.) poricale (pl.), (înv.) plod. (Arbore cu multe \~.)

Sursa : sinonime

 

fruct s. n., pl. frúcte

Sursa : ortografic

 

FRUCT \~e n. 1) Organ care se dezvoltă din ovarul unei flori fecundate și care conține semințele plantei. 2) mai ales la pl. Rod comestibil al pomilor fructiferi. 3) fig. Rezultat al unei acțiuni; rod; consecință. /<lat. fructus

Sursa : NODEX

 

FRUCT s.n. 1. Ansamblul organelor vegetale care se dezvoltă după fecundația unei flori și care conțin semințele plantei respective; poamă, rod. 2. Produse vegetale care servesc ca hrană; rod. 3. Produs, profit, rezultatul material sau moral al unei acțiuni etc.; beneficiu. ** (Fig.) Operă, rezultat al unor străduințe, al muncii etc. 4. (Constr.) Înclinare a zidului exterior, datorită diferenței de grosime dintre partea inferioară și cea superioară a acestuia. [< lat. fructus].

Sursa : neologisme

 

fruct (-te), s.f. - Produs care apare din floare, rod. Lat. fructus (sec. XIX). Este dublet al lui frupt. - Der. fructar, s.m. (persoană care vinde fructe); fructărie, s.f. (prăvălie unde se vînd fructe); fructifer, adj., din fr.; fructuos, adj., din fr.; fructifica, vb. (a folosi), din lat. fructificare (sec. XIX); infructuos, adj., din fr.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruFRUCT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 64 pentruFRUCT.

Ștefan Octavian Iosif - Copila din străini

Ştefan Octavian Iosif - Copila din străini Copila din străini de Friedrich Schiller Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 12 martie 1895 Într-un cătun, pe la Florii, Venea în orice primăvară, Cu cele dintîi ciocîrlii, O mîndră, tainică fecioară. Ea nu era născută-n plai, Nu se știa de unde este, Și urmele i le pierdeai La despărțire, făr' de veste. În sfînta ei apropiere Era atîta-nsuflețire, Dar o nobleță, o putere O-ndepărta de iscodire. Venea cu fructe și cu flori, Le aducea din depărtare, Din cîmpii cei mai roditori, De rouă plini și plini de soare, Cu drag le împărțea apoi, Unuia fructe — altuia flori: Bătrîni în cîrji și juni vioi Mergeau spre casă zîmbitori. Și toți erau bineveniți, Dar cînd să plece din cătun, Ea dete darul cel mai bun Unei perechi de-

 

Antim Ivireanul - Precuvântare la gramatică

... și împrumutată, ar trebui ca să fie ridicată în slavă și admirație strălucitoare, spre exacta întrebuințare a noastră. Căci ce este acest bun fruct ce se arată prin bunăvoința Sfântului Duh? Acesta ce este sufletul din corpul omenesc și lumina din soare, și ce este și sarea în mâncare ...

 

Friedrich Schiller - Copila din străini

Friedrich Schiller - Copila din străini Copila din străini de Friedrich Schiller Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 12 martie 1895 Într-un cătun, pe la Florii, Venea în orice primăvară, Cu cele dintîi ciocîrlii, O mîndră, tainică fecioară. Ea nu era născută-n plai, Nu se știa de unde este, Și urmele i le pierdeai La despărțire, făr' de veste. În sfînta ei apropiere Era atîta-nsuflețire, Dar o nobleță, o putere O-ndepărta de iscodire. Venea cu fructe și cu flori, Le aducea din depărtare, Din cîmpii cei mai roditori, De rouă plini și plini de soare, Cu drag le împărțea apoi, Unuia fructe — altuia flori: Bătrîni în cîrji și juni vioi Mergeau spre casă zîmbitori. Și toți erau bineveniți, Dar cînd să plece din cătun, Ea dete darul cel mai bun Unei perechi de-

 

Ion Luca Caragiale - Accident parlamentar

Ion Luca Caragiale - Accident parlamentar Accident parlamentar de Ion Luca Caragiale D. ministru de externe a fost alaltăieri victima unui accident destul de neplăcut. D. Al. Lahovary, după o noapte de veghere și de studii, vine la Senat cu un teanc de note, materialul discursului d-sale în cestiunea comunală, pe care și le așază pe pupitrul ministerial. Rândul ministrului de a lua cuvântul se apropie. Ministrul vrea să-și arunce încă o dată privirile pe notele sale, fructul unei nopți întregi de studii. Dar, Dumnezeule mare! notele au dispărut. Caută-n sus, caută-n jos, nimic. Jumătate supărat, jumătate îngrozit, neștiind ce să crează, începe să-ntrebe în dreapta și-n stânga: nimeni n-a văzut notele. Pe sub pupitru, pe sub bancă — nicăieri; busola oratorică s-a pierdut! — E o infamie! strigă ministrul mânios, trântind cu mâinile pe pupitru! Asta nu e parlamentar! asta nu se face! — Ce e?... ce e?... și un cerc simpatic începe să se strângă împrejurul ministrului, care spumează de ciudă. — Mi s-au prăpădit notele! mi le-a sustras opoziția desigur! Asta nu e leal! N-am dormit ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Anatolida sau Omul și forțele

Ion Heliade Rădulescu - Anatolida sau Omul şi forţele Anatolida sau Omul și forțele de Ion Heliade Rădulescu Cuprins 1 I. Empireul și Tohu-Bohu 2 II. Imnul creațiunii 2.1 I. Lumina 2.2 II. Firmamentul 2.3 III. Apele 2.4 IV. Astrele 2.5 V. Peștii și păsările 2.6 VI. Animalele pământului 2.7 VII 3 III. Viața sau androginul 3.1 I 3.2 II 3.3 III 3.4 IV 3.5 V 3.6 VI 4 IV. Arborul științei 4.1 I 4.2 II 4.3 III 4.4 IV 4.5 VIII 4.6 IX 4.7 X 5 V. Moartea sau frații 5.1 I 5.2 II 5.3 III 5.4 IV I. Empireul și Tohu-Bohu Înalt, mai sus de ceruri, la locul nemuririi, În sfânta atmosferă luminii celei vii, De unde-emană viața; și râul fericirii Adapă, răcorește cereștile câmpii, Și spiritul agapei burează ambrozie Și-nmărgărită câmpii eternei beatituți, Spre-a crește-haritatea, angelica tărie Din care purced pacea, divinele virtuți; Pe muntele de aur, în stânci de adamante, Cu pulbere de stele, verzit de imortali, Umbrit de cedri-eterii, florat de amarante ...

 

Ion Luca Caragiale - Autoritate

... Ion Luca Caragiale - Autoritate Autoritate de Ion Luca Caragiale Toamna trecută am făcut o cunoștință foarte interesantă — un tânăr poet și literat, fruct prețios al unui gimnaziu de provincie: tânărul meu a renunțat să termine cursurile, neputând reuși la examenul de corigență de la septemvrie. Prețiosul ...

 

Alexandru Vlahuță - Unde ni sunt visătorii%3F

Alexandru Vlahuţă - Unde ni sunt visătorii%3F Unde ni sunt visătorii? de Alexandru Vlahuță Nu știu, e melancolia secolului care moare, Umbra care ne îneacă la un asfințit de soare, Sau decepția, durerea luptelor de mai-nainte, Doliul ce se exală de pe-atâtea mari morminte, Răspândindu-se-n viață, ca o tristă moștenire, Umple sufletele noastre de-ntuneric și mâhnire, Și împrăștie în lume o misterioasă jale, Parc-ar sta să bată ceasul stingerii universale; Căci mă-ntreb, ce sunt aceste vaiete nemângâiate, Ce-i acest popor de spectri cu priviri întunecate, Chipuri palide de tineri osteniți pe nemuncite, Triști poeți ce plâng și cântă suferinți închipuite, Inimi lașe, abătute, făr-a fi luptat vrodată, Și străine de-o simțire mai înaltă, mai curată! Ce sunt brațele acestea slabe și tremurătoare? Ce-s acești copii de ceară fructe istovite-n floare?... Și în bocetul atâtor suflete descurajate, Când, bolnavi, suspină barzii pe-a lor lire discordate, Blestemând deșertul lumii ș-al vieții, în neștire, Când își scaldă toți în lăcrimi visul lor de nemurire, Tu, artist, stăpânitorul unei limbi așa divine, Ce-ai putea să ne descoperi, ca un făcător de bine, Orizonturi largi ...

 

Andrei Mureșanu - Eremitul din Carpați

... Ma, toată încercarea de ceață ș-apăsare, De sâlă și sclăvie e un triumf părut; Căci spiritul culturei străbate de mirare Și viitoru-nvață cu fruct de la trecut. Martirii legei nouă, vărsându-și sacrul sânge În cauza cea morală și plină d-adevăr, Formară o falangă ce nu se mai ...

 

Cincinat Pavelescu - Doamnei Mary

... Cincinat Pavelescu - Doamnei Mary Doamnei Mary de Cincinat Pavelescu Fruct

 

Dimitrie Anghel - A. D. Holban

Dimitrie Anghel - A. D. Holban A. D. Holban de Dimitrie Anghel Publicată în Ordinea , II, 428, 17 mai 1909, p. 1. Sunt unii oameni senini și blînzi, cari împrăștie în jurul lor o atmosferă de bunătate ce te farmecă și te cîștigă cu fiecare vorbă, cu fiecare gest al lor ; iar alții care te resping de la început și față de cari nu știu ce sîmțămînt tainic îți dă de știre să te ferești. Unul dintre aceștia din urmă este și veteranul om politic A. D. Holban, o interesantă figură a Iașului din alte vremuri. Mi-am adus aminte de dînsul citind într-un ziar recent reflecțiile sale pline de răutate la adresa artiștilor noștri de astăzi. Îl cunosc de cînd eram copil; pot zice că m-am trezit cu el în casă, căci, cît timp a trăit tatăl meu, nelipsit a fost din casa și de la masa noastră. În anii din urmă însă, îl pierdusem din vedere aproape cu desăvîrșire ; glasul lui parcă amuțise în larma uriașă ce o fac luptele zilelor noastre, cu alte aspirații, cu alte idealuri, cu altă pornire de muncă. Arar ...

 

Dimitrie Anghel - Amintire (Anghel)

Dimitrie Anghel - Amintire (Anghel) Amintire de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 17 nov. 1902 ...Dar printre-atîtea nopți uitate în viața mea, țin minte-o noapte Căci sunt, se vede,-anume clipe pe care sufletul le-nsamnă... Și se făcea ca astăzi parcă pe vremea pîrgului de toamnă, Cînd te urmează pretutindeni un miros vag de fructe coapte. Pomătu-ntreg dormea de somnul acelor miluiți de mană. Iar sus pe ramuri, albe-neguri dormeau grămezi de somn învinse. Ca niște pasări uriașe ce dorm cu aripele-ntinse, Stînd gata ca să-și ieie zborul la cea dintîi șoaptă dușmană. La adăpostul lor noi singuri, ca-n vremea nopților albastre, Venisem duși unul spre altul de un prisos bogat de viață, Dar gura mea de foc în umbră a-ntîmpinat gură de gheață, Și ale noastre vorbe parcă nu mai erau vorbele noastre. Atunci un rod din nalt de ramuri, rupt ca de-o mînă nevăzută, S-a prăvălit vuind cu zgomot, ș-a negurilor albe cete, Din somn trezite deodată, ca niște păsări speriete Întins-au albele lor aripi și s-au pierdut în noaptea

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruFRUCT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 527 pentruFRUCT.

FRUCTĂRIE

... FRUCTĂRÍE , fructării , s . f . Prăvălie unde se vând fructe . - Fruct

 

FRUCTĂ

... FRÚCTĂ s . f . v . fruct

 

MERIȘOR

MERIȘOR ^1 , merișori , s . m . 1. Diminutiv al lui măr ^1 . 2. Numele a doi arbori din familia rozaceelor , cu flori melifere ; a ) arbore originar din Siberia , cu frunze aproape rotunde , cu flori albe sau roz , cultivat pentru fructele sale din care se prepară dulceață ( Pirus baccata ) ; b ) ( reg . ) scoruș . 3. Mic arbust de munte cu frunze în permanență verzi , cu flori melifere de culoare albă sau roșiatică și cu fructe comestibile ; smirdar ( Vaccinium vitis idaea ) . 4. Cimișir . - Măr ^1 + suf . - ișor . MERIȘÓR^2 , merișoare , s . n . 1. Diminutiv al lui măr ^2 . 2. Fructul merișorului ^1 ( 2 ) , de mărimea unei cireșe sau a unei nuci , de culoare roșiatică sau galbenă , cu gust dulce , adesea întrebuințat pentru dulceață . 3. Fructul merișorului ^1 ( 3 ) , cu aspect de bacă roșie , comestibil . - Măr + suf . -

 

PĂTLĂGEA

PĂTLĂGEÁ , pătlăgele , s . f . 1. ( Determinat adesea , prin " roșie " ) Plantă erbacee legumicolă cu tulpina înaltă , cu frunze mari , penate și cu flori galbene , cultivată pentru fructul ei comestibil , sferic , roșu , zemos , bogat în vitamine ; roșie , tomată ( Lycopersicum esculentum ) ; p . restr . fructul acestei plante . 2. ( Determinat adesea prin " vânătă " ) Plantă erbacee legumicolă cu flori violete și cu fructe comestibile mari , ovale , cărnoase , de culoare violet - închis ; vânătă ( Solanum melongena ) ; p . restr . fructul acestei plante . [ Var . : pătlăgícă s .

 

PEPENE

PÉPENE , pepeni , s . m . 1. Numele a două specii de plante erbacee din familia cucurbitaceelor , cu tulpină târâtoare lungă și cu fructe comestibile : a ) ( de obicei determinat prin " galben " ) plantă originară din Asia tropicală , cu tulpina acoperită cu peri aspri , cu fructul mare , sferic sau oval , cu coaja galbenă sau verzuie , cu miezul alb , verde sau galben , dulce , parfumat și suculent ( Cucumis melo ) ; b ) ( de obicei determinat prin " verde " ) plantă originară din sudul Africii , cu frunzele adânc crestate , cu fructul mare , sferic sau oval , având coaja verde și miezul roșu sau galben , dulce și foarte zemos ; harbuz , lubeniță , bostan ( Citrullus vulgaris ) ; p . restr . fructul acestor plante . 2. ( Reg . ) Dovleac . 3. ( Reg . )

 

FRAGĂ

... FRÁGĂ , fragi , s . f . Partea comestibilă a fragului ^1 ( considerată în mod greșit drept fruct ) , compusă din receptaculul cărnos și roșu pe suprafața căruia se găsesc presărate fructele . 2. Compus : fragă - tătărească = plantă erbacee cu frunze dințate , cu flori așezate ...

 

MĂR

... MĂR ^2 , mere , s . n . 1. Fruct al mărului ^1 , de formă rotundă - turtită și de diferite culori . 2. ( În sintagma ) Mărul lui Adam = proeminență a zgârciului tiroidian , vizibil la ...

 

PIPER

PIPÉR , piperi , ( 1 , 2 ) s . m . , ( 3 ) s . n . 1. S . m . Plantă tropicală din familia piperaceelor , cu tulpina lungă și subțire , târâtoare sau agățătoare , ale cărei fructe , în formă de boabe ( negre la maturitate ) , sunt folosite ( ca atare sau pisate ) drept condiment ( Piper nigrum ) ; p . restr . ( la sg . ; de obicei cu sens colectiv ) fructul acestei plante ; boabele pisate ale acestei plante . 2. S . m . ( Bot . ; reg . ) Ardei ; p . restr . fructul acestei plante . 3. S . n . Numele unui dans popular care se joacă la nunți ; melodie după care se execută acest

 

ANGIOSPERM

ANGIOSPÉRM , - Ă , angiospermi , - e , adj . , s . f . 1. Adj . ( Despre plante ) Care are semințele închise în fructe . 2. S . f . ( La pl . ) Încrengătură de plante cu flori , cu semințe închise în fructe , răspândite pe tot globul pământesc ; ( și la sg . ) plantă care face parte din această încrengătură . [ Pr . : - gi -

 

ARDEI

ARDÉI , ardei , s . m . Plantă erbacee cu flori albe și cu fructe bace verzi , roșii sau galbene , întrebuințate în alimentație ( Capsicum annuum ) ; p . restr . fructul acestei plante . Ardei gras . Ardei iute . - Arde + suf . -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...