Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BOTĂ, BOTIȘOR, BOTNIȚĂ, BOTOS, MĂTASE, NĂSUT, PLUTITOR, PORUMBEL, STRUGURAȘ, ÎNCHEGĂTOR ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului BOT: BOȚ.

 

BOT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

BOT, boturi, s.n. 1. Partea anterioară a capului unor mamifere, cuprinzând gura (și nasul). * Expr. A bea la botul calului = a bea încă un pahar, în picioare, la plecare; a bea ceva la repezeală. A fi (sau a pune pe cineva) cu botul pe labe = a fi redus (sau a reduce pe cineva) la tăcere, a fi pus (sau a pune) la punct. A se șterge (sau a se linge) pe bot (de sau, reg., despre ceva) = a fi nevoit renunțe (la ceva). A se întâlni (cu cineva) bot în bot = a se întâlni (cu cineva) pe neașteptate, față în față. (Fam.) A-și băga botul (peste tot sau unde nu-i fierbe oala) = a se amesteca în toate, și unde trebuie, și unde nu trebuie. (Fam.) A se pupa bot în bot cu cineva = a trăi în mare prietenie cu cineva. A da (cuiva) peste bot = a dojeni pe cineva, a-l pune la respect. A face bot = a se supăra, a se bosumfla. 2. Fig. Partea ascuțită sau lunguiață a unui obiect; vârf; partea din față a unui vehicul cu tracțiune mecanică. Botul cizmei. Botul automobilului. Botul locomotivei. - Et. nec.

Sursa : DEX '98

 

BOT s. v. cruce, gură, măsea.

Sursa : sinonime

 

BOT s. 1. gură, (reg.) mordă, (Ban. și Transilv.) flit. (Câinele apucă hrana cu \~ul.) 2. v. rât. 3. v. vârf. 4. v. proră. 5. pisc, (reg.) botniță, bour. (\~ de la luntre.)

Sursa : sinonime

 

bot s. n., pl. bóturi

Sursa : ortografic

 

BOT \~uri n. 1) Partea anterioară a capului unor mamifere, cuprinzând gura și nasul. * A bea la \~ul calului a bea ultimul pahar, în picioare, înainte de plecare. 2) depr. Cavitate a capului omului în care se află limba și dinții și care serveşte ca organ al alimentației și al vorbirii; gură. * A pune (pe cineva) cu \~ul pe labe a pune (pe cineva) la punct; a obliga la tăcere (pe cineva). A se șterge pe \~ de ceva a fi nevoit renunțe la ceva de mult râvnit. A se întâlni (cu cineva) \~ în \~ a se întâlni (cu cineva) pe neașteptate, față în față. A se pupa în \~ cu cineva a fi în mare prietenie cu cineva. A face \~ a se bosumfla. 3) Partea din față (ascuțită) a unui obiect. \~ul automobilului. \~ul pantofului. /Orig. nec.

Sursa : NODEX

 

bot (-turi), s.n. 1. Umflătură, cucui; obiect rotund în general, sau extremitate rotunjită. 2. Bot (de animal). 3. Cocoașă. < Lat. %botum%, atestat de Du Cange, care îl definește "lignum quodvis fractum, vel usu detritum", pentru al cărui sens cf. bont. Un lat. *botium sau *bottium este de asemenea sugerat de it. bozza "umflătură, cocoașă", fr. bosse "cocoașă", sp. bozo, bozal (Schuchardt, ZRPh., IV, 104; REW 1239a; DAR). Ar fi posibil și se plece de la o rădăcină expresivă (cf. Pușcariu, Dacor., VII, 475), căci aceeași consonanță trezește aceeași idee în sp. (Corominas, III, 393) și în sl. (Berneker 77). În general, bot este folosit cu sensul 2; primul sens se mai păstrează în anumite expresii (botul dealului; botul cismei), iar sensul 3 în Trans. de Nord (ALR, I, 41). - Interpretarea expresivă este aceea care trebuie fi dat naștere var. boț, s.n. (bot, obiect rotund în general; cocoloș; gălușcă, chiftea; tumoare, umflătură, bolfă; guvid, Cottus gubio) și bont, adj. (fără vîrf, tocit, neascuțit). Această identitate, care ne pare evidentă, nu a fost în general admisă. Cihac, II, 485, propune pentru boț, mag. bocs "chiftea", sau bg. buca "cocoloș, cocoașă"; și (I, 27) pentru bot un lat. *botum, de la botulus, care a fost acceptat de Philippide, Principii, 47; Șeineanu, Semasiol., 103; și Candrea, Eléments, 1; pe care Puşcariu 211 l-a considerat ca "foarte puțin probabil" și REW 1241 ca "prea îndepărtat din punct de vedere semantic". Tot Cihac, II, 484, vede în bont un der. de la mag. buta, ipoteză reluată de DAR. Pentru bot, DAR sugerează doar o legătură, de altfel imposibilă, cu fr. bout, și alta cu it., sp. boto, care probabil trebuie se reducă la o comunitate de origini expresive (cf. Corominas, I, 503); și pentru boț, admite necesitatea unui lat. *bottium. Pascu, Lat., 256, propune lat. mutum, din gr.; și Lahovary 320 se referă la cunoscutul fond anterior fazei indo-europene. - Der. bontorog, adj. (tocit); butac, adj. (rotofei; tocit, bont; stupid, prost); boțos, adj. (cu bulb); boțuț, s.m. (varietate de ciuperci); botișor, s.n. (dim. de la bot); botos, adj. (ursuz, bosumflat; obraznic); boți, vb. (a rotunji, a da formă rotundă; a strivi, a mototoli); îmboți, vb. (a încreți, a mototoli); boțitură, s.f. (cocoloș); Boțolan, s.m. (nume de bou); botniță, s.f. (apărătoare care se leagă la botul unor animale); botgros, s.m. (pasăre, Cocothraustes vulgaris); botroș, s.m. (pasăre cîntătoare, Pyrrhula europaea); buznat (var. boznat), adj. (umflat; supărat, bosumflat); al cărui sens primar pare fi fost "plin la față, bucălat" și care, der. de la bot (pentru fonetismul lui, cf. și bosumflat), ajunge se confunde cu buză și, prin intermediul der. destul de rari buzna, îmbuzna, vb. (a se bosumfla), cu îmbufna. Cf. și butuc, buză. [1053]

Sursa : etimologic

 

bot (-turi), s.n. - 1. Umflătură, cucui; obiect rotund în general, sau extremitate rotunjită. - 2. Bot (de animal). - 3. Cocoașă. Lat. botum, atestat de Du Cange, care îl definește "lignum quodvis fractum, vel usu detritum", pentru al cărui sens cf. bont. Un lat. *botium sau *bottium este de asemenea sugerat de it. bozza "umflătură, cocoașă", fr. bosse "cocoașă", sp. bozo, bozal (Schuchardt, ZRPh., IV, 104; REW 1239a; DAR). Ar fi posibil și se plece de la o rădăcină expresivă (cf. Pușcariu, Dacor., VII, 475), căci aceeași consonanță trezește aceeași idee în sp. (Corominas, III, 393) și în sl. (Berneker 77). În general, bot este folosit cu sensul 2; primul sens se mai păstrează în anumite expresii (botul dealului; botul cismei), iar sensul 3 în Trans. de Nord (ALR, I, 41). Interpretarea expresivă este cea care trebuie fi dat naștere var. boț, s.n. (bot, obiect rotund în general; cocoloș; gălușcă; chiftea; tumoare, umflătură, bolfă; guvid, Cottus gubio) și bont, adj. (fără vîrf, tocit, neascuțit). Această identitate, care ne pare evidentă, nu a fost în general admisă. Cihac, II, 485, propune pentru boț, mag. bocs "chiftea", sau bg. buca "cocoloș; cocoașă"; și (I, 27) pentru bot un lat. *botum, de la botulus, care a fost acceptat de Philippide, Principii, 47; Șeineanu, Semasiol., 103; și Candrea, Éléments, 1; pe care Puşcariu 211 l-a considerat "foarte puțin probabil", și REW 1241 ca "prea îndepărtat din punct de vedere semantic". Tot Cihac, II, 484, vede în "bont" un der. de la mag. buta, ipoteză reluată de DAR. Pentru bot, DAR sugerează doar o legătură, de altfel imposibilă, cu fr. bout, și alta cu it., sp. boto, care probabil trebuie se reducă la o comunitate de origini expresive (cf. Corominas, I, 503); și pentru boț, admite necesitatea unui lat. *bottium. Pascu, Lat., 256, propune lat. mutum, din gr.; și Lahovary 320 se referă la cunoscutul fond anterior fazei indo-europene. Der. bontorog, adj. (tocit); butac, adj. (rotofei; tocit, bont; stupid, prost); boțos, adj. (cu bulb); boțuț, s.m. (varietate de ciuperci); botișor, s.m. (dim. de la bot); botos, adj. (ursuz, bosumflat; obraznic); boți, vb. (a rotunji, a da o formă rotundă; a strivi, a mototoli); îmboți, vb. (a încreți, a mototoli); boțitură, s.f. (cocoloș); Boțolan, s.m. (nume de bou); botniță, s.f. (apărătoare care se leagă la botul unor animale); îmbotnița, vb. (a pune botniță); botgros, s.m. (pasăre, Cocothraustes vulgaris); botroș, s.m. (pasăre cîntătoare, Pyrrhula europaea); buznat (var. boznat), adj. (umflat; supărat, bosumflat); al cărui sens primar pare a fi fost "plin la față, bucălat", și care, der. de la bot (pentru fonetismul lui, cf. și bosumflat), ajunge se confunde cu buză și, prin intermediul der. destul de rari buzna, îmbuzna, vb. (a se bosumfla), cu îmbufna. Cf. și butuc, buză.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruBOT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 76 pentruBOT.

Emil Gârleanu - Calul

Emil Gârleanu - Calul Calul de Emil Gârleanu Lui Corneliu Moldovanu S-a trezit în câmpiile întinse, acoperite de ierburile dese, culcate de vânturi, ale Ungariei. În mijlocul lor s-a ținut câtăva vreme de mama lui, o iapă oarbă ce sta răzlețită de ceilalți cai, dintre care cei mai frumoși fuseseră mânjii ei. Apoi, când a simțit fiorul sălbatic ce i se revărsase în sânge, în largul pustietăților acestea a deprins cele dintâi goane, ș-acolo și-a ridicat capul, a lărgit nările și, cutremurându-și coama încâlcită de spini, răspunse la chemări necunoscute, trimițând depărtărilor cel dintâi nechezat puternic ce-i ieșise din piept. Dar când se învățase cu viața asta slobodă, se pomeni odată prins din fugă, înfrânat cu de-a sila de către cineva care se aruncă, dintr-o săritură, călăre pe el. Atunci a înțeles că cineva îl amenință, că cineva vrea să-i țărmurească libertatea, s-a strâns ghem, apoi s-a destins repede și a pornit ca o săgeată. Mânca pământul sub copitele lui, simțea că i se aprinde ceva înăuntru, ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Muștele și albinele

... așa învederau: Cum că mierea, din dreptate, E a lor proprietate, Căci albina n-are gust Ca muscoii după must, Nici încai istețul bot Ca să dea ca musca-n tot, Ci tot dă din floare-n floare, Adunând ca cerșetoare. Ba drăcoaice, Tâlhăroaice, Hoațe de conservatoare, Retrograde, trădătoare ... mai bun? Vă cătați de lucrul vostru și de binele comun. Miere cât de multă fie și apuce măcar cine, Că muștele cu-al lor bot, Ce dau lacome prin tot, Se sting, uite-le, de sine: Când în miere înecate, Când de aburi opărite, Când de flăcăre pârlite, Când de ...

 

Ion Luca Caragiale - Bubico

... ronțăie... Cocoana scoate din alt săculeț o sticlă cu lapte, din care toarnă într-un pahar; apoi: - Cui îi place lăptic? Bubico (lingându-se pe bot): Ham! - Să-i dea mamițica lăptic băiatului? Bubico (impacient): Ham! Ham! "Ah! suspin eu în adânc; lua-te-ar hengherul, Bubico!" Dar cocoana apropie paharul ... există!" Bubico îmi ia bonboana; îl iau în brațe și mă dau lângă fereastră, ridicându-l în dreptul deschizăturii. Aerul răcoros, trecându-i pe la bot, face mare plăcere lui Bubico. Scoate limba și respiră din adânc. - Să nu-l scapi pe fereastră!... pentru Dumn... Dar n-apucă mamițica să rostească ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Amorul orb

... – Tot mai aproape se aud, și tot Mai harnici sapă vesel să s-ajungă, Și dup-atât ocol și cale lungă Se întâlnesc deodată bot în bot

 

Dimitrie Anghel - Amorul orb

... – Tot mai aproape se aud, și tot Mai harnici sapă vesel să s-ajungă, Și dup-atât ocol și cale lungă Se întâlnesc deodată bot în bot

 

Emil Gârleanu - Părăsită

Emil Gârleanu - Părăsită Părăsită de Emil Gârleanu Lui Ilarie Chendi Singură! În tot cuprinsul câmpului larg, dânsa nu se zărea decât numai când vântul culca ierburile înalte, și ea rămânea în picioare, albă cum e laptele, cu coama împrăștiată peste ochii orbi, cu coada lungă, încolăcită de-a lungul picioarelor subțiri. Venea dimineața în urma hergheliei întregi, la pas, ascultând de departe clinchetul clopoțelului de argint de la gâtul calului care, nu demult încă, se ținuse pe urmele ei. Pe rând, clopoțelul a trecut la toți mânjii ei, cei mai frumoși de prin ținuturile acelea. Pe doi dintre dânșii îi ținea minte încă, pe ceilalți îi hrănise, îi alintase cu botul ei catifelat, îi simțise lângă dânsa, dar nu-i văzuse niciodată. Într-o seară, după o ploaie groaznică, se îmbolnăvise; scăpase cu viață, dar își pierduse vederea. Simțea căldura soarelui, mirosea câmpul, dar lumina nu mai era nicăieri. A fost groaznică cea dintâi noapte. Înăuntrul grajdului se făcu deodată parcă și mai întuneric. Ieslea era în față, odinioară o mai zărise, așa ca prin sită, și peste o clipă se șterse dinaintea ei. Deasupra capului era fereastra; ridică ochii și stete așa ...

 

Emil Gârleanu - Voinicul!

... lui, și nu mă plâng de cât am dus în spate, și el, fiindcă m-a purtat până aici, mai să cadă în bot! Ia stai să-l înviorez puțin!â€� Și așa zicând, sări drept pe botul măgarului, de-l pișcă până la sânge. Măgarul tresări, dete dintr ...

 

Gheorghe Asachi - Cânele carele scapă lucrul, vânându-i umbra în apă

... vădit, Numai umbra sa vânează, Precum cânele au pățit. Acel câne dineoare Pist-o apă curgătoare Trecea cu pripire-n not, Țiind o friptură-n bot. Când în apă deodată Alt-asemene-i s-arată. Cânelul atunci să pare C-acea porție-i mai mare; Deci vânându-i umbra-n apă ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Un muieroi și o femeie

... pregetătoare Și la vorbe rușinoasă, La lucru cutezătoare Și la certe prea fricoasă, Nu-i lipsea nici foc, nici masă. Muierușca nevăstuică, Ochi de linx, bot de curuică, Nu sta locului nicicum: O lua papuc la drum, Tot orașul colinda, Treiera și vântura, Loc, căsuță nu lăsa, Peste tot s-amesteca ... măritat, Când vro puică a ouat; Purta vorba peste tot Ș-o schimba cum îi venea, Soți, amicii dezbina. Azi se săruta în bot Și pieziș își da la coate, Mâine ocăra pe toate. Înțepa ca o lanțetă, Era rea și veninoasă Ca o viespe costelivă, Vai de om ...

 

Emil Gârleanu - Nadișanca

... venea domol, se vâra între hlube și aștepta până ce ieșea boierul, de-i găsea pe amândoi, tovarășii nedespărțiți. Conul Gavrilaș săruta întâi Bălanul pe bot, apoi îi așeza hamurile. După ce gătea, se suia și pornea, în vuietul grozav al nadișancei, pe pietrele curții. Care om din împrejurimi nu cunoștea ...

 

Alecu Donici - Știuca și motanul

Alecu Donici - Ştiuca şi motanul Știuca și motanul de Alecu Donici Nu-i bine când pânzarul se-apucă de cusut, Iar croitorul de țesut. Și e desigur totdeauna Că cine multe întreprinde Nu scoate-n capăt nici pe una, Ba încă râsul lumii adese își aprinde! O știucă prea colțată, jaluză, de soi rău, Văzând odinioară Motanul de la moară Cum șoarecii vânează... căzu la el mereu Cu multă rugăminte, s-o ieie la vânat. — Dar spune-mi: cunoști oare Tu astă vânătoare? O întrebă motanul. — Nu-i lucru minunat — Răspunse mândră știuca — de-a prinde șoricei, Când prindem costrășei! — Prea bine; hai la treabă! Tu, dar, vei lua sama Aproape de lăptoc, Iar eu — zise motanul — mă duc să păzesc vama Pe lângă poloboc. Toți șoarecii din moară Aice au să-ți vie; vânează și-i omoară. Noroc! Noroc! Mergând la loc, motanul s-a apucat de treabă Și, foarte-n grabă, Mulțime de șoricărit El a vânat, a omorât. Apoi și la tovarășa a mers, dar ce să vadă! Mai, mai, murinda știucă, ciuntată, fără coadă, Pe care șoarecii ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruBOT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 499 pentruBOT.

BOTĂ

BÓTĂ^2 , bote , s . f . ( Reg . ) Bâtă . BÓTĂ^1 , bote , s . f . 1. Vas din doage de lemn înalt ca o cofă și înfundat la amândouă capetele , cu o mică deschidere pe capacul de deasupra , care servește pentru transportarea apei sau pentru păstrarea băuturilor alcoolice . 2. ( Reg . ) Doniță . - Et .

 

BOTIȘOR

... BOTIȘÓR , botișoare , s . n . Diminutiv al lui bot . - Bot

 

BOTNIȚĂ

... BÓTNIȚĂ , botnițe , s . f . Apărătoare care se leagă la botul unor animale pentru ca să nu poată mușca , paște sau suge . - Bot

 

BOTOS

... BOTÓS , - OÁSĂ , botoși , - oase , adj . ( Despre oameni ) 1. Cu gura mare , în formă de bot ( 1 ) . 2. Fig . Bosumflat , supărat . 3. Fig . ( Fam . ) Obraznic , arogant . - Bot

 

MĂTASE

... MĂTÁSE , mătăsuri , ( 1 ) s . f . 1. Fibră textilă naturală de borangic prelucrat . 2. ( Bot . ; cu sens colectiv ) Fire subțiri , cafenii - gălbui , care învelesc știuletele porumbului și care ies din pănuși în formă de smoc . 3. Compuse : ( Bot . ) mătasea - broaștei = denumire dată unor alge verzi , filamentoase , care formează mase plutitoare la suprafața apelor dulci stătătoare ; mătasea - bradului = mătreață - de - arbori . [ Pr . : ( reg . ) mătasă ...

 

NĂSUT

... NĂSÚT , - Ă , năsuți , - te , adj . ( Reg . ) 1. Năsos . 2. ( Despre oi ) De culoare neagră cu o pată albă pe bot sau de culoare albă cu o pată neagră pe bot

 

PLUTITOR

... Construcție care plutește , prevăzută cu un echipament cu ajutorul căruia poate îndeplini unele servicii de semnalizare sau de transport , folosită în navigație . 4. S . f . ( Bot . ) Rourică . 5. S . f . ( Bot

 

PORUMBEL

... sau coapte în spuză . III. 1. S . f . Fructul porumbarului ^1 , sferic , de culoare neagră - vineție , cu gust acru , astringent ; porumbă ^1 . 2. S . m . ( Bot . ) Porumbar ^1 . 3. S . m . ( bot . ; la pl . ) Mică plantă erbacee din familia liliaceelor , cu flori albastre , care crește prin vii și livezi ( Muscari botryoides ) . IV. Adj . ( Reg . ) Porumb ( III ) . - Porumb ...

 

STRUGURAȘ

... STRUGURÁȘ , strugurași , s . m . 1. Strugurel ( 1 ) . 2. ( Bot . ; reg . ; la pl . ) Coacăze . 3. ( Bot

 

ÎNCHEGĂTOR

... ÎNCHEGĂTÓR , - OÁRE , închegători , - oare , s . f . , adj . 1. S . f . Vas de lemn în care ciobanii pun laptele la închegat . 2. S . f . ( Bot

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...