Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:GAROFIȚĂ, SÂNGE, ȘAPTE, ȘOFRAN, ȘTIR, ATÂRNĂTOARE, BELȘIȚĂ, BORCEAG, BREBENEL, BRIBOI ... Mai multe din DEX...

PURPURIU - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PURPURÍU, -ÍE, purpurii, adj. De culoare roșu-închis ca a purpurei; purpurat, purpuros. - Purpură + suf. -iu.

Sursa : DEX '98

 

PURPURÍU adj. v. vișiniu.

Sursa : sinonime

 

purpuríu adj. m., f. purpuríe; pl. m. și f. purpuríi

Sursa : ortografic

 

purpuríu s. n., art. purpuríul

Sursa : ortografic

 

PURPURÍU \~íe (\~íi) Care este de culoarea purpurei; roșu-închis; vișiniu; rubiniu. /purpură + suf. \~iu

Sursa : NODEX

 

PURPURÍU, -ÍE adj. De culoarea purpurii, roșu-închis. [Pron. -riu. / < purpură + -iu].

Sursa : neologisme

 

PURPURÍU, -ÍE adj. culoarea purpurei, roșu-închis. (după lat. purpureus)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPURPURIU

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentruPURPURIU.

Dimitrie Anghel - În furtună...

Dimitrie Anghel - În furtună... În furtună... de Dimitrie Anghel Publicată în Grădina Hesperidelor , nr. 1—2, 1912, p. 1—3. Pe marginea dunei, acolo unde forfotesc valurile în veșnic neastîmpăr, pescărușii iubitori de furtună își înalță aripele, rămîn neclintiți plutitori între cer și apă ca și cum ar fi atîrnați de un fir nevăzut, recad și se fac una cu o creastă de val, în stropi argintii se înalță din nou, se alungă în spațiu, se ajung înfrățindu-și zborul în rotocoale, cu cenușiu și alb pătează văzduhul și lămuresc cu țipete stridente anunțînd îndepărtata primejdie ce călătorește pe creste. Iubitorii de furtună, cenușii ca și talazurile și pătați de spuma ce o nasc frămîntările, ei singuri nu mai au hodină acum cînd obloanele toate pe la case sunt închise și fantasticul fum se risipește despletit de pe marginea ogeagurilor, înfrățindu-se cu negurile ridicate din abisuri. Abătut de funebre gînduri, cu albele foi dinainte, eu mi-am întrerupt poemul început în care am încercat să-mi încheg visurile mele născute din furtună și, fără să vreau, mi-am lipit fruntea de geamuri, privind nebunele arabescuri ce le scriu aripele. Credeam în visurile mele și, necăutînd decît în adîncul ...

 

Dimitrie Anghel - De vorbă cu un afiș

Dimitrie Anghel - De vorbă cu un afiş De vorbă cu un afiș de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , II, 577, 26 iulie 1910 p. 1. Un afiș uzat, găsit într-o carte, mi-aduce aminte de teatrul vechi și de actorii lui, și mă gîndesc cu ce plăcere mergea lumea la teatru pe vremea aceea, cînd toaleta era de rigoare și cucoanele se găteau ca de bal, ca să vadă și să fie văzute. Era o întrecere între frumoasele de atunci, și pregătirile începeau cu ceasuri înainte. Părul era pus în papiliote de dimineață, fierele de frizat pentru zuluf uri, cari se purtau de-a lungul tîmplelor, stau gata la locul lor. Inelele scumpe, cerceii și brățările erau scoase din bisactele, rochiile încercate și potrivite, și slujnicile gata, care c-un ac în mînă, care cu o sponcă, care cu pămătuful de pudră. Și toaleta începea în fața oglinzei, ochii vioi se aprindeau de plăcere, sprinceana se arcuia cu negru, gura se rumenea de trandafiriu, unghia se împurpura de carmin și dinții își încercau fildeșul, schițînd surîsuri nevinovate. Apoi părul, cu pieptănătura lui complicată, o dată așezat, puful stîrnea un nor alb de pudră, și umerii și ...

 

Duiliu Zamfirescu - Seara de toamnă

Duiliu Zamfirescu - Seara de toamnă Seara de toamnă de Duiliu Zamfirescu Ah! ce frumoase-s serile de toamnă! Prin frunze reci doar un fior adie; S-arată-n deal, cu fața purpurie, A nopților fermecătoare Doamnă. Pe câmpul veșted tainic ea-mprăștie Strălucitoarea-i negură albastră, O, Doamne sfânt! Ce pană mult măiastră Atâta farmec ar putea descrie! Stropit cu lacrimi pare-acum boschetul. În umbra lui mă simt prins de tristețe: Există oare-atâta frumusețe În fire, — așa cum o simți tu, poetul? Ori suntem pradă — o! gândire-amară! De-a simțurilor noastre amăgire Ce-aruncă-un văl frumos peste-o neștire, Și totuși, Doamne, ce frumoasă

 

Mihai Eminescu - Amorul unei marmure

Mihai Eminescu - Amorul unei marmure Amorul unei marmure de Mihai Eminescu Oștirile-i alungă în spaimă înghețată, Cu sufletu-n ruină, un rege-asirian, Cum stîncelor aruncă durerea-i înspumată         Gemîndul uragan. De ce nu sunt un rege să sfarm cu-a mea durere, De ce nu sunt Satana, de ce nu-s Dumnezeu, Să fac să rump-o lume ce sfîșie-n tăcere         Zdrobit sufletul meu. Un leu pustiei rage turbarea lui fugindă, Un ocean se-mbată pe-al vînturilor joc, Și norii-și spun în tunet durerea lor mugindă,         Gîndirile de foc. Eu singur n-am cui spune cumplita mea durere, Eu singur n-am cui spune nebunul meu amor, Căci mie mi-a dat soarta amara mîngîiere         O piatră să ador. Murindului speranța, turbării răzbunarea, Profetului blestemul, credinței Dumnezeu, La sinucid o umbră ce-i sperie desperarea,         Nimic, nimica eu. Nimica, doar icoana-ți, care mă învenină, Nimic, doar suvenirea surîsului tău lin, Nimic decît o rază din fața ta senină,         Din ochiul tău senin. Și te iubesc, copilă, cum repedea junie Iubește-n ochi de flacări al zilelor noroc, Iubesc precum iubește pe-o albă vijelie         Un ocean de foc. Din ...

 

Mihai Eminescu - De-aș avea

Mihai Eminescu - De-aş avea De-aș avea de Mihai Eminescu De-aș avea și eu o floare Mindră, dulce, răpitoare Ca și florile din mai, Fiice dulce a unui plai, Plai rîzînd cu iarbă verde, Ce se leagănă, se pierde Undoind încetișor, Șoptind șoapte de amor; De-aș avea o floricică Gingașă și tinerică, Ca și floarea crinului, Alb ca neaua sînului, Amalgam de-o roz-albie Și de una purpurie, Cîntind vesel și ușor, Șoptind șoapte de amor; De-aș avea o porumbiță Cu chip alb de copiliță, Copiliță blîndișoară, Ca o zi de primăvară, Cîtu-ti ține ziulița I-aș cînta doina, doinița, I-aș cînta-o-ncetișor, Șoptind șoapte de

 

Ștefan Octavian Iosif - Icoane din Carpați

Ştefan Octavian Iosif - Icoane din Carpaţi Icoane din Carpați de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII I Un șuier lung — gem osii ferecate — Un strigăt viu — nebun de libertate ! Pe roți uruitoare Vagoanele urnite Alunecă ușoare Mai iute, mai grăbite, — Dar inima-mi nebună Mai iute-ar vrea să meargă Și bate-n piept, să-l spargă, Să zboare-n lumea largă De-atîta voie bună! Griji amărîte, zbuciumări deșarte, Vă las de-acum ! Vă las cu bine ! La o parte ! Voi n-aveți ce-mi căta la drum ! Pieriți, întunecate duhuri ! Sunt liber ca ciocîrlia-n văzduhuri ! Îmi flutură părul în vînt, Și cînt, — Mă cheamă-n zare munții, munții mei ! Ce dor, ce dor adînc mi-era de ei! Ce dor i-a fost poetului De freamătul brădetului, De murmurul izvorului, De fluierul păstorului, De glasul păsărelelor Și de vecinul stelelor — De vîrful Caraimanului, Ce dor, ce dor i-a fost sărmanului !... II Stă Caraimanul 'nnegurat, Moșneag în veci cu fruntea ...

 

Dimitrie Anghel - Floarea de aloes

Dimitrie Anghel - Floarea de aloes Floarea de aloes de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Un vis simbolic", în Tribuna , XV, 159, 22 iul. [4 aug.] 1911, p. 2. Întîiul pas pe care îl faci într-o casă străină, te înfioară. Neprietenos răspunde ecoul și umbra ta se zugrăvește stranie pe pereții albi. Viața statornicită are tainele ei, îmbătrînitul disc al soarelui, ce apare și dăinuiește anumite ceasuri la ferești, luminînd tot altfel lucrurile, le dă o șlefuire, un lustru, cu care ochii tăi se deprind și fără de care nu pot fi veseli. În pridvorul tăcut, știi că în cutare anotimp, ca să lumineze perdelele verzi de frunze, albastrul va înflori strugurii de glicină ; treptele scării de piatră, de le vei coborî, presimți ce mireasmă o să te întîmpine ; de vei ridica ochii peste marginea verde a stratului, ți se va părea firesc că în aer joacă pulberea de aur a stînjeneilor ; de te vei întoarce spre răsărit, floarea soarelui ce poartă un nimb în jurul ei, nu te va mira că o biată floare îți arată imaginea soarelui pe pămînt... Dar eu, nu le puteam ști acestea la vîrsta mea și intrînd în casa ...

 

Vasile Alecsandri - Sentinela română

Vasile Alecsandri - Sentinela română Sentinela română de Vasile Alecsandri Poem istoric Românul nu piere. I Din vârful Carpaților, Din desimea brazilor, Repezit-am ochii mei Ca doi vulturi sprintenei Pe cea vale adâncită Și cu flori acoperită, Ce se-ntinde ca o ceață Pân în Dunărea măreață Și de-acolo-n depărtare Pân în Nistru, pân în Mare. Iar pe cel amar pustiu Cu văzutul ce-ntâlnii? Întâlnii viteaz oștean, Purtând semne de roman, Falnic, tare ca un leu Și cu chip frumos de zeu. Brațu-i stâng era-ncordat Sub un scut de fier săpat Ce ca soarele sorea Și pe care se zărea O lupoaică argintie Ce părea a fi chiar vie, Și sub fiară doi copii Ce păreau a fi chiar vii. Mâna-i dreaptă ținea pală; Iar pe cap purta cu fală Coif de aur lucitor, Ca un zeu nemuritor. Cel viteaz era călare Pe-un cal alb în nemișcare, Și, ca dânsul, neclintit Sta, privind spre răsărit. Numai ochii săi mișca, Vulturește-i alerga, Pe cea zare cenușie, Lungă, tainică, pustie, Unde, ca prin vis trecând S-auzea din când în când Vuiet surd, grozave șoapte Ce veneau din miazănoapte, ...

 

Dimitrie Anghel - Fluturul morții

Dimitrie Anghel - Fluturul morţii Fluturul morții de Dimitrie Anghel Publicată în Viața românească , V, 9, sept. 1910, p. 403—408. E un amurg misterios de toamnă, și umbra urcată în negrii chiparoși coboară încet și se întinde pe drumuri. Zgomotele vii au amuțit și numai șoaptele au ființă, foșnete de ramuri, murmure de foi, țîrîituri pierdute... Și în cuprinsul acesta tăinuit ca o sihăstrie, acum cînd fluturii de ziuă și-au strîns aripele obosite și s-au strecurat în cuibul florilor ca să doarmă, numai miresmele și fluturii de noapte s-au trezit ca să rătăcească sub lună. Copiii o știu aceasta și, în așteptarea întîiului zbor, s-au așezat cu bunicul pe lespezile scărilor calde încă de focul soarelui de peste zi. De o parte și de alta a lespezilor, florile roze de leandru înduioșează întunericul și se leagănă în vîrful crenguțelor șterse de umbră, parcă ar pluti în aer. O mireasmă amară a umplut văzduhul o clipă și apoi vîntul s-a îndulcit cu un miros de trandafir, s-a împrăștiat, ca să vie iarăși tainic să cădelnițeze pe rînd toate miresmele. Și cînd luna, departe, în păinjenișul de ...

 

George Topîrceanu - Infernul

George Topîrceanu - Infernul Infernul - Stanțe apocrife la Divina Comedie de George Topîrceanu I "Allor si mosse, ed io gli tenni dietro." Dante ... Trudit apoi, m-am așezat pe-o stâncă. La capătul călătoriei mele Se deschidea prăpastie adâncă. Și străbătând a norilor perdele Cu-nveninate ace de lumină, Sclipeau în întuneric șapte stele. Eu le simțeam arsura pe retină Și-n van mă apăram, cu fața-ntoarsă, De raza lor caustică și fină. Simții atunci că-n juru-mi se revarsă Un pal amurg ce umple de-ntristare Văzduhul mirosind a piatră arsă. Și-n aburi de pucioasă, pe cărare, Văzui venind spre mine fără grabă Un om cu nasul dezolat și mare. Părea că Cerul pe figura-i slabă A pus stigmatul dragostei și-al urii, Eternizând profilul lui de babă: Tristețe-amară-n colțurile gurii, O frunte devastată de furtună Și de-ale vremii nobile injurii. Purta pe cap o veștedă cunună Și-n ochii lui părea că, deopotrivă, Melancolia lumii-ntregi s-adună. Așa, din vasta vremii perspectivă, El cobora-n tăcere către mine, Ținând în gol privirea-i corosivă. — De unde vii și cine ești, străine? L-am ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Mihaida

... Ce-o aprinsese prințul cu pietoasa-i mână. Eroul, după-o lungă, profundă cugetare, Își terminase ruga cea după miezul nopții Și-n jețul său purpuriu, cu fruntea p-a sa mână, În planuri salutarii și varii, și mărețe Își ațintase mintea către omnipotență Și ochii pe icoană, a ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruPURPURIU

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentruPURPURIU.

Exodul Capitol 39

... Exodul Capitol 39 Exodul 38 Exodul Capitol 39 1 Cu materiile văpsite în albastru, în purpuriu și în cărmiziu, au făcut veșmintele preoților pentru slujba sfîntului locaș, și au făcut veșminte sfinte lui Aaron, cum poruncise lui Moise Domnul. 2 Au ... 3 Au întins niște plăci de aur, și le-au tăiat în fire subțiri, pe cari le-au țesut în materiile vopsite în albastru, în purpuriu și în cărmiziu, și în in subțire; era lucrat cu măestrie. 4 I-au făcut niște umărari cari se împreunau cu el, așa ... ale lui, efodul era legat cu ei. 5 Brîul era de aceeaș lucrătură ca efodul și prins de el; era de aur, de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit, cum poruncise lui Moise Domnul. 6 Au pregătit pietrele de onix, le-au prins în legături ... lui Israel, cum poruncise lui Moise Domnul. 8 Au făcut apoi pieptarul, lucrat cu măestrie, din aceeaș lucrătură ca efodul: de aur, de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit. 9 Era în patru colțuri. Pieptarul l-au făcut îndoit; lungimea lui era de o palmă ...

 

Exodul Capitol 28

... facă fratelui tău Aaron și fiilor săi, veșminte sfinte, ca să-Mi împlinească slujba de preot. 5 Să întrebuințeze aur, materii văpsite în albastru, în purpuriu, în cărmiziu și subțire. 6 Efodul să -l facă de aur, de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit; să fie lucrat cu măiestrie. 7 Să aibă doi umerari uniți cu el; la cele două ... să fie legat de ei. 8 Brîul să fie de aceeaș lucrătură ca efodul și prins pe el; să fie de aur, de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit. 9 Să iei apoi două pietre de onix, și să sapi pe ele numele fiilor lui ... 15 Să faci apoi pieptarul judecății, lucrat cu măiestrie, să -l faci din aceeaș lucrătură ca efodul; să -l faci de aur, de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit. 16 Să fie în patru colțuri și îndoit; lungimea lui să fie de o palmă, și ...

 

Exodul Capitol 35

... aveți și aduceți un prinos Domnului. -Fiecare să aducă prinos Domnului ce -l lasă inima: aur, argint, și aramă; 6 materii vopsite în albastru, în purpuriu, în cărmiziu, in subțire și păr de capră; 7 piei de berbeci vopsite în roș și piei de vițel de mare; lemn de ... aur; fiecare a adus prinosul de aur, pe care -l închinase Domnului. 23 Toți cei ce aveau ștofe (materii) văpsite în albastru, în purpuriu, în cărmiziu, in subțire și păr de capră, piei de berbeci văpsite în roș, și piei de vițel de mare, le-au adus ... slujbă, l-au adus. 25 Toate femeile iscusite au tors cu mînile lor, și au adus lucrul lor, și anume: tort văpsit în albastru, în purpuriu, în cărmiziu și in subțire. 26 Toate femeile cu tragere de inimă și iscusite au tors păr de capră. 27 Fruntașii poporului au ... pricepere, ca să facă toate lucrările de săpătură în piatră, de cioplitură meșteșugită, de lucrat la gherghef și de țesut materii vopsite în albastru, în purpuriu

 

Exodul Capitol 26

... Exodul 25 Exodul Capitol 26 1 Cortul să -l faci din zece covoare de in subțire răsucit, și din materii vopsite în albastru, purpuriu și cărmiziu; pe el să faci heruvimi lucrați cu măiestrie. 2 Lungimea unui covor să fie de două zeci și opt de coți, iar lățimea ...

 

Exodul Capitol 36

... mai și trecea. 8 Toți bărbații iscusiți și lucrătorii au făcut cortul din zece covoare de in subțire și răsucit din fir albastru, purpuriu și cărmiziu; pe ele au țesut heruvimi lucrați cu măiestrie. 9 Lungimea unui covor era de douăzeci și opt de coți; iar lățimea unui covor ... poată petrece drugii prin ele; și drugii i-au poleit cu aur. Cele două perdele. 35 Perdeaua din lăuntru au făcut -o de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit; au lucrat -o cu măiestrie; și au făcut heruvimi pe ea. 36 Au făcut patru stîlpi ... lor erau de aur, și au turnat pentru stîlpii aceștia patru picioare de argint. 37 Pentru ușa cortului au făcut o perdea de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit; aceasta era o lucrare făcută la gherghef. 38 Au făcut cei cinci stîlpi ai ei cu ...

 

Exodul Capitol 38

... stîlpii curții erau legați între ei cu bețe de argint. 18 Perdeaua dela poarta curții cortului era o lucrătură făcută la gherghef din fir albastru, purpuriu, cărmiziu, și din in subțire răsucit; avea o lungime de douăzeci de coți, și înălțimea era de cinci coți, ca lățimea pînzelor curții ... Ahisamac, din seminția lui Dan, meșter la săpat în pietre, la cioplit cu meșteșug, și la lucrat pe gherghef în materiile văpsite în albastru, în purpuriu, în cărmiziu, și în in subțire. 24 Tot aurul întrebuințat la lucru pentru toate lucrările sfîntului locaș, aur ieșit din daruri, se suia ...

 

Exodul Capitol 25

... l va da cu tragere de inimă. 3 Iată ce veți primi dela ei ca dar: aur, argint și aramă; 4 materii vopsite în albastru, purpuriu, cîrmiziu, pînză de in subțire și păr de capră; 5 piei de berbeci vopsite în roș și piei de vițel de mare; lemn ...

 

Exodul Capitol 27

Exodul Capitol 27 Exodul 26 Exodul Capitol 27 1 Altarul să -l faci din lemn de salcîm; lungimea lui să fie de cinci coți, și lățimea lui de cinci coți. Altarul să fie în patru colțuri, și înălțimea lui să fie de cinci coți. 2 În cele patru colțuri, să faci niște coarne care să fie dintr`o bucată cu altarul; și să -l acoperi cu aramă. 3 Să faci pentru altar oale de scos cenușa, lopeți, lighene, furculițe și tigăi pentru cărbuni; toate uneltele lui să le faci de aramă. 4 Să faci altarului un grătar de aramă, în chip de rețea, și să pui patru verigi de aramă la cele patru colțuri ale rețelei. 5 Grătarul să -l pui subt strașina altarului, începînd de jos, așa că grătarul să vină pînă la jumătatea altarului. 6 Să faci apoi niște drugi pentru altar, drugi de lemn de salcîm, și să -i acoperi cu aramă. 7 Să vîri drugii în verigi; și drugii să fie de amîndouă părțile altarului, cînd îl vor purta. 8 Să -l faci din scînduri și gol pe din lăuntru. Să fie făcut așa cum ți s`a arătat pe munte. 9 Curtea ...

 

2 Cronici Capitol 3

2 Cronici Capitol 3 2 Cronici 2 2 Cronici Capitol 3 1 Solomon a început zidirea Casei Domnului la Ierusalim, pe muntele Moria, care fusese arătat tatălui său David, în locul pregătit de David în aria lui Ornan, Iebusitul. 2 A început să zidească în a doua zi a lunii a doua, în al patrulea an al domniei lui. 3 Iată pe ce temelii a zidit Solomon Casa lui Dumnezeu. Lungimea, în coți de măsura cea veche a coților, era de șasezeci de coți, iar lățimea de douăzeci de coți. 4 Pridvorul dinainte avea douăzeci de coți lungime, cît era de lată casa, și o sută douăzeci de coți înălțime; Solomon l -a acoperit pe dinlăuntru cu aur curat. 5 A îmbrăcat cu lemn de chiparos casa cea mare, a acoperit -o cu aur curat, și a săpat pe ea finici și împletituri de lănțișoare. 6 A acoperit casa cu pietre scumpe ca podoabă; și aurul era aur din Parvaim. 7 A acoperit cu aur casa, bîrnele, pragurile, pereții și ușile, și ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPURPURIU

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 89 pentruPURPURIU.

GAROFIȚĂ

GAROFÍȚĂ , garofițe , s . f . 1. Diminutiv al lui garoafă . 2. Plantă erbacee cu frunze lanceolate și flori purpurii ; garoafă de câmp ( Dianthus carthusianorum ) . 3. Plantă erbacee ornamentală cu tulpina ramificată , cu flori mari , roșii , albe sau pestrițe ( Dianthus chinensis ) . 4. ( în sintagmele ) Garofiță de munte = plantă erbacee cu flori mari , purpurii ( Dianthus compactus ) . Garofița Pietrei Craiului = plantă erbacee a cărei tulpină de 10 - 20 cm poartă o singură floare purpurie brăzdată radial de dungi mai închise ( Dianthus callizorus ) . - Garoafă + suf . -

 

SÂNGE

SÂNGE , sângiuri , ( 5 ) s . n . 1. Substanță lichidă de culoare roșie , compusă din plasmă și din globule ( albe și roșii ) , care circulă prin vine și artere , asigurând nutriția și oxigenarea organismului la animalele superioare . 2. Fig . Obârșie ; p . ext . familie , neam ; progenitură 3. Fig . Soi , rasă ( de animale ) . 4. Compuse : sânge - de - nouă - frați sau sângele dracului , sângele - zmeului = produs vegetal rășinos , de culoare roșie , recoltat din fructele unui arbore din familia palmierilor și care , arzând , răspândește un miros plăcut ; sângele - voinicului = a ) plantă agățătoare din familia leguminoaselor , cu flori roșii , violete sau albe ( Lathyrus odoratus ) ; b ) numele a două specii de plante erbacee de munte din familia orhideelor , cu frunze înguste , alungite , îndreptate în sus , cu miros plăcut de vanilie , dintre care una cu flori mici de culoare roșie - purpurie ( Nigritella rubra ) , iar cealaltă cu flori de culoare purpurie întunecată ( Nigritella nigra ) . 5. ( Înv . ; la pl . ) Omoruri , crime . 6. ( Pop . ) Nume dat unei boli a vitelor ( care le face să

 

ȘAPTE

ȘÁPTE num . card . , s . m . 1. Număr având în numărătoare locul între șase și opt și care se indică prin cifra 7 sau VII. 2. S . m . Compus : ( Bot . ) șapte - degete = plantă erbacee cu tulpina târâtoare , cu frunze dințate și cu flori purpurii ( Comarum palustre ) . [ Var . : ( reg . ) șépte num .

 

ȘOFRAN

ȘOFRÁN , șofrani , s . m . 1. Plantă erbacee cu frunzele lungi și înguste și cu florile violete cu linii purpurii , din care se extrage o substanță aromatică de culoare galbenă , folosită în medicină , în bucătărie și în industrie ( Crocus sativus ) . 2. ( Bot . ) Șofrănel (

 

ȘTIR

ȘTIR s . m . Nume dat la trei plante erbacee , dintre care una cu tulpina ramificată , cu flori verzi dispuse în ghemulețe rotunde și cu frunze comestibile ( Amaranthus angustifolius ) , alta cu tulpina dreaptă , solidă și păroasă , cu flori verzi , mărunte , reunite într - un spic ca un fel de pămătuf la vârful ramurilor , și care servește ca nutreț pentru porci ( Amaranthus retroflexus ) , iar a treia cu frunzele roșii și florile purpurii , dispuse în ghemulețe rotunde la subsuoara frunzelor superioare sau în spice lungi și subțiri , folosită ca plantă ornamentală ( Amaranthus

 

ATÂRNĂTOARE

ATÂRNĂTOÁRE , atârnători , s . f . Agățătoare ( la haină ) . 2. Plantă erbacee ornamentală cu flori mici roz - purpurii , așezate în fascicule ( Zebrina pendula ) . - Atârna + suf . -

 

BELȘIȚĂ

BELȘÍȚĂ , belșițe , s . f . Plantă erbacee ornamentală cu frunze mari , verzui sau purpurii , și cu flori mari roșii , galbene sau pestrițe ( Canna indica ) . - Et .

 

BORCEAG

BORCEÁG , ( 1 ) s . m . , ( 2 ) borceaguri , s . n . 1. S . m . Numele a două plante : a ) măzăriche ; b ) plantă erbacee agățătoare , cu florile de culoare albă - gălbuie sau purpurie și cu fructe în formă de păstăi păroase ( Vicia pannonica ) . 2. S . n . Amestec de măzăriche sau de mazăre furajeră cu o cereală păioasă , folosit ca

 

BREBENEL

BREBENÉL , brebenei , s . m . Numele mai multor specii de plante erbacee , cu flori purpurii , trandafirii , albe sau gălbui , care înfloresc primăvara ( Corydalis ) ; breabăn ( 2 ) , brebenea . - Breabăn + suf . -

 

BRIBOI

BRIBÓI , briboi , s . m . ( Reg . ) Plantă erbacee cu tulpina păroasă și cu flori purpurii ( Geranium silvaticum ) . - Et .

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...