Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: RESPECTA

  Vezi și:RESPECTAT, RESPECTA, RESPECTARE, ÎNCADRA, ÎNGROPA, ȚINE, ANTIARTĂ, ANTIARTISTIC, ANTILITERATURĂ, ANTIMEMORII, ANTIPIESĂ ... Mai multe din DEX...

RESPECT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

RESPÉCT s.n. Atitudine sau sentiment de stimă, de considerație sau de prețuire deosebită față de cineva sau de ceva; deferență, venerație. * Expr. A ține (pe cineva) la (sau în) respect = a ține pe cineva la distanță, a nu-l lăsa devină prea familiar. A pune (pe cineva) la respect = a impune cuiva o atitudine respectuoasă. Respectele mele, formulă respectuoasă de salut. - Din fr. respect, lat. respectus.

Sursa : DEX '98

 

Respectdispreț, nerespect

Sursa : antonime

 

RESPÉCT s. 1. v. apreciere. 2. v. autoritate. 3. v. politețe.

Sursa : sinonime

 

respéct s. n. (pl. respecte în expresia respectele mele)

Sursa : ortografic

 

RESPÉCT \~e n. Sentiment sau atitudine de înaltă stimă față de o persoană; cinste; considerație; deferență. * A pune pe cineva la \~ a face pe cineva se poarte respectuos; a pune la punct pe cineva. A ține pe cineva la \~ (sau la distanță) a nu-i permite cuiva se poarte prea familiar. Cu tot \~ul (sau \~ele mele) formulă de salut, exprimând o deose-bită considerație. /respect, lat. respectus

Sursa : NODEX

 

RESPÉCT s.n. Deferență; stimă, cinste, venerație (pentru cineva). ** A ține (pe cineva) la respect = a ține (pe cineva) la distanță. [Cf. fr. respect, lat. respectus].

Sursa : neologisme

 

RESPÉCT s. n. atitudine, sentiment de stimă, de consi-derație, de prețuire deosebită față de cineva sau de ceva; deferență. o a ține (pe cineva) la ~ = a ține (pe cineva) la distanță. (< fr. respect, lat. respectus)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruRESPECT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 72 pentruRESPECT.

Ion Luca Caragiale - Termitele...

Ion Luca Caragiale - Termitele... Termitele... de Ion Luca Caragiale UN MIC CAPITOL DE ISTORIE NATURALĂ, PENTRU POPOR Termitele sunt niște gângănii, sau gâze, cum le zice poporul la făpturile mici și delicate ale naturii, pe cari oamenii de știință le numesc în genere insecte. Pe termitele acestea, naturaliștii le numără în rândul insectelor, cum zic ei, nevroptere (dela cuvintele grecești nevron, adică nerv, și pteron, adică aripă); căci ele au aripioare străvezii, înăuntrul cărora se vede o țesătură deasă de firișoare nervoase. Ele trăesc în societate întocmită ca și furnicile: au o femeiușcă prăsitoare cu câțiva bărbătuși pe lângă ea, și pe urmă mulțime de soldați și de lucrătoare. Sunt la trup cam de mărimea furnicilor dela noi; de aceea popoarele le-au crezut întotdeauna că sunt furnici cu aripi. Sunt mai multe soiuri de termite; dar toate sunt săpătoare, și afară de asta, cea mai mare parte dintre ele sunt și constructoare; adică, sapă orice a clădit omul, ca pe ruinele clădirilor omenești, să-și clădească ele cuiburile și așezămintele lor. Trăiesc rozând din tot ce le iese 'n cale, tot ce pot roade; și de aceea sunt un așa vrăjmaș al oamenilor, că marele Lineu ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Poema didactică după Boileau și Horațiu

Ion Heliade Rădulescu - Poema didactică după Boileau şi Horaţiu Poema didactică după Boileau și Horațiu de Nicolas Boileau traducere de Ion Heliade Rădulescu , 1836 Lasă-ncolo, nu mai credeți c-un autor fiecum, Scârțâind numai la versuri, spre Parnas să-și facă drum, Dacă din ceruri nu simte darul acela secret Și la nașterea lui steaua nu l-a format de poet. Voi ce de periculoasa ardoare vă-nflăcărați, Ce spinoasa carieră mândri vreți să alergați, Nu vă-ncercați pentru versuri surda a vă consuma, Nici a crede că e geniu un amor d-a tot rima. D-ambițiuni ne-nțelepte cât puteți vă depărtați Cu puterea, mintea voastră ne-ncetat vă consultați. Singură natura poate mințile mari a crea, Ea-ntre autori talente știe-a repărți și da Unul flacără-amoroasă poate-n versuri a descri, Altul prin trăsuri plăcute epigrama-a ascuți; Unul faptele eroici trâmbițând a celebra, Altul pe fluier, la umbră, păstorele a cânta. Sunt însă și oameni care nu cunosc cât prețuiesc, Cred că sunt un geniu mare și pe sine s-amăgesc. Oricare ...

 

Nicolas Boileau - Poema didactică după Boileau și Horațiu

Nicolas Boileau - Poema didactică după Boileau şi Horaţiu Poema didactică după Boileau și Horațiu de Nicolas Boileau traducere de Ion Heliade Rădulescu , 1836 Lasă-ncolo, nu mai credeți c-un autor fiecum, Scârțâind numai la versuri, spre Parnas să-și facă drum, Dacă din ceruri nu simte darul acela secret Și la nașterea lui steaua nu l-a format de poet. Voi ce de periculoasa ardoare vă-nflăcărați, Ce spinoasa carieră mândri vreți să alergați, Nu vă-ncercați pentru versuri surda a vă consuma, Nici a crede că e geniu un amor d-a tot rima. D-ambițiuni ne-nțelepte cât puteți vă depărtați Cu puterea, mintea voastră ne-ncetat vă consultați. Singură natura poate mințile mari a crea, Ea-ntre autori talente știe-a repărți și da Unul flacără-amoroasă poate-n versuri a descri, Altul prin trăsuri plăcute epigrama-a ascuți; Unul faptele eroici trâmbițând a celebra, Altul pe fluier, la umbră, păstorele a cânta. Sunt însă și oameni care nu cunosc cât prețuiesc, Cred că sunt un geniu mare și pe sine s-amăgesc. Oricare sujet ...

 

Alexandru Macedonski - Către viitorime

Alexandru Macedonski - Către viitorime Către viitorime de Alexandru Macedonski Voi, care vă veți naște de-aci-într-un veac sau doi, Voind s-aveți știință de cine-am fost și noi, Luând spre deslușire istoria, — îndată Simțirea noastră-ntreagă, de fală îmbătată, Striga-va: ,,Ca străbunii să fim de glorioși, Pe când am fost cu toții mișei sau ticăloși." Mai mult decât minciuna nimica nu răpune... E aspru adevărul, dar trebuie a-l spune Da, țara noastră toată, din cap pân' la sfârșit În zilele de astăzi e stârvul otrăvit, Din care sântu soare cu flacăra-i suavă Nu poate să mai scoată nimic decât otravă. Și mișuie asupra-i un șir de viermi grețoși Ce-l sug până la oase sătui dar lipicioși, Blestem care desigur își are începutul, Își are și prezentul, își are și trecutul, Pe când sfârșitul, — zilnic chemat și nesosit, Se pierde printre veacuri, rămâne neghicit. Dar cum? Din timpul nostru nimic nu va rămâne Ca moaște respectate a zilelor bătrâne? Ce? Zidurile Plevnei de sine au căzut Și moartă ne-a fost țara soldați când am avut? Ce? Poate să existe mai mare bărbăție Decât ...

 

Alexandru Vlahuță - Delendum

Alexandru Vlahuţă - Delendum Delendum de Alexandru Vlahuță Haide, suflete, ridică-ți leghioanele de gânduri, Și-mbrăcate-n za eternă întocmește-le în rânduri, Bate-te cu tine însuți, zbuciumă-te nopți întregi, Ca durerea ta în ritmul sfânt al versului s-o legi! Și m-așez să scriu la masa de hârțoage încărcată... Mintea-mi arde-nvălmășită tâmplele încep să-mi bată. Am atins abia condeiul, și m-au apucat fiori... Parcă văd cum stau la pândă, pătimași și cârtitori, Nevoiașii noștri critici spadasinii damblagii, Cari, neputând să muște, morfolesc arta-n gingii! Trebui să respecți bontonul, să-ți gătești versul în frac, Dacă ții ca prin saloane să poți fi lumii pe plac. Nu-ți lăsa simțirea caldă, plină, vie și întreagă Să zbucnească, și veșmântul, care-i vine, să-și aleagă; Ci ți-o-mbracă-n floricele, și-i dă-ncunjur pe departe. Plângi, urăște și blestemă după regula din carte. Fii galant nesocotește-ți patima-n care te zbați, Nu cumva să superi nervii criticilor delicați: Poezia e un cântec dulce, un parfum ceresc!... De-așa artă parfumată, o, vă foarte mulțumesc! Când mi-i inima-ncărcată, și când gândurile-n muncă Bat și rup zăgazul ...

 

Dimitrie Anghel - Într-un amurg de toamnă (Anghel)

Dimitrie Anghel - Într-un amurg de toamnă (Anghel) Într-un amurg de toamnă de Dimitrie Anghel Ca un gând rău noaptea se târăște și o mâhnire neînchipuită urcă din lumea plantelor. O umbră umedă și verde, ca răsărită din adâncul unei mlaștini, topește formele și în toată mâhnirea aceasta sufletul meu dornic de lumină luptă și el, ca o flacără ce stă să se stângă… Așa trebuie să fi fost la începutul lumilor, pe atunci când regnul vegetal stăpânea pământul. Arbori și plante uriașe, ierburi ori flori monstruoase, în aburii ce stăpâneau de-a pururi, trebuie să se fi strevăzut ca în fundul unui vis, sau ca o natură zămislită și căzută în adâncul unei ape. Și cum nu se auzea un cântec pe atunci, ori un tril sfios de pasăre, cum nu bătea un fluture din aripi și nici pas nu suna ca să trezească ecouri, astfel e și în colțul acesta de natură, unde ne găsim amândoi după o dulce zi de dragoste… Singurele puncte de senin sunt ochii tăi; dar nu știu cum, prin ce misterioasă ambianță cu cele ce ne împresoară, s-au îndepărtat și s-au făcut străini, de parcă nu mai ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Șerbănești

Dimitrie Bolintineanu - Şerbăneşti Șerbănești de Dimitrie Bolintineanu I Când vedea-vom încă un erou român!.. Secolii se scură... fiarele rămân... Nici o zi n-aduce a țării mărire; Viața noastră trece fără strălucire. La gândiri de fală, sufletul, căzut, Tremură ca sclavul ce s-a abătut. Jugul pentru dânsul s-a făcut un bine. Viața în robie nu mai e rușine! Și cu toate astea, o, pământ iubit, La mai mândre zile tu ai fost ursit. Dacă poți tu încă să mai simți, o, țară, Cânturi de mari fapte ce te-ncununară Și să verși tu încă lacrimi de mândrie, lată-un cântec încă, tristă Românie. II P-un gonaci în spume, Manta cel bătrân Trece sub vedere corpul său român. Peste barba-i albă, pletele-argintoase, Razele de soare scânteiesc voioase. Apoi generalul, mândru d-ai lui ani, Zice-aceste vorbe către căpitani — ,,Sabia străină pleacă frunți plecate; Când inima-i slabă, brațele-s legate. Mulți roșeau în viață mândru-a mai gândi În străbuna țară fericiți a fi; Căci robia lungă sufletu-njosește Tot atât cât corpul dureros zdrobește! Cât sub arme dalbe popolul ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Mircea cel Mare și solii

Dimitrie Bolintineanu - Mircea cel Mare şi solii Mircea cel Mare și solii de Dimitrie Bolintineanu Într-o sală-ntinsă, printre căpitani, Stă pe tronu-i Mircea încărcat de ani. Astfel printre trestii tinere-nverzite Un stejar întinde brațe veștejite. Astfel după dealuri verzi și numai flori Stă bătrânul munte albit de ninsori. Curtea este plină, țara în mișcare; Soli trimiși de Poartă vin la adunare. Toți stau jos mic, mare, tânăr și bătrân... Era nobil omul când era român. Solii dau firmanul. Mircea îl citește, Apoi, cu mărire, astfel le vorbește: — ,,Padișahul vostru, nu mă îndoiesc, Va să facă țara un pământ turcesc. Pacea ce-mi propune este o sclavie Până ce românul să se bată știe!" La aceste vorbe sala-a răsunat; Dar un sol îndată vorba a luat. — ,,Tu, ce într-această nație creștină Strălucești ca ziua într-a ta lumină, Tu, o, doamne, cărui patru țari se-nchin. Allah să te ție, dar ești un hain!" În murmură surdă vorbele-i se-neacă. Cavalerii trage spadele din teacă. Mircea se-ndreptează iute către ei — ,,Respectați solia, căpitanii mei!" Apoi către solii Porții el vorbește — ,,Voi, prin ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Solii lui Țepeș la Mohamet

Dimitrie Bolintineanu - Solii lui Ţepeş la Mohamet Solii lui Țepeș la Mohamet de Dimitrie Bolintineanu Mohamet ascultă, iar trimisu-i spune — ,,Tu dorești, prin arme, țara a supune, Robi a ne reduce? Sufletu-ți fugos Numai prin batalii poate fi voios. Sunetul de arme, gemetele-amare Popolilor lumii ce-i încarci de heare, Singure împacă sufletu-ți turbat. Astfel fiul stâncii seamăna-n păcat, Numai când prin noapte, printre vijelie, Apa, vântul, norii urlă cu urgie! Dar gândit-ai oare dacă poți să ții Sub a ta putere țările ce-mbii? Căci aceste locuri de când sunt sub soare Au sorbit torente d-armii și popoare. Împărate mândre! pe cât te mărești, Tot p-atât te fărâmi, tot p-atât slăbești. Pe cel mai nalt arbor crivățul abate! Un stejar a crește cearcă greutate. În mulți ani se face, dar într-un minut Vijelia bate, arboru-a căzut. Vei putea tu ține sub a ta putere Toate aste locuri fără-ngreuiere? Pasărea protege puii mititei Câți pot să-nvelească aripile ei; Dar pe câți aripa-i mică nu-nvelește Sunt lăsați furtunii, uliu-i răpește. Candela ...

 

George Topîrceanu - În jurul unui divorț

George Topîrceanu - În jurul unui divorţ În jurul unui divorț de George Topîrceanu 1911 Mișu St. Popescu vrea să divorțeze. Lung prilej de vorbe și de ipoteze ! Unii spun că Mișu singur e de vină, Că la ei în casă n-a fost zi senină. Că nu poate nimeni să-i mai intre-n voie Și-a avut norocul de-a găsit pe Zoe, Care-i rabdă toate de când l-a luat. Că desigur alta nu l-ar fi răbdat Nici măcar o lună, însă biata fată Este bunătatea personificată ! Că-nainte Zoe până nu-l luase A respins partide mult mai serioase: Jorj Athanasiu, cînd era flăcău... Goldman de la Credit... Guță Popândău, Angrosist de vinuri, — o partidă rară Și cu care Mișu nici nu se compară — Toți cu situații și destul de "bine", Refuzați de dânsa, ca să ia... pe cine ! Că săraca Zoe când l-a cunoscut Era fără slujbă și dator vândut. Că de-atunci încoace ea zadarnic speră, Că el n-are-n casă nici o manieră, Nu respectă seara orele de masă, Rareori cu leafa nimerește-acasă, Frecventează ...

 

George Topîrceanu - Ceasornicului meu

George Topîrceanu - Ceasornicului meu Ceasornicului meu de George Topîrceanu Ce, — iar ai ațipit?... Rușine Că porți blazonul de ,,patentâ€�! Te țiu, de-o lună, eu pe tine Cu mersul vremii în curent. Mașinăria ta perfectă Cunoaște ordinul legal Și-n fiecare zi respectă Repaosul... duminical. Dar poate lași necontrolate Să curgă clipele în haos, — Că ai și tu nevoie, frate, De liniște și de repaos. Ești surmenat și tu pesemne Ca și stăpânu-tău, săracul! Ce lege poate să te-ndemne Să bați necontenit tic-tacul?... Ești ,,atacatâ€�, cu siguranță. Deci, câtă vreme pulsu-ți bate, Te duc la munte pe vacanță, — ...La muntele de

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruRESPECT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 52 pentruRESPECT.

RESPECTAT

... RESPECTÁT , - Ă , respectați , - te , adj . Care se bucură de respect . - V. respecta

 

RESPECTA

RESPECTÁ , respéct , vb . I . Tranz . 1. A simți și a manifesta respect față de cineva sau de ceva ; a cinsti , a stima . 2. A nu se abate de la un contract , de la o lege , de la un angajament

 

RESPECTARE

... RESPECTÁRE , respectări , s . f . Faptul de a ( se ) respecta . - V. respecta

 

ÎNCADRA

... înconjura , a împresura ( 1 ) . 5. Tranz . și refl . A ( se ) angaja într - o întreprindere , într - o instituție 6. Refl . A respecta

 

ÎNGROPA

ÎNGROPÁ , îngróp , vb . I . I. Tranz . A băga un mort în groapă ( respectând un anumit ceremonial ) ; a înmormânta , a înhuma , a astruca . II. Tranz . și refl . 1. A ( se ) băga în pământ , a ( se ) acoperi cu pământ . 2. Fig . A ( se ) cufunda în ceva sau undeva astfel încât să fie acoperit din toate părțile ; a ( se )

 

ȚINE

... străbate , a trece printr - un loc . ( Refl . ) ( Determinat prin " de drum " ) Ține - te de drumul acesta până acasă . 5. Tranz . A respecta cu strictețe , a împlini întocmai ; a păzi ( o normă , o învoială , un angajament , o lege ) . 6. Refl . și intranz . ( De obicei ...

 

ANTIARTĂ

ANTIÁRTĂ s . f . 1. Producție care nu respectă principiile artei ( academice ) . 2. Producție antiartistică . [ Pr . : - ti -

 

ANTIARTISTIC

ANTIARTÍSTIC , - Ă , antiartistici , - ce , adj . ( Despre opere , creații ) Care nu respectă principiile artistice consacrate ; Lipsit de valoare artistică . [ Pr . : - ti - ar - ] - Anti - +

 

ANTILITERATURĂ

ANTILITERATÚRĂ s . f . Creație literară care nu respectă principiile estetice generale

 

ANTIMEMORII

ANTIMEMÓRII s . f . pl . Lucrare literară cu caracter evocator care nu respectă procedeele consacrate ale genului

 

ANTIPIESĂ

ANTIPIÉSĂ , antipiese , s . f . Piesă de teatru care nu respectă procedeele dramatice consacrate și care ilustrează o nouă estetică ; ( rar )

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...