Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:REUNIRE, ÎMPLETI, ÎMPLETIT, ÎNTROLOCA, ÎNTROLOCAT, ȘTIR, ACADEMIE, ADĂUGA, ALBUM, ANALECTE ... Mai multe din DEX...

REUNI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

REUNÍ, reunésc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) aduna, a (se) strânge laolată, a (se) întruni. [Pr.: re-u-] - Din fr. réunir.

Sursa : DEX '98

 

REUNÍ vb. 1. v. aduna. 2. v. convoca. 3. v. regrupa. 4. v. asambla. 5. v. uni. 6. (LINGV., BIOL., TEHN.) a (se) aglutina, a (se) alipi, a (se) lipi, a (se) suda, a (se) uni. (Două elemente ale vorbirii se pot \~.) 7. v. agrega. 8. a (se) aduna, a (se) înmănunchea, a (se) strânge. (Și-a \~ versurile într-un volum.) 9. v. conexa. 10. v. unifica.

Sursa : sinonime

 

reuní vb. (sil. re-u-) uni

Sursa : ortografic

 

A REUN//Í \~ésc tranz. 1) A face se reunească. 2) A strânge într-un tot; a masa; a îngrămădi. [Sil. re-u-] /réunir

Sursa : NODEX

 

A SE REUN//Í \~ésc intranz. A se uni din nou. [Sil. re-u-] /réunir

Sursa : NODEX

 

REUNÍ vb. IV. tr., refl. A (se) aduna, a (se) întruni. [Cf. fr. réunir].

Sursa : neologisme

 

REUNÍ vb. tr., refl. a (se) aduna, a (se) întruni. (< fr. réunir)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruREUNI

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentruREUNI.

Dimitrie Bolintineanu - Ziorina

Dimitrie Bolintineanu - Ziorina Ziorina de Dimitrie Bolintineanu Armia de țară de trei zile bate, Arde și fărâmă străinii-n cetate. Prin pulberea deasă vine-un cal ușor. Astfel trece-un vultur învelit în nor. Către domn se-ndreaptă... Cavalerul sare... E Ziorina, fiica-i, dulce la cătare. Ea ridică coifu-i; păru-i grațios, Ca lung fluviu d-aur se revarsă-n jos, Pe sub gene-i scântei două lăcrimele Cum sub nori lumină două dalbe stele, Și râuritoare, p-al ei chip senin, Cad din roză-n roză și din crin în crin. Bunul domn o mustră pentru ce să vie Să-și expuie viața... Să se-nturne-o-nvie. Rara-i frumusețe reunea, răpiți, Împrejuru-i bravii cei mai străluciți. Ea pricepe lesne cât era dorită. Despre-a lor simțire grațios profită. Smulge de la sânu-i o plăpândă floare Umedă d-a sale line lăcrimioare Și cu niște termeni dulci și răpitori Ea vorbește-ntr-astfel către-adoratori: — ,,Cine va purcede dup-această floare, Udă de suspine și de lăcrimioare, Îi voi da, pe viață și pe Dumnezeu, Mâna și junețea sufletului meu!" Zice, — aruncă floarea dincolo-n cetate, Dincolo ...

 

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian Despre teatrul italian de Nicolae Filimon Direcțiunea Teatrului de operă italiană fiind în ajunul de a se pune în concurență și a se da prin contract, nu ni se pare de prisos, în calitatea noastră de public, de amator de teatru și chiar de dilitant, de a emite aci și opiniunea noastră cu un chip gratuit, permițîndu-ne a face oarecari băgări de seamă asupra acestui sujet ce interesează foarte mult pe publicul nostru. Teatrul de operă sau teatrul muzical, la toți popolii cultivați și civilizați iar mai cu seamă la noi, își are necontestat o misiune, își are ținta lui, aceea de a face nu numai distracțiunea momentană a publicului amator de teatru, dar și instrucțiunea lui subt puntul de vedere muzical, de a contribui la cultivarea facultăței lui muzicale, la dezvoltarea și rafinarea gustului său, la întinderea cunoștințelor despre adevărata melodie și armonie. Numai prin posedarea acestor cunoștințe ar putea publicul nostru să ajungă la gradul de a simți bine și a înțelege opera în totul și în amănuntele lui. Un asemenea teatru n- ...

 

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruREUNI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 52 pentruREUNI.

REUNIRE

... REUNÍRE , reuniri , s . f . Acțiunea de a ( se ) reuni și rezultatul ei . [ Pr . : re - u - ] - V. reuni

 

ÎMPLETI

... ÎMPLETÍ , împletesc , vb . IV . 1. Tranz . A reuni , a împreuna mai multe fire , jurubițe etc . 2. Tranz . A strânge părul în cozi . 3. Tranz . A lucra diferite ...

 

ÎMPLETIT

ÎMPLETÍT^2 , - Ă , împletiți , - te , adj . 1. ( Despre fire , jurubițe etc . ) Reunit , încrucișat cu altele într - un anumit fel ; ( despre obiecte ) lucrat din fire de lână , bumbac , cânepă etc . sau din nuiele , flori etc . , dispuse într - un anumit fel . 2. ( Despre păr ) Strâns în cozi , făcut cozi . 3. ( Adesea fig . ) Încrucișat , încolăcit . - ÎMPLETÍT^1 s . n . Împletire . - V.

 

ÎNTROLOCA

... ÎNTROLOCÁ , întrolóc , vb . I . ( Reg . ) 1. Refl . A se strânge la un loc , a se întruni , a se reuni . 2. Tranz . și refl . A ( se ) forma , a ( se ) închega , a ( se ) înjgheba . 3. Tranz . ( Rar ) A uni ...

 

ÎNTROLOCAT

ÎNTROLOCÁT , - Ă , întrolocați , - te , adj . ( Reg . ) Strâns la un loc , întrunit , reunit . [ Var . : întrulocát , - ă , întorlocát , - ă adj . ] - V.

 

ȘTIR

ȘTIR s . m . Nume dat la trei plante erbacee , dintre care una cu tulpina ramificată , cu flori verzi dispuse în ghemulețe rotunde și cu frunze comestibile ( Amaranthus angustifolius ) , alta cu tulpina dreaptă , solidă și păroasă , cu flori verzi , mărunte , reunite într - un spic ca un fel de pămătuf la vârful ramurilor , și care servește ca nutreț pentru porci ( Amaranthus retroflexus ) , iar a treia cu frunzele roșii și florile purpurii , dispuse în ghemulețe rotunde la subsuoara frunzelor superioare sau în spice lungi și subțiri , folosită ca plantă ornamentală ( Amaranthus

 

ACADEMIE

ACADEMÍE , academii , s . f . 1. Societate de învățați , de literați , de artiști etc . creată pentru dezvoltoarea științelor și a artelor ; înaltă instituție culturală care reunește pe cei mai de seamă savanți și artiști . 2. Școală de învățământ superior . [ Acc . și : ( după lat . )

 

ADĂUGA

... plus ; a face să sporească . 2. Refl . și tranz . A ( se ) alătura , a ( se ) alipi , a ( se ) reuni

 

ALBUM

ALBÚM , albume , s . n . 1. Caiet cu foile dintr - o hârtie specială , în care se păstrează fotografii , ilustrate , mărci poștale etc . 2. Colecție de fotografii , de ilustrații , de schițe etc . , reunite , într - un volum , după o temă unitară . Album de artă . [ Pl . și :

 

ANALECTE

ANALÉCTE s . f . pl . Fragmente alese și reunite din operele unuia sau mai multor scriitori ;

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...