Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ACADEMIC, ACADEMICIAN, CORESPONDENT, NEACADEMIC ... Mai multe din DEX...

ACADEMIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ACADEMÍE, academii, s.f. 1. Societate de învățați, de literați, de artiști etc. creată pentru dezvoltoarea științelor și a artelor; înaltă instituție culturală care reuneşte pe cei mai de seamă savanți și artiști. 2. Școală de învățământ superior. [Acc. și: (după lat.) académie] - Din fr. académie, lat. academia.

Sursa : DEX '98

 

academíe s. f. (sil. mi-e-), art. academía, g.-d. art. academíei; pl. academíi, art. academíile

Sursa : ortografic

 

ACADEMÍ//E \~i f. 1) Societate formată din oameni de știință și de cultură. 2) Instituție de învățământ superior. \~ economică. [G.-D. academiei] /<lat. academia, fr. académie

Sursa : NODEX

 

ACADEMÍE s.f. 1. Prima școală filozofică, înființată de Platon la Atena, care își ținea întrunirile în grădinile consacrate eroului Akademos. 2. Înaltă instituție culturală, creată pentru a ajuta la progresul științei, al artei etc.; societate a unor oameni de cultură care se ocupă cu literatura, științele etc. 3. Școală superioară de nivel universitar, neîncadrată într-o universitate sau politehnică. [Gen. -iei. / Cf. fr. académie, it. accademia, lat. academia < gr. akademia].

Sursa : neologisme

 

ACADEMÍE s. f. 1. înaltă instituție culturală de stat, creată pentru a sluji progresul științei, literaturii, artei și tehnicii. 2. instituție de învățământ superior. (< fr. académie, lat. academia, gr. akademia)

Sursa : neoficial

 

academie, academii s.f. (intl.) cazier bogat (Notă: Definiția este preluată din Dicționar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)

Sursa : DLRLC

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruACADEMIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 91 pentruACADEMIE.

Alexei Mateevici - Către Ioan Bianu

... de Alexei Mateevici 10/IV 1913, Kiev Stimate domnule, La scrisoarea colegului Berechet adaug rândurile mele personale. Sunt român din Basarabia, „studențesc“ la Academie de la 1910, când am absolvit Seminarul din Chișinău. Mă aflu în anul al III-lea, în ajunul tezei de licență (pe rusește, „candidățieâ ...

 

Ion Luca Caragiale - Concurs și premiuri academice

Ion Luca Caragiale - Concurs şi premiuri academice Concurs și premiuri academice de Ion Luca Caragiale Academia Română și-a împărțit premiile: pe cel mare, de 12.000 lei. l-a pus la păstrare, negăsind pe nici un concurent vrednic pentru a-l obține; pe cel de 5.000 lei l-a acordat amicului nostru B. Delavrancea pentru Paraziții. Un spirit sucit, puțin în curent cu cele literare, a zis cu această ocazie: “Iar Paraziții? parcă era vorba să nu se mai premieze academicienii între dânșii!â€� Cu aceeași ocazie ne-a picat și nouă, celor de la Moftul român, dintr-o sorginte pur academică, o donațiune de 250 lei; cum? vom lămuri aceasta mai târziu. Mărturisim că cea dântâi idee ce ne-a venit a fost să împărțim frumușel această sumă între directorul și redactorul nostru— au mai făcut și alți moftangii români așa ceva, și nu s-a mai prăpădit lumea. Ne-am gândit însă că aceasta ar fi un abuz rușinos și ne-am întrebat: cum se pot întrebuința acești 250 lei mai nemerit, așa ca să răspundem ...

 

Ion Luca Caragiale - Amicului meu Gion

... Orice fină băutură bere, vin, rachiu sau bragă... Dar, per Bacco! spune-mi oare unde suntem, frate dragă? Ce comedie-i aceasta? Bine! știu o-academie E sufficietemante rimă la scamatorie Și-așa dar și prin urmare, pe Minerva și Apollo! Ctitorul Mitiță Bosco-l vom numi de-acuma-ncolo, Și ... de-a crede și crez făr-să cercetez... Mai la urmă „frunzuliță lobodă...â€� ce-mi pasă mie De teatru-comedie, boscărie-academie? Ce sunt eu, să lupt cu ghiujii? un gag. ca Galilei, Să caz jertfă la prigoană ad majorem gloriam Dei Ca să strig e pur ...

 

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment)

... de Milcov. Duiliu Zamfirescu, care era focșenean și care mă aprecia foarte mult, îmi spunea totdeauna: D-ta ești ursit să-mi iei locul la Academie! De altfel de la Milcov până la Focșani nu e decât un pas. Marele scriitor mi-a făcut cu prilejul prezentării volumului meu ...

 

Cincinat Pavelescu - Un răspuns

... a răspuns, în Universul, la prefața volumului Cântecele unui greier, spunând că nu bogatele furnici, ci tot sărmanii mei amici m-or duce la Academie. Eu nu știu la Academie De mă vor duce, precum zici, Necunoscuții mei amici, Dar cei pe care lumea-i știe Că i-am iubit și îi admir, M-ar ...

 

George Topîrceanu - Expunere de motive

... Eu dezaprob și versul șchiop Și orice premiu divizibil... Al patrulea — sunt mizantrop. Al cincilea, din fudulie... Al șaselea, fiindcă n-am Încredere-n Academie Și nici la cine s-o reclam... Al șaptelea, — mi-a fost rușine... Al optulea, n-aveam nici eu Părere bună despre ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia

Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia Introducere de Constantin Stamati-Ciurea ( Răsunete din Basarabia ) Cernăuți, 1898 Renumiții autori ruși, Turgheniev și Gogol, au descris cu măiastra lor pană vastele stepe ale patriei lor, Turgheniev în Memoriile unui vânător și Gogol în Taras Bulba . Aceste admirabile opuri, ce le-am citit încă în tinerețile mele, m-au îndemnat să scriu și eu impresiunile unei vânătoare să¬vârșite de mine în tovărășie cu mai mulți amici ai mei prin Basa¬rabia, patria mea mai restrânsă, începând de la Chișinău și cutreierând stepele bătrânului Bugeac până la gurile Dunării. Descrierea primei mele excursiuni vânătorești, scrisă în lim¬ba rusească și publicată în anul 18531, a întâmpinat la cititorii din centrul imperiului cea mai călduroasă primire. Rușii din Basa¬rabia, din contra, mi-au arătat fățiș animozitatea lor, găsind, se vede, îndrăzneață încercarea unui mămăligar, precum binevoiesc ei a ne numi, de a umbla pe căile eroilor literaturii lor. Aceeași întâmpinare ostilă a aflat-o mai târziu, chiar la boierii români din Basarabia, comedia mea Cometa de la 1853 , prin care biciuiam deplorabila educațiune ce se da îndecomun copiilor noștri, lăsați pe ...

 

George Topîrceanu - Cocostârcul albastru

... George Topîrceanu - Cocostârcul albastru Cocostârcul albastru de George Topîrceanu 1921 Cu prilejul intrării dlui Mihail Sadoveanu la Academie. Răsună cobza și vioara, Fac gospodinele pomeni... Ce chef la noi în Viișoara, Ce praznic mare-n Rădășeni ! Chiar Hanul-Boului învie ! Iar jos, la ...

 

Gheorghe Asachi - Paladiul moldovenilor

... cu ghibacea uneltire, Ilion ș-a sale temple în țărân-ar fi surpat. Cu asemene scop mare, nației mântuitor, Reglementul ca paladiu pe-Academie a urzit, Ca să fie de virtute și științe viu izvor. Că Moldovei sânta Pronie fericire a menit Pe cât zelul ...

 

Mihai Eminescu - Satira II

Mihai Eminescu - Satira II Satira II de Mihai Eminescu De ce pana mea rămâne în cerneală, mă întrebi? De ce ritmul nu m-abate cu ispita-i de la trebi? De ce dorm, îngrămădite între galbenele file, Iambii suitori, troheii, săltărețele dactile? Dacă tu știai problema astei vieți cu care lupt, Ai vedea că am cuvinte pana chiar să o fi rupt, Căci întreb, la ce-am începe să-ncercăm în luptă dreaptă A turna în formă nouă limba veche și-nțeleaptă? Acea tainică simțire, care doarme-n a ta harfă În cuplete de teatru s-o desfaci ca pe o marfă, Când cu sete cauți forma ce să poată să te-ncapă, Să le scrii cum cere lumea, vro istorie pe apă? Însă tu îmi vei răspunde că e bine ca în lume Prin frumoasă stihuire să pătrunză al meu nume, Să-mi atrag luare-aminte a bărbaților din țară, Să-mi dedic a mele versuri la cucoane, bunăoară, Și dezgustul meu din suflet să-l împac prin a mea minte. - Dragul meu, cărarea asta s-a bătut de mai nainte; Noi avem în veacul nostru ...

 

Mihai Eminescu - Scrisoarea II

Mihai Eminescu - Scrisoarea II Scrisoarea II de Mihai Eminescu De ce pana mea rămîne în cerneală, mă întrebi? De ce ritmul nu m-abate cu ispita-i de la trebi? De ce dorm, îngrămădite între galbenele file, Iambii suitori, troheii, săltărețele dactile? Dacă tu știai problema astei vieți cu care lupt, Ai vedea că am cuvinte pana chiar să o fi rupt, Căci întreb, la ce-am începe să-ncercăm în luptă dreaptă A turna în formă nouă limba veche și-nțeleaptă? Acea tainică simțire, care doarme-n a mea harfă, În cuplete de teatru s-o desfac ca pe o marfă, Cînd cu sete cauț forma ce să poată să te-ncapă, Să le scriu, cum cere lumea, vro istorie pe apă? Însa tu îmi vei răspunde că e bine ca în lume Prin frumoasă stihuire să pătrunză al meu nume, Să-mi atrag luare-aminte a bărbaților din țară, Să-mi dedic a mele versuri la cucoane, bunăoară, Și dezgustul meu din suflet să-l împac prin a mea minte. — Dragul meu, cărarea asta s-a bătut de mai nainte; Noi avem în veacul ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruACADEMIE

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentruACADEMIE.

ACADEMIC

... ACADÉMIC , - Ă , academici , - ce , adj . 1. Care ține de academie , privitor la academie

 

ACADEMICIAN

ACADEMICIÁN , - Ă , academicieni , - e , s . m . și f . Membru ( de onoare sau titular ) al unei academii . [ Pr . : - ci -

 

CORESPONDENT

CORESPONDÉNT , - Ă , corespondenți , - te , s . m . și f . , adj . I. S . m și f . 1. Persoană care colaborează la un ziar sau la o publicație periodică , trimițând spre publicare informații din locul unde se află . 2. Persoană care , în lipsa părinților unui elev , are răspunderea acestuia față de autoritățile școlare . 3. ( Rar ) Persoană cu care cineva este în corespondență . II. Adj . ( În sintagmele ) Membru corespondent = membru al unei academii sau al altei instituții științifice având aceleași obligații și drepturi ca și un membru activ , cu excepția dreptului de a vota pe viitorii membrii , care este numai consultativ . Unghiuri corespondente = fiecare dintre cele patru perechi de unghiuri , egale între ele , formate de aceeași parte a unei secante care taie două drepte

 

NEACADEMIC

NEACADÉMIC , - Ă , neacademici , - ce , adj . 1. Care nu aparține academiei sau academismului . 2. Lipsit de solemnitate , de convenționalism . [ Pr . : ne - a - ] - Ne - + academic ( după engl . non -