Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CONDAMNA, CORESPUNDE, CREDINȚĂ, DECEPȚIE, DECEPȚIONA, DESPERA, DEZAMĂGI, DEZILUZIONA, ILUZIE, NĂDĂJDUI, NĂDĂJDUIRE ... Mai multe din DEX...

SPERANȚĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SPERÁNȚĂ, speranțe, s.f. Sentiment de încredere în rezolvarea favorabilă a unei acțiuni, în realizarea unei dorințe; nădejde, sperare. * Expr. În speranța ... = nădăjduind ..., având încredere ... ** Încredere în viitorul, în reușita cuiva. ** Persoană tânără și talentată ori capabilă, de la care se așteaptă realizări mari. - Din it. speranza.

Sursa : DEX '98

 

Speranțădecepție, deznădejde, disperare

Sursa : antonime

 

SPERÁNȚĂ s. 1. nădejde, (înv.) răbdare, sperare, upovăință. (Toată \~ mea e în tine.) 2. (înv.) sperare. (X e \~ noastră.) 3. credință, nădejde, (rar) nădăjduire, (înv.) nădăjduință. (Nu și-a pierdut \~ în mai bine.)

Sursa : sinonime

 

speránță s. f., g.-d. art. speránței; pl. speránțe

Sursa : ortografic

 

SPERÁNȚ//Ă \~e f. 1) Sentiment al unei persoane care speră; credință în posibilitatea realizării unei dorințe sau a unei acțiuni; nădejde. \~ zadarnică. * În \~a sperând ; nădăjduind . A avea \~ a spera; a nădăjdui. A nutri \~a a spera în adâncul sufletului. A pierde orice \~ a înceta cu totul de a mai spera; a se descuraja complet. Nu mai este nici o \~ totul este pierdut. 2) Persoană sau lucru care constituie obiectul acestui sentiment; nădejde. Unica \~. [G.-D. speranței] /speranza

Sursa : NODEX

 

SPERÁNȚĂ s.f. Nădejde. ** (Fam.) Persoană capabilă, de la care se așteaptă mult în viitor. [< it. speranza].

Sursa : neologisme

 

SPERÁNȚĂ s. f. 1. nădejde. * încredere în viitor, în reușita cuiva. 2. (fam.) om capabil, de la care se așteaptă mult în viitor. (< it. speranza)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSPERANȚĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 258 pentruSPERANȚĂ.

Mihai Eminescu - Speranța

Mihai Eminescu - Speranţa Speranța de Mihai Eminescu Cum mîngîie dulce, alină ușor Speranța pe toți muritorii! Tristeță, durere și lacrimi, amor Azilul își află în sînu-i de dor Și pier, cum de boare pier norii. Precum călătorul, prin munți rătăcind, Prin umbra pădurii cei dese, La slaba lumină ce-o vede lucind Aleargă purtat ca de vînt Din noaptea pădurii de iese: Așa și speranța — c-un licur ușor, Cu slaba-i lumină pălindă — Animă-ne-o dată tremîndul picior, De uită de sarcini, de uită de nori, Și unde o vede s-avîntă. La cel ce în carcere plînge amar Și blestemă cerul și soartea, La neagra-i durere îi pune hotar, Făcînd să-i apară în negru talar A lumii paranimfă — moartea. Și maicii ce strînge pruncuțu-i la sîn, Privirea de lacrime plină, Văzînd cum geniile morții se-nclin Pe fruntea-i copilă cu spasmuri și chin, Speranța durerea i-alină. Căci vede surîsu-i de grație plin Și uită pericolul mare, L-apleacă mai dulce la sînu-i de crin Și fața-i umbrește cu păr ebenin, La pieptu-i îl strînge mai tare. Așa marinarii, pe mare îmblînd, ...

 

Cezar Bolliac - Speranța în ziua de mâine

Cezar Bolliac - Speranţa în ziua de mâine Speranța în ziua de mâine de Cezar Bolliac Mâine și iar mâine; și de mâine, mâine; Astăzi e durerea, mâine fericirea: Astfel crede-acela care n-are pâine, Astfel și bogatul: Toată omenirea Crede și așteaptă mâine-ntr-ajutor! Dar ast mâine oară când se ispravește? O, ce rătăcire! Mâine, e vecia. Astăzi, este viața, cât omul traiește: Astăzi, e-ntristarea; Mâine, veselia: Viața, este vrajbă; Moartea, e

 

Alexandru Macedonski - Nimic, nici chiar speranța...

Alexandru Macedonski - Nimic, nici chiar speranţa... Nimic, nici chiar speranța... de Alexandru Macedonski Nimic, nici chiar speranța în suflet nu mai cântă Când mut e viitorul și aripa ți-e frântă... Departe lași în urmă al visurilor rai... Și lacrima, chiar dânsa, când pică pe hârtie, E rece ca înghețul din inima pustie     De florile din mai! Nimic, nici chiar speranța în ochi nu licărește Când ziua după ziuă bolnavă se târăște... Și poate ca să fie de aur cerul plin, Și poate s-aibă stele albastra adâncime, Verdeață nouă, câmpul, pădurea, -ntunecime     Și râul alb, — suspin! Nimic, nici chiar speranța în groapă după tine Atunci nu mai voiește să vie, — și nu vine!... Și poate ca să fie orice după mormânt Dreptate omenească făcută unui nume, O viață viitoare, și-n tainica ei lume     Noi aripi, — nou

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Lui N. Nicoleanu

... omul cât e june; Cât e june, omul plânge; Și râzând-plângând, Cântă cântece nebune, Cântă cântece de sânge, Cântă vrând-nevrând! Râsu-i o speranță plină, Plânsu-i urma de speranță Ruptă din apus: Iar speranța-i o grădină D-unde cântecul se nalță Drept la Cel-de-Sus! Însă iată fără veste Focu-n spuză ...

 

Alphonse de Lamartine - Poetul murind

... o-am tot vidă, Ș-am azvârlit-o-ncolo ca pe o scoarță-aridă, Ce buzele umane o tot resug în van. În stearpa sa speranță d-o glorie ce pasă, În cursul vieții sale în urmă-i omul lasă Un nume ce tot scade, din zi în zi proscris; Și ... poată sta acolo, să poată-ngenunchea. Adesea în secretul al umbrei ș-al tăcerii Se nalță câte-o rugă în arderea vegherii Și află o speranță aproape d-un mormânt. D-aci mult vede omul, și alma-n neputință Ia aripi și s-avântă spre cer cu ușurință. Când ai picioru ...

 

Carol Scrob - Valurile Dunării

... Dunării Valurile Dunării de Carol Scrob Muzica: Iosif Ivanovici . Informații despre această ediție    Barca pe valuri saltă ușor Inima-mi bate plină d'amor Dulcea speranță e-n al meu pept. Vino, ah! vino, că te aștept. Vino n-ai teamă, Dorul te chiamă, Să plutim vesel și să cântăm, Și ... parcă e mai aprins, Și-n ochii tăi senini zăresc Un raiu Dumnezeesc. Barca pe valuri saltă ușor, Inima-mi bate plină d'amor, Dulcea speranță e-n al meu piept, Vino, ah! vino, vin, eu te aștept. Ah! vino, te aștept, vino, te-aștept, Dulce speranța e sânul meu, Vino ...

 

Friedrich Schiller - Resignațiune

Friedrich Schiller - Resignaţiune Resignațiune de Mihai Eminescu (din Schiller) Și eu născui în sânul Arcadiei și mie Natura mi-a jurat La leagănu-mi de aur să-mi deie bucurie; Și eu născui în sânul Arcadiei, dar mie O scurtă primăvară dureri numai mi-a dat. O dată numai Maiul vieței înflorește ­ La mine-a desflorit; Și zeul lin al păcei ­ o, lume, mă jelește! ­ Făclia mi-o apleacă, lumina-i asfințește Și iasma-i a fugit. Acuma stau pe podu-ți, vecie-nfricoșată ­ Pe podul tău pustiu: Primește-mputerirea-mi fortunei adresată, Ți-o napoiez neatinsă și nedisigilată ­ De fericire-n lume nemica eu nu știu. Și Tronului în preajmă ridic a mea-acuzare, O, jude voalat! Pe steaua-aceea merse senina zicătoare Că cumpăna dreptății o porți răsplătitoare, De secoli intronat. Aci ­ se zice ­ așteaptă pe cei răi spăimântare, Cei buni sunt fericiți. A inimei adâncuri vei da la-nfățișare, Enigmei Providenței vei da o dezlegare, Vei ține socoteală de cei nenorociți. Aci espatriatul o patrie găsește, A suferinței cale spinoasă s-a finit. ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Poetul murind

... o-am tot vidă, Ș-am azvârlit-o-ncolo ca pe o scoarță-aridă, Ce buzele umane o tot resug în van. În stearpa sa speranță d-o glorie ce pasă, În cursul vieții sale în urmă-i omul lasă Un nume ce tot scade, din zi în zi proscris; Și ... poată sta acolo, să poată-ngenunchea. Adesea în secretul al umbrei ș-al tăcerii Se nalță câte-o rugă în arderea vegherii Și află o speranță aproape d-un mormânt. D-aci mult vede omul, și alma-n neputință Ia aripi și s-avântă spre cer cu ușurință. Când ai picioru ...

 

Mihai Eminescu - Resignațiune

Mihai Eminescu - Resignaţiune Resignațiune de Mihai Eminescu (din Schiller) Și eu născui în sânul Arcadiei și mie Natura mi-a jurat La leagănu-mi de aur să-mi deie bucurie; Și eu născui în sânul Arcadiei, dar mie O scurtă primăvară dureri numai mi-a dat. O dată numai Maiul vieței înflorește ­ La mine-a desflorit; Și zeul lin al păcei ­ o, lume, mă jelește! ­ Făclia mi-o apleacă, lumina-i asfințește Și iasma-i a fugit. Acuma stau pe podu-ți, vecie-nfricoșată ­ Pe podul tău pustiu: Primește-mputerirea-mi fortunei adresată, Ți-o napoiez neatinsă și nedisigilată ­ De fericire-n lume nemica eu nu știu. Și Tronului în preajmă ridic a mea-acuzare, O, jude voalat! Pe steaua-aceea merse senina zicătoare Că cumpăna dreptății o porți răsplătitoare, De secoli intronat. Aci ­ se zice ­ așteaptă pe cei răi spăimântare, Cei buni sunt fericiți. A inimei adâncuri vei da la-nfățișare, Enigmei Providenței vei da o dezlegare, Vei ține socoteală de cei nenorociți. Aci espatriatul o patrie găsește, A suferinței cale spinoasă s-a finit. ...

 

Mihai Eminescu - Resignațiune (din Schiller)

Mihai Eminescu - Resignaţiune (din Schiller) Resignațiune de Mihai Eminescu (din Schiller) Și eu născui în sânul Arcadiei și mie Natura mi-a jurat La leagănu-mi de aur să-mi deie bucurie; Și eu născui în sânul Arcadiei, dar mie O scurtă primăvară dureri numai mi-a dat. O dată numai Maiul vieței înflorește ­ La mine-a desflorit; Și zeul lin al păcei ­ o, lume, mă jelește! ­ Făclia mi-o apleacă, lumina-i asfințește Și iasma-i a fugit. Acuma stau pe podu-ți, vecie-nfricoșată ­ Pe podul tău pustiu: Primește-mputerirea-mi fortunei adresată, Ți-o napoiez neatinsă și nedisigilată ­ De fericire-n lume nemica eu nu știu. Și Tronului în preajmă ridic a mea-acuzare, O, jude voalat! Pe steaua-aceea merse senina zicătoare Că cumpăna dreptății o porți răsplătitoare, De secoli intronat. Aci ­ se zice ­ așteaptă pe cei răi spăimântare, Cei buni sunt fericiți. A inimei adâncuri vei da la-nfățișare, Enigmei Providenței vei da o dezlegare, Vei ține socoteală de cei nenorociți. Aci espatriatul o patrie găsește, A suferinței cale spinoasă s- ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Colocviu sentimental (Iosif)

Ştefan Octavian Iosif - Colocviu sentimental (Iosif) Colocviu sentimental de Paul Verlaine , traducere de Ștefan Octavian Iosif În parcul vechi și rece și pustiu, Trec două umbre-n ceasul cenușiu. Li-s ochii ofiliți, au buze moi Și deslușești cu greu ce-și spun ei doi. În parcul vechi și rece și pustiu, Nălucile își fac trecutul viu. − Îți amintești extazul nostru vechi ? − Ce tot îmi torci trecutul în urechi ! − Dar astăzi mă mai strigi pe nume tu Și-n vis îți mai răsar eu oare ? − Nu. − Ah, zile dragi cum altele n-om ști, Cînd gurile ni se uneau ! − O fi ... − Ce bolți albastre, ce speranțe mari ! − Speranța-i azi prin norii funerari. Și astfel merg stîrnind ovăzu-n drum Și noaptea îi aude doar, prin

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSPERANȚĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentruSPERANȚĂ.

CONDAMNA

... a învinui , a blama , a ponegri , a veșteji . 3. A considera un bolnav pierdut , fără nici o speranță

 

CORESPUNDE

CORESPÚNDE , corespund , vb . III . Intranz . 1. A fi conform cu ceva , a se potrivi , a răspunde la așteptări , la dorințe sau la speranțe . 2. A fi în legătură , a comunica cu ceva ; a fi situat pe același plan cu ceva , a se afla în dreptul altui obiect . [ Part .

 

CREDINȚĂ

... adevărul unui lucru ; convingere , siguranță , certitudine . 2. ( Înv . ) Încredere ( pe care o inspiră cineva ) . 3. Fidelitate , devotament , statornicie față de cineva sau de ceva . 4. Speranță

 

DECEPȚIE

DECÉPȚIE , decepții , s . f . Înșelare a speranțelor cuiva , dezamăgire , deziluzie ; amărăciune . [ Var . : ( înv . ) decepțiúne s .

 

DECEPȚIONA

DECEPȚIONÁ , decepționez , vb . I . Tranz . A înșela speranțele sau încrederea cuiva , a cauza cuiva o decepție ; a dezamăgi , a deziluziona . [ Pr . : - ți -

 

DESPERA

... DESPERÁ , despér , vb . I . 1. Intranz . A - și pierde orice speranță , a deznădăjdui . 2. Tranz . ( Rar ) A face pe cineva să - și piardă nădejdile , răbdarea ; a exaspera . [ Prez . ind . și ...

 

DEZAMĂGI

DEZAMĂGÍ , dezamăgésc , vb . IV . Tranz . A face pe cineva să - și piardă speranțele , iluziile ; a deziluziona , a decepționa . - Dez - +

 

DEZILUZIONA

DEZILUZIONÁ , deziluzionéz , vb . I . Tranz . A pricinui cuiva o deziluzie , a face ( pe cineva ) să - și piardă speranțele , încrederea , iluziile ; a decepționa , a dezamăgi . [ Pr . : - zi -

 

ILUZIE

... formare a percepțiilor sau de anumite stări psihice sau nervoase . 2. Fig . Situație în care o aparență sau o ficțiune este considerată drept realitate ; speranță

 

NĂDĂJDUI

NĂDĂJDUÍ , nădăjduiesc , vb . IV . Tranz . și intranz . A avea speranța sau convingerea că ceea ce dorești este realizabil , a crede că cele dorite se vor îndeplini ; a spera . [ Var . : ( înv . ) nădejduí vb . IV. ] - Nădejde + suf . -

 

NĂDĂJDUIRE

... NĂDĂJDUÍRE , nădăjduiri , s . f . ( Rar ) Speranță

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...