Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DISPUS, MESCHINĂRIE, MORAL, PACE, PLICTISEALĂ, TRĂIRE, ÎNDURERA, ÎNDURERAT, ÎNMUIAT, AFECTA ... Mai multe din DEX...

SUFLETESC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SUFLETÉSC, -EÁSCĂ, sufletești, adj. Al sufletului; care ține de suflet, privitor la suflet; p. ext. moral, spiritual. - Suflet + suf. -esc.

Sursa : DEX '98

 

SUFLETÉSC adj. v. citit, cult, cultivat, educat, instruit, învățat.

Sursa : sinonime

 

SUFLETÉSC adj. 1. imaterial, nematerial, spiritual. (Componentă \~ ească.) 2. v. spiritual. 3. v. psihic. 4. v. duhovnicesc. 5. adoptiv, spiritual. (Ei sânt părinții mei \~ești.)

Sursa : sinonime

 

sufletésc adj. m. (sil. -fle-), f. sufleteáscă; pl. m. și f. sufletéști

Sursa : ortografic

 

SUFLET//ÉSC \~eáscă (\~éști) 1) Care ține de suflet; propriu sufletului. Stare \~ească. 2) Care ține de trăsăturile morale ale omului. Tărie \~ească. Mulțumire \~ească. [Sil. su-fle-] /suflet + suf. \~esc

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSUFLETESC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 202 pentruSUFLETESC.

Garabet Ibrăileanu - Originalitatea formei

Garabet Ibrăileanu - Originalitatea formei Originalitatea formei de Garabet Ibrăileanu Cînd vorbim despre formă, nu trebuie să ne închipuim că avem a face cu ceva existent de sine, că ar fi o deosebire obiectivă între formă și fond, căci atunci am face o mare greșeală, am cădea în metafizică. Deosebirea între formă și fond e mai mult o deosebire logică, menită a ne ușura analiza în chestiile de estetică. Din punct de vedere obiectiv, ea nu există, căci o bucată literară, o poezie, de pildă, nu-i altceva decât exprimarea unei stări sufletești, iar o stare sufletească exprimată e un fenomen pe care îl putem descompune numai din punct de vedere logic, dar nu-l putem, în mod obiectiv, tăia în două, în formă și fond, căci una fără alta nu poate exista și nimeni n-a vazut nici formă, nici fond separate. Ceea ce noi numim formă e chipul de a exprima cutare sau cutare stare sufletească, cu alte cuvinte, chipul în care se manifestă în afară o stare sufletească oarecare... Dacă este așa, atunci e evident că între ceea ce numim formă și între fond există o legătură, un paralelism ...

 

Antim Ivireanul - Dedicația Psaltirei românești, tipărită la București, în anul 1694

... ia seama voroavelor ce au toți Psalomii ei; și așa poate cunoaște ce fĂ©liu de laude i să cuvine. Că văzând măriia-ta folosul sufletesc ce iaste ascuns într-însa, și măcar de au fost și de alții mai denainte în multe fĂ©liuri tipărită, iară acum mai cu multă ...

 

Garabet Ibrăileanu - Înrâurirea artei

Garabet Ibrăileanu - Înrâurirea artei Înrâurirea artei de Garabet Ibrăileanu Că arta are înrâurire, asta nici nu se poate discuta. Că arta poate avea și o înrâurire rea, ca și una bună, asta iarăși nu mai are nevoie de dovadă. Este însă chestia: care-i înrâurirea artei? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să avem în vedere ce este un artist. Un artist este un om care, din pricina organizației sale nervoase, simte mai mult decât noi și are și puterea de a întrupa în forme alese și sugestive simțirea sa. Artistul, prin urmare, ne sugerează simțirea sa. Este întrebarea: artistul poate sugera, poate captiva pe oricine? Poate avea înrâurire asupra oricui? Desigur că nu, căci pentru ca să-ți sugereze simțirile sale trebuie ca tu însuți să fii sugestibil de aceste simțiri, adică să ai o stare sufletească asemănătoare cu a artistului. De aicea nu urmează că trebuie să ai o stare sufletească identică, căci atunci un artist n-ar avea înrâurire asupra nimănui, căci nu sunt doi oameni cu o identică stare sufletească, precum nu sunt doi oameni cu o figură identică. A avea aceeași stare sufletească însemnează ...

 

Titu Maiorescu - Din experiență

Titu Maiorescu - Din experienţă Din experiență de Titu Maiorescu Publicat în „Almanahul societății academice «România Jună»â€� din Viena (1888) De mult s-a zis, și s-a zis cu drept cuvânt, că lucrurile simple sunt cele mai grele de priceput și de primit; și această veche maximă rămâne din nefericire aplicabilă și în starea actuală a așa-numitei culturi, pe când, din contră, adevărata cultură nu va fi mai bine întemeiată decât în proporția restrângerii acelei maxime, adică atunci când lucrurile simple vor fi din ce în ce mai ușor înțelese și mai îndeobște primite. Confuzia ce domnește ast[...]n atâtea discuții publice și private de cel mai mare interes, confuzia, d. e., în politică, în educația tinerimii, în etică, în relațiile sociale, provine din starea înapoiată în care se află încă toate științele numite „biologice“, îndeosebi psihologia. Nu e vorbă, de învâțat se învață întruna psihologie (sau „știința sufletului“) în școalele publice; ea este chiar introdusă în licee, necum la universități. Dar ceea ce ni se dă aici drept știință este în cea mai mare parte o frazeologie lipsită de folos practic și în multe ...

 

George Topîrceanu - Pe un volum de Eminescu

... acestui artist incomparabil. * Despărțind ad-hoc forma de fond, observăm că la unii poeți de ieri și de astăzi expresia formală întrece cu mult conținutul sufletesc. Poetul are mania de a spune totul cât mai pe departe, cu ocol, cu diplomație parcă... E un labirint de întorsături precaute în ... parte din ce are de spus, lăsând pe cititor să completeze inevitabil restul. Acesta e Eminescu. El spune întotdeauna mai mult decât exprimă direct. Conținutul sufletesc întrece covârșitor expresia formală... De aceea el a avut, într-o măsură unică la noi, puterea de a evoca. Aleg, din ... sub-înțelesul „odinioară te deosebeai de toateâ€�) este ceea ce Stendhal explică pe zeci de pagini prin fenomenul cristalizației ; e cel mai caracteristic efect sufletesc al amorului; e însuși Amorul... „La umblet și la port...â€� De ce a ales poetul (nu e vorba de-o alegere ... Saki-deva, Conturează nostalgia de fenol și de mister Și-mi pătrunde-acut în craniu, ca un vers de Baudelaire... [3] Iar exhibiția acestui vid sufletesc e colorată apoi, după gradul de inteligență al fiecăruia, de dorința de a părea original și mare cu orice preț. Unul e diabolic ...

 

Garabet Ibrăileanu - Varia

Garabet Ibrăileanu - Varia Varia de Garabet Ibrăileanu 1. Un prieten cu adevărat, dar cu adevărat bun e acela pe care îl cauți în zadar. 2. Prietenia din tinerețe devine adesea cunoștință veche la bătrânețe. În bătrânețe ideile și mai cu seamă sentimentele se răcesc și rămân ideile, care, pierzând și ele elementul entuziasmului, devin simțăminte de datorie. Slăbindu-se sentimentele și pierzându-se entuziasmul care leagă pe prieteni, se slăbește prietenia. 3. Știința, prin însăși natura sa, e singurul lucru pe care trântorii nu-l pot căpăta prin munca altora. Rodul muncii de a învăța nu poate fi furat de altul. Acest lucru e natural azi; însă când s-ar putea fura și rodul acestei munci, desigur burghezii ar spune că așa e bine, așa e armonie. 4. La unii, întrebuințarea podoabelor se tălmăcește astfel: neavând nimica în sine , pun în schimb pe sine . 5. Altruismul nu-i decât egoismul bine înțeles, priincios individului și unui număr cât mai mare de alți indivizi, a căror bunăstare aduce bine individului de la care purcede fapta. 6. Inteligența nu se poate sulimeni spre a arăta altfel de cum este; deci cei proști n-au nici ...

 

Alexei Mateevici - Preoțimea și poporul nostru

Alexei Mateevici - Preoţimea şi poporul nostru Preoțimea și poporul nostru de Alexei Mateevici Grea vreme. O stare de cumpănă, o stare nehotărâtă, prin care arareori a mai fi trecut moldoveanul nostru basarabean cu toate nenorocirile lui. Știm cu toții, că scaparea noastră este numai cea mai strânsă unire între noi înșine. Știm că prin această unire trebuie să ne gătim în cel mai silitor chip de alegeri, de la care atârnă tot viitorul nostru. Înaintea noastră se desfășoară un drum neted și, mergând pe acest drum, am putea să ajungem măcar la o parte din cele ce le dorim. Dar iată că pe acest drum se ivesc piedici. Nu ni se dă nouă voie să facem adunări în orișice fel, noi nu putem fățiș să ne strângem la un loc, să vorbim despre ce ne doare pe noi, să ne punem unul pe altul la cale, să ne cunoaștem simțirile și părerile noastre, să știm pe cine să-l alegem. Nu putem, vasăzică, să ne pregătim ca oamenii, cum se cuvine, pentru zidirea vieții noastre. Iar, precum am mai spus, trebuie să ne pregătim. Grea vreme... Ce să facem noi în vederea unor asemenea lucruri? Bietul țăran ...

 

Garabet Ibrăileanu - Împrumutarea formei

Garabet Ibrăileanu - Împrumutarea formei Împrumutarea formei de Garabet Ibrăileanu În Originalitatea formei din numărul trecut am spus că împrumutarea formei nu e un fenomen ce ar răsturna explicația noastră în privința legăturii dintre formă și fond, dar că, dimpotrivă, această împrumutare întărește încă această explicație. Pentru a vedea aceasta, vom analiza eminescianismul și, arătând pricinile lui, vom înțelege de ce împrumutarea formei nu răstoarnă cele spuse de noi în articolul trecut. Eminescienii sunt de două feluri: cei fără talent și cei cu talent. Acei care nu-s poeți, adică simplii muritori, nu zic că nu vor fi simțind nimica, căci toți oamenii simt mai mult ori mai puțin și toți au simțământul frumosului, dar simțirea lor n-atinge gradul acela, de la care mai în sus începe a fi poet cineva. Toți simțim, dar nu toți simțim așa de tare ca să putem fi poeți. Acești poeți eminescieni, fără darul poeziei, citind pe Eminescu și găsind într-însul expresia tendințelor și simțămintelor lor, devin admiratorii marelui poet, firește. Până aicea ajungem toți. Însă unora dintre noi, muritori de rând, ne vine și nouă gustul să facem poezii, și cum Eminescu a întrupat așa ...

 

Paul Zarifopol - Creație și analiză

... de care s-a pomenit atât de mult și atât de confuz, nu înseamnă nimic alta decât supunerea inevitabilă a torentului sufletesc către un sistem de expresie pe care l-ai ales. Torentul însuși e inexpresibil. Arta e, cum e și știința, un langage bien fait; și ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor

... lenevesc a vă cerceta, după putință, cu învățăturile cĂ©le sufletești. Că de pe aceasta mă voiu cunoaște cu adevărat că vă sunt părinte sufletesc și păstoriu, când voiu pofti cinstea, folosul și spăseniia sufletelor voastre. Și dumneavoastră iară de pe aceasta vă veți arăta cum sunteți adevărații fii sufletești ...

 

Garabet Ibrăileanu - Viață și moarte

Garabet Ibrăileanu - Viaţă şi moarte Viață și moarte de Garabet Ibrăileanu 1. Se zice că trece timpul. Timpul nu trece. Timpul nu trece niciodată; noi trecem prin timp. După cum unui călător din tren i se pare că trec arborii din câmpie, așa și nouă ni se pare că trece timpul. În realitate nici arborii, nici timpul nu trece, noi suntem acei ce trecem. Timpul e veșnic același, asemenea lui și în repaos etern ca și spațiul. 2. De multe ori dorim a schimba o grijă mică, prezentă, pentru alta, deși mai mare, dar îndepărtată. 3. A tălmăci existența lui Dumnezeu e a avea pentru fiecare tălmăcire o altă noțiune de Dumnezeu; a tălmăci neexistența e a avea o singură noțiune, un singur scop: că nu-i. 4. O, moarte! Tu ne rănești mereu pe noi, dar numai prin aceasta tu ne aduci aminte de rănile pe care noi, mai ales, le-am pricinuit. Și după cum gândul morții prietenilor face mai ușor ca să ne împlinim datoriile către ei și ne scutește de chinurile conștiinței, tot astfel moartea ia cu dânsa, din nenorocire, când în adevăr vine, o ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruSUFLETESC

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentruSUFLETESC.

1 Corinteni Capitol 14

1 Corinteni Capitol 14 1 Corinteni 13 1 Corinteni Capitol 14 1 Urmăriți dragostea. Umblați și după darurile duhovnicești, dar mai ales să proorociți. 2 În adevăr, cine vorbește în altă limbă, nu vorbește oamenilor, ci lui Dumnezeu; căci nimeni nu -l înțelege, și, cu duhul, el spune taine. 3 Cine proorocește, dimpotrivă, vorbește oamenilor, spre zidire, sfătuire și mîngîiere. 4 Cine vorbește în altă limbă, se zidește pe sine însuș; dar cine proorocește, zidește sufletește Biserica. 5 Aș dori ca toți să vorbiți în alte limbi, dar mai ales să proorociți. Cine proorocește, este mai mare decît cine vorbește în alte limbi; afară numai dacă tîlmăcește aceste limbi, pentruca să capete Biserica zidire sufletească. 6 În adevăr, fraților, de ce folos v`aș fi eu, dacă aș veni la voi vorbind în alte limbi, și dacă cuvîntul meu nu v`ar aduce nici descoperire, nici cunoștință, nici proorocie, nici învățătură? 7 Chiar și lucrurile neînsuflețite, cari dau un sunet, fie un fluier sau o alăută: dacă nu dau sunete deslușite, cine va cunoaște ce se cîntă cu fluierul sau cu alăuta? 8 Și dacă trîmbița dă un sunet încurcat, cine se va pregăti de luptă? 9 Tot așa ...

 

Ieremia Capitol 2

Ieremia Capitol 2 Ieremia 1 Ieremia Capitol 2 1 ,,Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,Du-te, și strigă la urechile cetății Ierusalimului: ,Așa vorbește Domnul: ,Mi-aduc aminte încă de dragostea pe care o aveai cînd erai tînără, de iubirea ta, cînd erai logodită, cînd Mă urmai în pustie, într`un pămînt nesămănat. 3 Atunci Israel era închinat Domnului, era cele dintîi roade ale lui; toți cei ce mîncau din ele se făceau vinovați și venea nenorocirea peste ei, zice Domnul.`` 4 ,,Ascultați Cuvîntul Domnului, casa lui Iacov, și voi, toate familiile casei lui Israel! 5 Așa vorbește Domnul: ,Ce nelegiuire au găsit părinții voștri în Mine, de s`au depărtat de Mine, și au mers după nimicuri și au ajuns ei înșiși de nimic? 6 Ei n`au întrebat: ,Unde este Domnul, care ne -a scos din țara Egiptului, care ne -a povățuit prin pustie, printr`un pămînt uscat și plin de gropi, printr`un pămînt unde domnește seceta și umbra morții, printr`un pămînt pe unde nimeni nu trece și unde nu locuiește nici un om?` 7 ,V`am adus într`o țară ca o livadă de pomi, ca ...

 

Ezechiel Capitol 34

Ezechiel Capitol 34 Ezechiel 33 Ezechiel Capitol 34 1 Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,,Fiul omului, proorocește împotriva păstorilor sufletești ai lui Israel! Proorocește, și spune-le lor, păstorilor: ,Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ,Vai de păstorii lui Israel, cari se pasc pe ei înșiși! Nu trebuie păstorii să pască turma? 3 Voi mîncați grăsimea, vă îmbrăcați cu lîna, tăiați ce e gras, dar nu pașteți oile. 4 Nu întăriți pe cele slabe, nu vindecați pe cea bolnavă, nu legați pe cea rănită; n`aduceți înapoi pe cea rătăcită, nu căutați pe cea pierdută, ci le stăpîniți cu asuprire și cu asprime! 5 Astfel ele s`au risipit, pentrucă n`aveau păstor; au ajuns prada tuturor fiarelor cîmpului, și s`au risipit. 6 Turma Mea rătăcește pe toți munții și pe toate dealurile înalte; oile Mele sînt risipite pe toată fața țării, și nimeni nu îngrijește de ele, nici nu le caută!`` 7 De aceea, păstorilor, ascultați Cuvîntul Domnului! 8 ,,Pe viața Mea, zice Domnul Dumnezeu, pentrucă oile Mele au ajuns de jaf și sînt prada tuturor fiarelor cîmpului, din lipsă de păstor, pentrucă păstorii Mei n`au nicio grijă de oile Mele, ci se pășteau ...

 

Fapte Capitol 10

Fapte Capitol 10 Fapte 9 Fapte Capitol 10 1 În Cezarea era un om cu numele Corneliu, sutaș din ceata de ostași numită ,,Italiana``. 2 Omul acesta era cucernic și temător de Dumnezeu, împreună cu toată casa lui. El făcea multe milostenii norodului, și se ruga totdeauna lui Dumnezeu. 3 Pela ceasul al nouălea din zi, a văzut lămurit într`o vedenie pe un înger al lui Dumnezeu că a intrat la el, și i -a zis: ,,Cornelie!`` 4 Corneliu s`a uitat țintă la el, s`a înfricoșat, și a răspuns: ,,Ce este, Doamne?`` Și îngerul i -a zis: ,,Rugăciunile și milosteniile tale s`au suit înaintea lui Dumnezeu, și El Și -a adus aminte de ele. 5 Trimete acum niște oameni la Iope, și chiamă pe Simon, zis și Petru. 6 El găzduiește la un om, numit Simon tăbăcarul, a cărui casă este lîngă mare: acela îți va spune ce trebuie să faci.`` 7 Cum a plecat îngerul, care vorbise cu el, Corneliu a chemat două din slugile sale, și un ostaș cucernic din aceia ...

 

Fapte Capitol 11

Fapte Capitol 11 Fapte 10 Fapte Capitol 11 1 Apostolii și frații, cari erau în Iudea, au auzit că și Neamurile au primit Cuvîntul lui Dumnezeu. 2 Și cînd s`a suit Petru la Ierusalim, îl mustrau cei tăiați împrejur, 3 și ziceau: ,,Ai intrat în casă la niște oameni netăiați împrejur, și ai mîncat cu ei.`` 4 Petru a început să le spună pe rînd cele întîmplate. El a zis: 5 ,,Eram în cetatea Iope; și, pe cînd mă rugam, am căzut într`o răpire sufletească, și am avut o vedenie: un vas ca o față de masă mare, legată cu cele patru colțuri, se cobora din cer, și a venit pînă la mine. 6 Cînd m`am uitat în ea, am văzut dobitoacele cu patru picioare de pe pămînt, fiarele, tîrîtoarele și păsările cerului. 7 Și am auzit un glas, care mi -a zis: ,Petre, scoală-te, taie și mănînîncă.` 8 Dar eu am răspuns: ,Nicidecum, Doamne, căci nimic spurcat sau necurat n`a intrat vreodată în gura mea.` 9 Și glasul mi -a zis a doua oară din cer: , ...

 

Fapte Capitol 22

Fapte Capitol 22 Fapte 21 Fapte Capitol 22 1 ,,Fraților și părinților, ascultați acum cuvîntul meu de apărare față de voi!`` 2 Cînd au auzit ei că le vorbește în limba evreiască, au ținut și mai multă liniște. Și Pavel a zis: 3 ,,Eu sînt Iudeu, născut în Tarsul Ciliciei; dar am fost crescut în cetatea aceasta, am învățat la picioarele lui Gamaliel să cunosc cu deamăruntul Legea părinților noștri, și am fost tot atît de plin de rîvnă pentru Dumnezeu, cum sînteți și voi toți azi. 4 Am prigonit pînă la moarte această Cale, am legat și am pus în temniță bărbați și femei: 5 Marele preot și tot soborul bătrînilor îmi sînt martori. Am luat chiar și scrisori dela ei către frații din Damasc, unde m`am dus să aduc legați la Ierusalim pe ceice se aflau acolo, ca să fie pedepsiți. 6 Cînd eram pe drum și mă apropiam de Damasc, deodată, pela amiază, a strălucit împrejurul meu o mare lumină din cer. 7 Am căzut la pămînt, și am auzit un glas, care-mi zicea: ,Saule, Saule, pentru ce Mă prigonești?` 8 ,Cine ești, Doamne?` am răspuns eu. Și El ...

 

Iacov Capitol 3

Iacov Capitol 3 Iacov 2 Iacov Capitol 3 1 Frații mei, să nu fiți mulți învățători, căci știți că vom primi o judecată mai aspră. 2 Toți greșim în multe feluri. Dacă nu greșește cineva în vorbire, este un om desăvîrșit, și poate să-și țină în frîu tot trupul. 3 De pildă, dacă punem cailor frîul în gură, ca să ne asculte, le cîrmuim tot trupul. 4 Iată, și corăbiile, cît de mari sînt, și, măcar că sînt mînate de vînturi iuți, totuș sînt cîrmuite de o cîrmă foarte mică, după gustul cîrmaciului. 5 Tot așa și limba, este un mic mădular, și se fălește cu lucruri mari. Iată, un foc mic ce pădure mare aprinde! 6 Limba este și ea un foc, este o lume de nelegiuiri. Ea este aceea dintre mădularele noastre, care întinează tot trupul și aprinde roata vieții, cînd este aprinsă de focul gheenei. 7 Toate soiurile de fiare, de păsări, de tîrîtoare, de viețuitoare de mare se îmblînzesc, și au fost îmblînzite de neamul omenesc, 8 dar limba niciun om n`o poate îmblînzi. Ea este un rău, care nu se poate înfrîna, este plină de o otravă de moarte. 9 Cu ea ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSUFLETESC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 93 pentruSUFLETESC.

DISPUS

DISPÚS , - Ă , dispuși , - se , adj . Aflat într - o situație sau într - o stare sufletească potrivită pentru a face un lucru ; înclinat să . . . gata să . . . Expr . A fi ( bine ) dispus = a ) a avea bună dispoziție , a fi vesel , mulțumit ; b ) a fi ușor amețit de băutură . A fi rău ( sau prost ) dispus = a fi într - o stare sufletească rea . - V.

 

MESCHINĂRIE

MESCHINĂRÍE , meschinării , s . f . 1. Lipsă de generozitate , de noblețe sufletească , micime ( sufletească , de caracter ) ; ( mai ales la pl . ) atitudine , gest , faptă de om meschin . 2. Lipsă de importanță , de semnificație ; întâmplare , fapt

 

MORAL

MORÁL , - Ă , morali , - e , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care aparține moralei , conduitei admise și practicate într - o societate , care se referă la morală ; etic ; care este conform cu morala ; cinstit , bun ; moralicesc . 2. Care aparține psihicului , spiritului , intelectului , care se referă la psihic , spirit sau intelect ; spiritual , intelectual . II. S . n . 1. Ansamblul facultăților sufletești și spirituale . 2. Stare afectivă , dispoziție sufletească temporară care privește puterea , dorința , fermitatea de a suporta pericolele , oboseala ,

 

PACE

... unui conflict armat . 3. ( Într - o comunitate socială ) Lipsă de tulburări , de conflicte , de vrajbă ; armonie ^1 , împăciuire , înțelegere . 4. Liniște sufletească , stare de calm sufletesc

 

PLICTISEALĂ

... s . f . 1. Stare sufletească apăsătoare , ușoară depresiune morală provocată de singurătate , de lipsa de ocupație sau de o ocupație neatrăgătoare , de monotonie etc . ; gol sufletesc

 

TRĂIRE

... TRĂÍRE s . f . 1. Faptul de a trăi ; viețuire . 2. Proces sufletesc , experiență sufletească ( trăite cu intensitate ) . 3. Metodă metafizică de cunoaștere care pretinde că se poate ajunge la cunoașterea întregii realități pe baza experienței psihice subiective ...

 

ÎNDURERA

ÎNDURERÁ , îndurerez , vb . I . Tranz . A provoca cuiva o durere sufletească ; a întrista , a amărî , a

 

ÎNDURERAT

ÎNDURERÁT , - Ă , îndurerați , - te , adj . Care încearcă , suportă o mare durere sufletească ; trist , amărât . V.

 

ÎNMUIAT

ÎNMUIÁT , - Ă , înmuiați , - te , adj . 1. Introdus în apă sau în alt lichid ; umezit , îmbibat cu un lichid . 2. Devenit moale ( prin încălzire sau prin adaos de lichid ) . 3. Fig . ( Despre oameni și stările lor sufletești ) Potolit , calmat , liniștit ; p . ext .

 

AFECTA

AFECTÁ^2 , afectez , vb . I . Tranz . 1. A mâhni , a întrista . 2. A simula o anumită stare sufletească . 3. A prejudicia , a leza . AFECTÁ^1 , afectez , vb . I . Tranz . A destina ( o sumă de bani , o cantitate de materiale etc . ) unui anumit

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...