Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:COCOȘ, CULBUTOR, LOVITURĂ, TACHET, VENTIL ... Mai multe din DEX...

SUPAPĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SUPÁPĂ, supape, s.f. 1. Organ de mașină montat în dreptul unui orificiu și folosit pentru întreruperea sau restabilirea circuitului unui fluid care trece prin acest orificiu. * Supapă electrică = redresor. 2. Valvă care se foloseşte ca organ de închidere a unei supape (1); ventil. 3. Dispozitiv pentru evacuarea parțială a gazului din interiorul aerostatelor sau al dirijabilelor. - Din fr. soupape.

Sursa : DEX '98

 

SUPÁPĂ s. (TEHN.) 1. v. ventil. 2. supapă electrică. v. redresor.

Sursa : sinonime

 

supápă s. f., g.-d. art. supápei; pl. supápe

Sursa : ortografic

 

SUPÁP//Ă \~e f. tehn. 1) Organ al unui sistem tehnic care serveşte pentru reglarea mișcării unui fluid într-un circuit. 2) Dispozitiv pentru închiderea și deschiderea unui orificiu prin care trece un fluid; ventil. /soupape

Sursa : NODEX

 

SUPÁPĂ s.f. Organ de întrerupere sau de restabilire a circuitului unui fluid care trece printr-un orificiu al unui mecanism; valvă, ventil. [< fr. soupape].

Sursa : neologisme

 

SUPÁPĂ s. f. organ de întrerupere sau de restabilire a circuitului unui fluid care trece printr-un orificiu. * (fig.) mijloc de a scăpa de ceva supărător. (< fr. soupape)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSUPAPĂ

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentruSUPAPĂ.

Dimitrie Anghel - Dușmanul mașinismului

Dimitrie Anghel - Duşmanul maşinismului Dușmanul mașinismului de Dimitrie Anghel Din volumul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Minerva , III, 1032, 31 oct. 1011, p. 1. De la custura informă de silex, ori de la întîiul cuțit de plug făcut din bucata de fier căzută din cine știe ce astru, pe vremea bunilor troglodiți, și pînă la perfecționatele instrumente aratorii din zilele noastre, ce cale uriașe am străbătut. Pentru dunga neagră pe care o scrijelează omul de la începutul lumii, pe fața răbdătorului pămînt, în care să arunce sămînța, cîte minți nu s-au trudit pînă să ajungă la arătură adîncă a plugului cu aburi. Domnul Panțu însă era contra mașinismului și pentru tradiție. Trogloditul din el nu murise încă, și simplul fier de plug, cu care se slujise părinții și străbunii noștri din vremurile cele mai patriarhale, îl satisfăcea cu prisosință. "Mașinile sunt un cuvînt van și niște invenții complicate și diabolice. Totul e să sameni la vreme și să ai ploi priincioase", zicea el. Stăpînul lui era însă cu totul de altă părere, știind că un pămînt, cu cît îl vei lucra mai bine, cu atîta va rodi și el mai mult. Poate că era greșit ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Irinel

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Irinel Irinel de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Așa am fost eu: să scriu tot ce-mi trece prin minte și să nu spui nimic oamenilor. Oamenii sunt teribili. Privire grea și vorbă cu atâtea înțelesuri... Nu pumnul, ci ochii omului mă sperie; prin ei, ca prin niște lunete, văd ce se petrece în adâncimea unei tăceri viclene. Da, sunt nesuferite aceste supape de lumină. Mi-e cu neputință să privesc în ele fără să mă cutremur. Așa m-am născut. Sunt mulți ca mine. Un singur lucru mă deosebește de ei: eu am priceput devreme de ce sufăr printre oameni, fără a-i urî, iar ei îi urăsc fără să știe de ce. După cum vedeți, nu sunt curajos — ferească Dumnezeu! — dar nici poltron. În fața unui revolver nu tremur. Dacă m-ați vedea cum mă reped printre muncitori — închizând ochii, bineînțeles, — desigur că m-ați crede un erou și n-ați înțelege deloc cum un asemenea cavaler să fie așa de timid în fața domnilor liniștiți și galanți. Dar când vorbesc cu o femeie frumoasă? Ah, femeile, femeile! Nu, nu, ele nu vorbesc ca noi, nu privesc ca noi, nu ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Cauza pesimismului în literatură și viață

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Cauza pesimismului în literatură şi viaţă Cauza pesimismului în literatură și viață de Constantin Dobrogeanu-Gherea Într-un mic studiu critic e foarte greu a vorbi despre o chestie însemnată; sunt neajunsuri fatale care țin de marginile restrânse ale unui articol. Foarte des se întâmplă să nu fii înțeles așa cum ai fi dorit, pentru că n-ai avut destul spațiu pentru a-ți explica gândirile în toată întinderea lor. De altmintrelea nu numai sriitorul și spațiul restrâns al unui articol sunt de vină, ci de multe ori și nebăgarea de seamă a cititorului. Toate acestea împreună sunt pricina pentru care articolul meu Decepționismul ... din volumul întâi a fost de mulți înțeles foarte greșit. Așa, spre pildă, dl Petrașcu, într-un studiu critic asupra lui Eminescu, zice următoarele: „La noi, dl Gherea Dobrogheanu crede cu siguranță că pricina acestui decepționism, cum îl numește domnia sa, ar sta în disproporția dintre făgăduințele mari și actele mici ale revoluției noastre de la 1848. Spiritele au fost exaltate mai întâi de vorbe, în urmă desiluzionate de fapte, și astăzi ele respiră în această deziluzie." Ceea ce pot zice cu siguranță ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSUPAPĂ

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentruSUPAPĂ.

COCOȘ

COCÓȘ , cocoși , ( I , III , IV ) s . m . , cocoașe , ( II ) s . n . I. S . m . Masculul găinii ; pasăre domestică mai mare decât găina , cu o creastă roșie dezvoltată , cu cioc ascuțit și cu penele de diferite culori ( Gallus bankiva domestica ) . II. S . n . 1. Ciocănel percutor la armele de vânătoare . 2. Pârghie de comandă a supapei la ciocanele acționate cu aer comprimat sau cu aburi . III. S . m . 1. ( Pop . ) Partea centrală a miezului pepenului verde , mai dulce și lipsită de sâmburi . 2. ( Reg . ; la pl . ) Floricele ( de mâncat ) . IV. S . m . Categorie în care sunt încadrați boxerii între 51 și 54 kg și luptătorii între 52 și 57 kg ; boxer sau luptător care face parte din această categorie . [ Var . : ( reg . ) cucóș s . m . și

 

CULBUTOR

CULBUTÓR , culbutoare , s . n . 1. Basculator . 2. Element al mecanismului de distribuție , format dintr - o pârghie articulată care transmite mișcarea de la arborele cu came la supapele unui motor cu ardere

 

LOVITURĂ

LOVITÚRĂ , lovituri , s . f . 1. Atingere bruscă și puternică , izbitură ; ( concr . ) zgomot ( puternic ) cauzat de o asemenea izbitură . 2. Fig . Supărare , durere sufletească ; necaz ; neajuns . 3. ( Mil . ) Atac puternic executat asupra inamicului în scopul zdrobirii lui și al capturării armamentului său . 4. ( În sintagmele și expr . ) Lovitură de stat = act de violare a constituției stabilite prin care un grup de persoane preia cu forța puterea într - un stat . Lovitură de trăsnet = întâmplare , vorbă neașteptată . Lovitură de teatru = acțiune , întâmplare bruscă și neașteptată , care șochează , impresionează . 5. ( Tehn . ; în sintagma ) Lovitură de berbec = creștere a presiunii unui lichid dintr - o conductă , produsă prin închiderea bruscă a unei supape . 6. ( Sport ) Ansamblu de mișcări rațional coordonate , folosit pentru manevrarea obiectului de joc , în vederea obținerii unui maxim de

 

TACHET

TACHÉT , tacheți , s . m . Piesă metalică scurtă care se montează într - un motor cu ardere internă , pentru a împiedica uzura supapei de

 

VENTIL

VENTÍL , ventile , s . n . Piesă care servește ca organ de închidere a unei supape . [ Pl . și : ventiluri ] - Din germ .