Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BEC, GAZA, RECOMPRIMARE, AEROMECANICĂ, ATMOSFERĂ, COLECTOR, CRITIC, DEGAZIFICA, DEGAZOLINARE, EȘAPAMENT ... Mai multe din DEX...

GAZ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

GAZ^1 s.n. Țesătură foarte subțire. - Din fr. gaze.

Sursa : DEX '98

 

GAZ^2, gaze, s.n. 1. Nume generic dat corpurilor fluide cu densitate redusă, incolore, ușor deformabile și expansibile, care, din cauza coeziunii moleculare slabe, nu au o formă proprie stabilă și tind ocupe întregul volum pe care îl au la dispoziție. * Gaz perfect (sau ideal) = gaz (ipotetic) extrem de rarefiat, la care produsul dintre presiune și volum rămâne constant la orice temperatură. Gaz aerian (sau de iluminat) = gaz combustibil obținut prin distilarea huilei la temperaturi înalte. Gaz lichefiat = amestec de gaze combustibile ușor lichefiabile, obținut prin extragerea directă din gaze de sondă sau prin distilare din unele produse petroliere, păstrat în stare lichidă în butelii. Gaz nobil = fiecare dintre elementele chimice situate în grupa a opta principală a sistemului periodic al elementelor, inclusiv heliu, caracterizate prin inerția lor chimică. Gaz solid = combinație solidă de molecule de gaz metan și de apă, care se găsește în special în zonele unde pământul este înghețat până la mari adâncimi. Gaze naturale = gaze combustibile care emană din pământ. 2. (La pl.) Nume dat unor substanțe gazoase toxice sau asfixiante folosite în război. 3. (La pl.) Emanații gazoase ale stomacului sau ale intestinelor. 4. Petrol lampant. * Expr. (Fam.) Doar n-am băut gaz, se spune ca răspuns negativ la o propunere nepotrivită; nici nu gândesc! A arde gaz (sau gazul) degeaba = a nu face nimic, a pierde vremea de pomană. - Din fr. gaz.

Sursa : DEX '98

 

GAZ^2 s. n. 1. fluid compresibil, cu o coeziune moleculară foarte mică. 2. substanță sau amestec de substanțe în stare gazoasă, drept combustibil. * petrol lampant. 3. (pl.) emanații gazoase ale stomacului sau intestinelor. 4. (pl.) substanțe toxice, iritante, asfixiante etc. folosite în război. (< fr. gaz)

Sursa : neoficial

 

GAZ^1 s. n. voal de mătase. (< fr. gaze)

Sursa : neoficial

 

GAZ s. v. gazorniță.

Sursa : sinonime

 

GAZ s. 1. (FIZIOL.) pârț, vânt, (pop.) bășină, fâsâială, (prin Bucov. și Maram.) târtâită, (fam.) pam. 2. v. petrol lampant. 3. (CHIM.) gaz aerian v. gaz de iluminat; gaz de iluminat = gaz aerian; gaze de luptă v. substanțe toxice de luptă; gaze naturale = bitumene gazoase; gaz ideal v. gaz perfect; gaz perfect = gaz ideal. 4. gaz ilariant v. protoxid de azot.

Sursa : sinonime

 

gaz (țesătură subțire) s. n.

Sursa : ortografic

 

gaz (corp chimic) s. n., pl. gáze

Sursa : ortografic

 

GAZ^2 \~e n. Substanță lichidă obținută prin distilarea petrolului și folosită drept combustibil (mai ales în lămpi). * Doar n-am băut \~ doar n-am înnebunit; nici nu gândesc! /gaz

Sursa : NODEX

 

GAZ^1 \~e n. 1) Substanță în stare fluidă, cu densitate mică, expansibilă și compresibilă, care ia volumul și forma spațiului disponibil. * \~e naturale gaze formate în natură. \~e artificiale gaze obținute pe cale industrială. \~e combustibile gaze folosite ca sursă de energie calorică. \~ de iluminat (sau aerian) gaz obținut prin distilarea huilei, folosit la iluminat. \~ inert a) gaz care nu arde; b) gaz care nu reacționează chimic, folosit la fabricarea becurilor cu incandescență și a tuburilor cu descărcări electrice luminoase. \~ lichefiat gaz transformat în lichid. \~ perfect (sau ideal) gaz rarefiat pentru care produsul dintre presiune și volum este invariabil la orice temperatură. \~ detonant material explozibil constând dintr-un amestec de hidrogen și oxigen. \~ de baltă gaz incolor, inodor și inflamabil, obținut din zăcăminte naturale și folosit drept combustibil sau ca materie primă în industrie; metan. \~ nobil (sau rar) gaz inert, incolor și inodor, situat în grupa zero a sistemului periodic. 2) mai ales la pl. Substanță toxică, asfixiantă sau iritantă, folosită ca armă de luptă. 3) la pl. pop. Emanație (cu miros neplăcut) degajată de stomac sau de intestine. /gaz

Sursa : NODEX

 

GAZ^1 s.n. (Text.) Voal de mătase. [< fr. gaze].

Sursa : neologisme

 

GAZ^2 s.n. 1. Nume dat corpurilor fluide care au o coeziune moleculară foarte mică. 2. Denumire populară pentru petrolul lampant. 3. (La pl.) Emanații gazoase ale stomacului sau ale intestinelor. // Element prim de compunere savantă cu semnificația "(referitor la) gaz", "fluid". [Pl. -ze, var. gazo-. / cf. fr. gaz, germ. Gas].

Sursa : neologisme

 

gaz (-ze), s.n. - 1. Nume generic dat corpurilor fluide cu densitate redusă. - 2. Petrol. - Mr. gaz. Fr. gaz. - Der. găzar, s.m. (vînzător de gaz lampant); gazos, adj., din fr. gazeux; gazorniță, s.f. (lampă de petrol; bidon).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruGAZ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 39 pentruGAZ.

Ion Luca Caragiale - Termitele...

... cu gazul de chlor pur, termitele cad la moment trăznite; iar într'o cantitate de aer amestecat pe a zecea parte cu acel gaz, peste o jumătate de ceas mor innecate. Așa dar o insuflare de așa aer amestecat în coptoroșeala lucrurilor atacate ar năbuși năvala vrăjmașelor. Însă - zice ...

 

Urmuz - Isma%C3%AFl și Turnavitu

... Tot spre a place bunului său prieten și protector, Turnavitu ia o dată pe an formă de bidon, iar dacă este umplut cu gaz pînă sus, întreprinde o călătorie îndepărtată, de obiecei la insulele Majorca și Minorca: mai toate aceste călătorii se compun din dus, din spînzurarea unei șopârle ... cei patru dinți canini din gură… Înainte de moarte se răzbună grozav pe IsmaĂ¯l, căci, punînd să i se fure acestuia toate rochiile, cu gaz dintr-însul le dădu foc pe-un maidan. Redus astfel la mizerabila situație de a rămîne compus numai din ochi și favoriți, IsmaĂ ...

 

Alexandru Macedonski - Filozofia morții

Alexandru Macedonski - Filozofia morţii Filozofia morții de Alexandru Macedonski Toast purtat la un banchet Eu nu voi zice Morții c-o voce nențeleaptă ,,Din mersul tău o clipă mai stai și mă așteaptă!" Să-mi dau a mea suflare, oricând, sunt pregătit! În ea e libertatea, și-n viață, e robia... Cu brațele deschise ne-așteaptă Vecinicia... Reintri iar în sânul din care ai ieșit! Ea nu e-ngrozitoare cum unii vor să fie; Privirea sa e lină ca bolta albăstrie. În ea se oglindește întregul Nenceput! Pe granița lumească e-o poartă triumfală, Și flacăra din preajma-i de patime ne spală, Iar sufletele noastre le curăță de lut! De s-află vreun spirit lipsit de-a ei credință! Atunci e demn de viață și demn de suferință! A nu mai fi-nsemnează a nu mai suferi! Pe legea mea! Mi-e silă să dorm, să beau și iară Să-ncep același lucru din zi și până-n seară, Să pot trăi, nu însă, să pot a și muri! Dar ce e după moarte?... Mai este altă viață Când sângele s-oprește de frigul ce-l îngheață?... Un ...

 

Constantin Negruzzi - Noapte

Constantin Negruzzi - Noapte Noapte de Constantin Negruzzi Noapte tăcută, cu ce farmăc vii să mă prinzi la poalele aceștii stânci îmbrăcate cu mușchi! Am văzut încă pe Febus, în menunt ce să perdĂ© în dosul treptilor munților acestora. El au aruncat o de pe urmă zâmbiri printre pâcla ce ușoară, cari, asămine unii gaze de aur, era întinsă piste vii, piste livezi, și piste câmpii. Toată fire, înflăcărată de dulce oglindire a purpurului ce strălucĂ© pe brâile nourilor, sărba purcedire sa. Păsările îl făcĂ© să asculte cântare lor ce de pe urmă și căuta cu tovarășii lor siguranțâia cuiburilor sale. Păstoriul, întovărășit de umbra sa ce se prelunge, cânta, întorcându-să la coliba sa, cânticul său cel de sară, în buciumul său, când eu, tras de-o parte, am adormit cu dulceață. Tu ești, filomeli, cari prin duioasile tali axenturi m-ai dișteptat? Oare ești un fon ce pândești? Sau îi o nimfă fricoasă, cari mergi prin rădiurile acești tufoasă? O! Cum toate celi ce mă împregiură sunt frumoasă! Cum acești lăcuinți dormitează în liniște! Ce dulce îmbătare să împrăștii în inima me ce săltătoare! C-un aer sfânt ochii mei privesc lunca ce posomorâtă și să ...

 

Ion Heliade Rădulescu - La Elvira

Ion Heliade Rădulescu - La Elvira La Elvira de Ion Heliade Rădulescu D-ajuns! Nu mai chem soarta; nici lacrimi, nici suspine N-au îmblânzit destinul; și ora mi-a sunat! Cântarea mea din urmă și lira-mi a-ntonat. Dar cântă, a mea liră, accentele-ți sunt line. Vezi colo unde râul suspină trecător Sub salcea plângătoare ce trist se despletește, E neted locu-acuma și iarbă verde crește; Iar mâine...-o moviliță, o piatră... sub ea, dor. Ici trista filomelă și tineri păsărele Sub salcia umbroasă din svol se vor lăsa E pace; și repaos, răcoare vor afla Și mă va plânge vocea duioasei turturele. Căci p-a mea piatră mută adesea va veni A-și răcori durerea la unda-nseninată, Și-n jurul lirei mele, de ramuri atârnată, Al său cuib solitariu și văduv a-și clădi. Căci am iubit ca dânsa, și calda mea țărână De focul meu va arde, mormântu-mi va sălta: Dasupra-i păsărela cu dor va repeta Suspinele-ți ardente aci lângă fântână. E noapte-a mea dilectă, căci ziua-mi a apus. Când luna blând, ...

 

Mihai Eminescu - Ghazel

... somn că m-am trezit și te-am văzut pe patu-mi, Boțind cerșaful meu cel alb cu mâna ta gentilă; Abia al hainei tale gaz de umăru-ți se ține Și sânii tăi s-au liberat de-a hainei crudă silă Și proaspeți, albi, rotunzi și tari ei ...

 

Mihai Eminescu - Locul aripelor

Mihai Eminescu - Locul aripelor Locul aripelor de Mihai Eminescu Strecor degetele mele printre buclele-ți de aur, Raze cari cad în valuri pe un sân ce n-am văzut, Căci corsetul ce le-ascunde e o strajă la tezaur, Iară ochii-ți, gardianii, mă opresc și mă sumut. Ochii tăi, înșelătorii! A ghici nu-i pot vreodată, Căci cu două înțelesuri mă atrag și mă resping ­ Mă atrag când stau ca gheața cu privirea desperată, Mă resping când plin de flăcări eu de sânul tău m-ating. O, atunci mâna ta-i tare și respinge cu putere Mâna mea, care profană ar intra în santuar Să se-ascundă-n sânii-ți tineri, pe când eu plin de plăcere Să uit lumea-n sărutarea-ți și în ochii tăi de jar. Astăzi însă nu-s ca flama cea profană și avară, Inima mi-e sântă astăzi, cald și dulce-i pieptul meu, Azi sunt cast ca rugăciunea și timid ca primăvara, Azi iubesc a ta ființă cum iubesc pe Dumnezeu. Tu surâzi cu nencrezare?... Cât de rea ești tu, copilă! Lasă ca sub gazul roșu eu la sânii-ți să pătrunz, Să deschei corsetul ista... ...

 

Mihai Eminescu - Locul aripilor

Mihai Eminescu - Locul aripilor Locul aripilor de Mihai Eminescu Strecor degetele mele printre buclele'ți de aur Raze cari cad în valuri pe un sân ce n'am văzut Căci corsetul ce le-ascunde e o strajă la tesaur Iară ochi-ți gardianii mă opresc și mă sumut. Ochii tăi, înșelătorii! A ghici nu-i pot vr-o dată Căci cu două înțelesuri mă atrag și mă resping Mă atrag când stau ca ghiața cu privirea desperată Mă resping când plin de flacări eu de sânul tău m'ating.   O, atunci mâna ta-i tare și respinge cu putere Mâna mea care profană ar intra în santuar Să se-ascundă 'n sâni-ți tineri, pe când eu plin de plăcere Să uit lumea 'n sărutarea-ți și în ochii tăi de jar.   Astăzi însă nu-s ca flama cea profană și avară Inima mi-e sântă astăzi, cald și dulce-i pieptul meu Azi sunt cast ca rugăciunea, și timid ca primăvara Azi iubesc a ta ființă cum iubesc pe Dumnezeu.                          Tu surâzi cu ne 'ncrezare? . . .Cât de rea ești tu copilă! Lasă ca sub gazul rosa eu la sânu-ți să pătrunz, Să descheiu ...

 

Mihai Eminescu - Luna iese dintre codri

... în cer le mută, Parcă fața-i cuvioasă E cu ceară învăscută. Ce gândește? ­ numai norii Lin se-mbină, se dezbină Ca fășii de gaz albastru, Ca și aburi cu lumină. Lin pin iarbă scotocește Apa-n prund și-n pietricele. Florile surâd în taină, Oare ce-or surâde ele ...

 

Ion Luca Caragiale - În vreme de război

Ion Luca Caragiale - În vreme de război În vreme de război de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 I 1.1 * 2 II 3 III I În sfârșit ,ceata de tâlhari căzuse prinsă în capătul pădurii Dobrenilor. Doi ani de zile, vreo câțiva voinici, spoiți cu cărbuni pe ochi, foarte-ndrăzneți și foarte cruzi, băgaseră spaima în trei hotare. Întâi începuseră cu hoția de cai; apoi o călcare, două cu cazne; pe urmă omoruri. Între altele făcuseră acum în urmă o vizită despre ziuă lui Popa Iancu din Podeni. Popa era un om cu dare de mână, rămas văduv, deși foarte tânăr, trăia cu maică-sa. Îi mergeau treburile cît se poate de bine. În timp de un an și jumătate, cumpărase două sfori de moșie, ridicase un han și o pereche de case de piatră; vite multe, oi, cinci cai, și mai avea, se zice, și bănet. Astea băteau la ochi, toată lumea credea că popa găsise vreo comoară. La așa stare, trebuia, se-nțelege, să se oprească ochii tâlharilor. Într-o seară, părintele Iancu a făcut prostia să rămână acasă singur de tot: pe bătrână a trimis-o cu trăsura la târg, cu un ...

 

Ion Luca Caragiale - Situațiunea

... a răcorit binișor... Ceața s-a lăsat încet-încet peste capetele noastre, așezându-se iar la pământ. E târziu... Fanaragiul companiei de gaz a început să închidă becurile. Se face ziuă. Plătim și ne sculăm. - Unde mergem? întreabă Nae. - Eu - zic - mă duc spre casă. - Ai ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruGAZ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 233 pentruGAZ.

BEC

... s . n . 1. Sferă sau pară de sticlă în care se află filamentul unei lămpi electrice ; p . ext . Lampă electrică . 2. Sita unei lămpi de gaz . 3. Orificiu prin care țâșnește un lichid vaporizat , un jet de gaz

 

GAZA

GAZÁ , gazez , vb . I . Tranz . 1. A expune un spațiu limitat acțiunii unor gaze toxice pentru distrugerea anumitor organisme vii dăunătoare ( paraziți , șoareci , insecte ) . 2. A lansa gaze toxice într - o zonă în timp de război pentru a distruge în masă ; a expune o persoană sau un grup de persoane acțiunii gazelor toxice într - o încăpere închisă pentru a le

 

RECOMPRIMARE

RECOMPRIMÁRE , recomprimări , s . f . Ridicare a presiunii gazelor dintr - o conductă de alimentare cu gaze , efectuată din loc în loc pe conductă , pentru a compensa pierderile de energie și a asigura curgerea gazului până la locul de folosire . - Re ^1 - + comprimare ( după fr .

 

AEROMECANICĂ

AEROMECÁNICĂ s . f . Ramură a mecanicii care studiază mișcarea și echilibrul gazelor ; mecanica gazelor . [ Pr . : a -

 

ATMOSFERĂ

ATMOSFÉRĂ , atmosfere , ( 3 ) s . f . 1. Înveliș gazos care înconjoară pământul ; aer ; spec . aer pe care îl respiră cineva . 2. Masă de gaze și de vapori aflată într - un spațiu în care au loc reacții chimice . 3. Unitate de măsură a presiunii

 

COLECTOR

COLECTÓR , - OÁRE , colectori , - oare , adj . , subst . 1. Adj . ( Despre vase , tuburi , bazine ) În care se adună , se colectează gaze sau lichide . 2. S . n . Încăpere , recipient sau conductă pentru adunarea și conducerea lichidelor sau a gazelor în diferite sisteme tehnice . 3. S . n . Organ al rotorului unor mașini electrice , care schimbă legăturile dintre înfășurarea rotorului și circuitul exterior . 4. S . m . Persoană care strânge sau achiziționează de la producători mărfuri , produse

 

CRITIC

... moment de criză , care premerge o schimbare bruscă ( în rău ) ; care poate determina o schimbare decisivă ( în rău ) . Temperatură critică = temperatura maximă la care un gaz mai poate fi lichefiat . Stare critică = stare a unui fluid aflat la temperatura critică , în care lichidul și vaporii acelui fluid au aceeași ...

 

DEGAZIFICA

DEGAZIFICÁ , degazífic , vb . I . Tranz . 1. A îndepărta substanțele volatile din cărbuni prin distilare , la temperaturi înalte , în afara contactului cu aerul . 2. A îndepărta gazele dintr - un lichid prin agitare , împroșcare etc . 3. A îndepărta gazele din noroiul de foraj pentru a - l putea folosi din nou . - De ^4 +

 

DEGAZOLINARE

DEGAZOLINÁRE , degazolinări , s . f . Acțiunea de a degazolina și rezultatul ei ; operație la care sunt supuse gazele după extragerea lor din sondele de țiței și de gaze , pentru a separa și a recupera gazolina ; dezbenzinare . - V.

 

EȘAPAMENT

EȘAPAMÉNT , eșapamente , s . n . Ansamblul organelor care asigură evacuarea gazelor arse dintr - un motor cu ardere internă sau a gazelor și a aerului din unele pompe pentru servicii auxiliare , precum și reducerea

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...