Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNCĂLZIT, CAZAN, PRĂJI, PREÎNCĂLZI, ÎNCĂLZIRE, ÎNCĂLZITOR, ÎNCINGE, ÎNFIERBÂNTAT, ÎNFOCA, ÎNMOINA ... Mai multe din DEX...

ÎNCĂLZI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNCĂLZÍ, încălzesc, vb. IV. 1. Tranz. A face -i fie cuiva cald. ** (Despre surse de căldură) A face ca aerul, apa etc. -și ridice temperatura. ** A expune ceva la o sursă de căldură pentru a-i ridica temperatura. 2. Refl. A i se face (cuiva) cald. ** (Despre vreme) A se face (mai) cald. 3. Refl. A se pregăti prin exerciții fizice înaintea unui efort sportiv. 4. Tranz. și refl. Fig. A (se) înflăcăra, a (se) entuziasma. - În + cald.

Sursa : DEX '98

 

A (se) încălzia (se) răci, a (se) răcori

Sursa : antonime

 

A încălzia răci

Sursa : antonime

 

ÎNCĂLZÍ vb. 1. v. încinge. 2. a se muia, (prin Munt. și Olt.) a se pricăli, (înv.) a se încări. (Vremea s-a mai \~.)

Sursa : sinonime

 

ÎNCĂLZÍ vb. v. entuziasma, înflăcăra, în-sufleți, pasiona.

Sursa : sinonime

 

încălzí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încălzésc, imperf. 3 sg. încălzeá; conj. prez. 3 sg. și pl. încălzeáscă

Sursa : ortografic

 

A ÎNCĂLZ//Í \~ésc tranz. A face se încălzească. \~ laptele. * A nu \~ (mult) locul a nu rămâne timp îndelungat într-un loc. /în + cald

Sursa : NODEX

 

A SE ÎNCĂLZ//Í \~ésc intranz. 1) A deveni (mai) cald; a căpăta o temperatură mai înaltă. Laptele s-a \~it. Vremea s-a mai \~it. 2) (despre persoane) A simți o senzație de căldură. Am mers repede și m-am \~it. 3) A se expune unei radiații termice (la o sursă de căldură). \~ la soare. 4) fig. A fi cuprins de elan; a căpăta tot mai multă căldură sufletească; a se însufleți; a se înflăcăra; a se anima; a se antrena; a se entuziasma; a se electriza; a se ambala. 5) A face exerciții fizice prealabile în vederea unui efort sportiv. /în + cald

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ÎNCĂLZI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 126 pentru ÎNCĂLZI.

Nicolae Gane - Astronomul și doftorul

Nicolae Gane - Astronomul şi doftorul Astronomul și doftorul de Nicolae Gane Vestea despre țara Moldovei mersese odinioară departe pănă în țările cele mai depărtate de la apus. Se zicea cum că grâiele rodesc în pământul ei atât de mult, încât oamenii nu dovedesc să le strângă în girezi; că vinul din podgorii curge în pârăie, încât oamenii, nemaiavând ce face cu el, îl uită cu anii în pivnițe pănă ce putrezesc doagele și cercurile poloboacelor și rămâne vinul în cămeșa lui; că oamenii sunt blajini și primitori, neștiind ce-i cumpăna și măsura în ale traiului, și că la masa fiecăruia este totdeauna loc pentru zece. — Acolo e de noi! zise un astronom cătră un doftor dintr-un oarecare târg depărtat de la apus. Astronomul, deși om învățat, se uita de mult timp la ceri, însă ceriul îndărătnic nu-i trimetea mană ca în vremea lui Moisi; iar doftorul, om nu mai puțin învățat, aștepta bolnavii care nu veneau, nu doar că bolnavi n-ar fi fost, dar pentru că alții mai norocoși în meseria lui îl luase pe dinainte. Ei se sfătuiră să vie în țara cea multlăudată a Moldovei, sperând că acolo se vor ...

 

Emil Gârleanu - Frunza

Emil Gârleanu - Frunza Frunza de Emil Gârleanu Lui Cristinel S-a desfăcut din mugur, într-o dimineață caldă a începutului de primăvară. Cea dintâi rază de soare s-a împletit pe dânsa ca o sârmă de aur, făcând-o să tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Ziua întâi i s-a părut scurtă, și apropierea nopții o mâhni. Lumina se stinse, răcoarea o făcu să se zgribulească, să se vâre între celelalte și să aștepte, ațipind, până a doua zi, venirea soarelui. Cu ce revărsare de strălucire se ridică stăpânitorul lumii până sus, pe cer! Raza se coborî din nou, și toată ziua, încălzită, frunza se scăldă în albastrul văzduhului. În scurtă vreme se desfăcu mare, verde, mai frumoasă ca toate, mai sus decât celelalte, tocmai în vârf. De deasupra îi cădea lumina, dedesubt se ridica, până la ea, mireasma crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul aurului mirositor. Un ciripit străin o miră. Și cea dintâi rândunică, venită de departe, tăia albastrul ca o săgeată, înconjură copacul de câteva ori cu strigăte de bucurie, apoi se așeză pe streașina casei, cântând mereu... Dar într-o dimineață raza ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Sorcova

... ce să faci, dadă Irino, cu lumânarea? — Să duc la mă-ta foc, lele, îi răspunse Irina. — Și eu, după ce m-oi încălzi, mă duc cu sorcova, să-i aduc pâine caldă, mormăi copilul, ațipit lângă sobă, strângând necontenit în mâna dreaptă mănunchiul de merișor și de busuioc ...

 

Ion Luca Caragiale - Urgent

Ion Luca Caragiale - Urgent Urgent de Ion Luca Caragiale 1901 Școala de fete No. 1 din urbea Z... No. 654 - 15 noiembrie D-sale d-lui primar al urbei Z... urgentă. Domnule primar, Referindu-ne la adresa noastră din luna trecută octombre cu No. 597 asupra necesității de lemne pe care o simte școala, vă rugăm ca de urgență să binevoiți a ne trimite cantitatea prevăzută, căci vremea se strică și amenință să nu mai putem urma cursurile fără combustibil. Primiți, vă rog, domnule primar, etc. Directoare, Aglae Poppesco * Școala de fete No. 1 din urbea Z... No. 683 - 1 decembre D-sale d-lui primar al urbei Z... urgentă. Domnule primar, Referindu-ne la adresa noastră din luna trecută noiembre 15 cu No. 654, avem onoare a vă repeta cu insistență rugăciunea ce v-am făcut în privința lemnelor de încălzit necesare școalei de fete No. 1 din această urbe, care se află în lipsă de căldură suficientă pentru studii pe timpul de iarnă, mai ales așa de aspră cum este cea actuală, încât elevele sunt incapabile a mai scrie cu mânile înghețate, și chiar profesoarele sufăr neputându-se dezbrăca în clasă, ...

 

Petre Ispirescu - Pasărea măiastră

... pahar de vin să-mi potolesc a foame și sete care mă chinuiesc. Și ca să mănânc în liniște și să mă pot încălzi fără frică, leagă-ți ogarul." "Prea bine, îi zisei, poftim de te încălzește; iată merindetele mele, și plosca mea, mănâncă și bea cât vei pofti ...

 

Petre Ispirescu - Luceafărul de ziuă și luceafărul de noapte

Petre Ispirescu - Luceafărul de ziuă şi luceafărul de noapte Luceafărul de ziuă și luceafărul de noapte de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat și o împărăteasă; ei nu făceau copii; umblase pe la toți vracii și vrăjitorii, pe la toate babele și cititori de stele, și toți rămaseră de rușine, căci n-avură ce le face. În cele din urmă se puseră pe posturi, pe rugăciuni și milostenii; când, într-o noapte, Dumnezeu văzând râvna lor, se arătă împărătesei în vis și­i zise: - Rugăciunea voastră am auzit-o și vei face un copil cum nu se va mai afla pe fața pământului. Mâine să se ducă împăratul, bărbatul tău, cu undița la gârlă, și peștele ce va prinde să-l gătești cu mâna ta și să-l mâncați. Nu se făcuse încă bine ziuă și împărăteasa se duse la împăratul și-l sculă zicându­i: - Împărate! scoală c-a sosit alba în sat. - Dar asta, răspunse împăratul, ce ai astăzi să mă scoli așa de noapte; nu care cumva vrăjmașii au călcat hotarele împărăției mele? - Din mila lui Dumnezeu, de nici unele ca astea n- ...

 

Alecu Donici - Cheltuitorul și rândunica

Alecu Donici - Cheltuitorul şi rândunica Cheltuitorul și rândunica de Alecu Donici Un tânăr foarte bun, dar prea cheltuitor, Luând în stăpânire O bună moștenire, În vreme de un an, rămase pe ușor, Și tot ce mai avea acum era o blană, Păstrată prin prilej că timpul sta de iarnă; Iar cine nu-i de mic cu frigul învățat În blană foarte crede. Dar într-o zi mergând după împrumutat, Din întâmplare el o rândunică vede. Găsește-ndată negustori Și ia pe blană bănișori. Căci rândunelele, cum zic din însemnare: A primăverii dulci sunt bine-vestitoare. El însă au uitat proverbul bătrânesc: Că-o floare nicidecum nu face primăvară. Și iată, se stârnesc Furtune, viscole cu ger cumplit afară; Pe uliți scârțâie omătul făinos; De prin ogeaguri fum ca iarna gâlgâiește; Și cel mai sărăiman la foc se încălzește. Iar tânărul meu, trist, flămând și friguros, Pornește în surtuc de-acasă Să capete vro masă. Dar cum la uliț-au ieșit, Pe rândunică el o vede înghețată Și, tremurând de frig, îi zice: "Blestemată! Pe faptă-ți ai pierit! Așa ți se cuvine; Căci fără blană eu sunt astăzi pentru tine." Nu vreau s-ating pe nime, Dar ...

 

Alecu Donici - Gândul

Alecu Donici - Gândul Gândul de Alecu Donici Stau, mă uit la ceruri, în a lor senin Trista mea vedere uimit rătăcește. Mă uit și la soare: de lumină plin El încălzind lumea pururea lucește. Dar soarele, cerul nu sunt depărtate, Iar legea naturii pe om au oprit Cu țărna-mpreună să poată străbate Mai sus decât este el înmărginit. Privesc mândrul vultur cum se-naripează, Cum fâlfâie-n aer zburând peste nori; Cum falnic răspică a soarelui rază, Se urcă, se pierde din ochi muritori. O! Atunci mâhnirea sufletu-mi apasă, Atunci îmi plec capul și adânc oftez: Omule! ființă slabă, ticăloasă, De ce după vultur nu poți să urmezi! Dar de-odată gândul în mine răsare Ca un fulger iute, ce e plin de foc, Se-nalță la ceruri, trece peste soare, Și cu neastâmpăr cată în alt loc. Toate le cuprinde, toate le măsoară, Află a lor timpuri, regule și curs, Plin de nemurire mai departe zboară La poarta veciei, la cel

 

Alexandru Vlahuță - La icoană

Alexandru Vlahuţă - La icoană La icoană de Alexandru Vlahuță Noaptea s-a lăsat pe vale, și cătunu-i adormit. În bordei sărac, la vatră, suflet trist și chinuit, Fără somn, tânăra mamă copilașu-și ține-n poală, Și plângând îl netezește pe obrajii arși de boală. De cu sară mititelul încetase să mai țipe: Se ducea, văzând cu ochii, viața-i fărâmită-n clipe. Peste ochii mari și tulburi cad pleoapele-obosite, Somnu-l biruie adoarme. Suflări repezi, ca gonite De al morții frig, din urmă, trec mai slabe, mai curmate... Ea tresare; cum le-ascultă, șir de fulgeri îi străbate Întunericul din suflet. Pe păreți, în bezna rece, Fâlfâind ca o aripă, para focului se trece. Iat-o scoborând la vale, galbenă și istovită, Cu odorul strâns la sânu-i; cu privirea ațintită Spre biserica cu sfânta, ea-și silește-ncetu-i pas. De trei nopți și două zile bate drum făr de popas; Ș-ar fi ocolit pământul făr-a se simți trudită: Ea credea profund, orbește... Mare și nenchipuită E credința ce-ntr-un suflet înnoptat și trist încape! Nu se poate făcătoarea de minuni să nu mi-l scape, Își zicea ...

 

Alexandru Vlahuță - Vechilor ateneiști

... răsuna trivoga Deșteptătoarelor cuvinte; Și roiul generos de tineri, Această gloată de recruți, Ce umplu golurile triste Ale eroilor căzuți, Atâtea forțe risipite S-or încălzi de-același dor, Și-n larga tabăr-a vieței Își vor aduce jertfa lor, Vor pune pace și iubire În inimile cari gem ...

 

Alexei Mateevici - Sfântul Apostol Petru

Alexei Mateevici - Sfântul Apostol Petru La foc s-a așezat, Ca să se încălzească; Era afară frig. Și gloata evreiască Așa l-a întrebat: ,,Dintr-înșii ești și tu, Din ucenicii Lui?" Și a răspuns el: ,,Nu". Era afară lună, Și gerul era mare... Dar iată prin ogradă A păsării cântare Prevestitoare sună. Și ziua nu-i departe. Dorm slugile-ostenite. Și focul nu mai arde... ,,Unde-i Iacov, Ioann Și unde-s alții ucenici?" El a ieșit. Măcar să strigi, -- Pustiu. Nici un galileean. Și prorocirea lui Hristos În gând îndată i-a venit, Și-ndată el a izbucnit Într-un plâns greu și tânguios. Iunie

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNCĂLZI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 53 pentru ÎNCĂLZI.

ÎNCĂLZIT

... 2 , - Ă , încălziți , - te , adj . 1. Care a devenit cald . 2. Fig . Înflăcărat , entuziasmat . - ÎNCĂLZÍT^1 s . n . Faptul de a încălzi . - V. încălzi

 

CAZAN

CAZÁN , cazane , s . n . 1. Vas mare de metal , de formă cilindrică sau tronconică , deschis , care servește , în gospodărie sau în tehnică , la încălzit sau la fiert . 2. Rezervor metalic în care se poate introduce apă pentru a fi încălzită ( și transformată în aburi ) . 3. ( Geogr . ) Căldare ( II ) . Cazanele

 

PRĂJI

... l prelucra . 2. Refl . ( Fam . ; despre oameni ) A se expune la căldura soarelui sau a focului ( pentru a se încălzi , a se bronza etc . ) . 3. Tranz . A încălzi minereurile în cuptoare speciale , la o temperatură inferioară temperaturii de topire , pentru a le usca și a le purifica sau pentru ...

 

PREÎNCĂLZI

... PREÎNCĂLZÍ , preîncălzesc , vb . IV . Tranz . A încălzi în prealabil , un fluid în scopul ameliorării unui proces termic , de prelucrare etc . [ Pr . : pre - în - ] - Pre ^1 - + încălzi

 

ÎNCĂLZIRE

... ÎNCĂLZÍRE , încălziri , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) încălzi

 

ÎNCĂLZITOR

... OÁRE , încălzitori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . ( Rar ; despre surse de căldură ) Care răspândește căldură . 2. S . n . ( Tehn . ) Aparat sau instalație de încălzire . - Încălzi

 

ÎNCINGE

... A arde cu flacără mare , a se aprinde bine . 2. Refl . și tranz . A ( se ) înfierbânta , a ( se ) încălzi tare . 3. Refl . ( Despre fân , cereale , făină etc . ) A începe să se altereze prin fermentare ; a se strica ; a se ...

 

ÎNFIERBÂNTAT

ÎNFIERBÂNTÁT^2 , - Ă , înfierbântați , - te , adj . Care s - a încălzit foarte tare ; încins ^2 . V. înfierbânta . ÎNFIERBÂNTÁT^1 s . n . ( Rar ) Înfierbântare . - V.

 

ÎNFOCA

... ÎNFOCÁ , înfóc , ( rar ) vb . I . ( Rar ) 1. Tranz . A înfierbânta , a încălzi ceva la foc ; a da foc la ceva . 2. Refl . Fig . A se aprinde , a se înflăcăra ( ca urmare ...

 

ÎNMOINA

... ÎNMOINÁ , pers . 3 înmoinează , vb . I. refl . impers . ( Rar ) A se mai încălzi

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...