Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:GRĂTAR, ALCĂTUIALĂ, ALCĂTUIRE, ALCĂTUITOR, ARMĂTURĂ, CVINTET, DIAFRAGMĂ, ESCORTĂ, FIR, OBADĂ ... Mai multe din DEX...

ALCĂTUI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ALCĂTUÍ^1, alcătuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A face, a construi, a înjgheba, a întocmi; a compune, a concepe. ** Refl. A lua ființă, a se forma. 2. A forma împreună; a constitui. ** Refl. A fi format, a consta din... 3. A strânge, a aduna; a aranja. - Din magh. alkotni.

Sursa : DEX '98

 

ALCĂTUÍ^2, alcătuiesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A cădea la învoială; a se înțelege, a se învoi. - Din magh. alkudni.

Sursa : DEX '98

 

ALCĂTUÍ vb. 1. v. crea. 2. v. redacta. 3. a concepe, a întocmi, a plăsmui, a realiza, (fig.) a urzi. (A \~ o colecție de folclor.) 4. a compune, a construi. (A \~ o frază.) 5. v. constitui. 6. a compune, a constitui, a forma, (rar) a întocmi, (înv.) a înforma, a săvârși. (Elementele care \~ un ansamblu.) 7. v. compune.

Sursa : sinonime

 

alcătuí (a face, a se învoi) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. alcătuiésc, imperf. 3 sg. alcătuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. alcătuiáscă

Sursa : ortografic

 

A SE ALCĂTU//Í se \~iéște intranz. A fi format; a consta; a se consista; a se compune; a se constitui. /<ung. alkotni

Sursa : NODEX

 

A ALCĂTU//Í \~iésc tranz. 1) A face ia ființă și capete formă definitivă; a întocmi; a elabora. \~ un plan. \~ o instrucțiune. 2) (totalități, ansambluri etc.) A forma prin reunire; a constitui; a compune. /<ung. alkotni

Sursa : NODEX

 

alcătuí (-uésc, -ít), vb. - 1. A face, a întocmi, a compune. - 2. A organiza, a aranja. Mag. alkotni (Cihac, II, 475; DAR). - Der. alcătuială, (var. alcătuință), s.f. (alcătuire); alcătuitor, s.m. (organizator, care aranjează ceva).

Sursa : etimologic

 

!alcătuí^2 (a se ~) (a se învoi) (reg.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se alcătuiéște, imperf. 3 sg. se alcătuiá; conj. prez. 3 se alcătuiáscă

Sursa : DOOM 2

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ALCĂTUI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 154 pentru ALCĂTUI.

Alexei Mateevici - Ce ne trebuie nouă%3F

Alexei Mateevici - Ce ne trebuie nouă%3F Ce ne trebuie nouă? de Alexei Mateevici Am spus de multe ori că moldovenii trebuie să se deștepte, să muncească mult la învierea lor națională, adică la trezirea poporului lor, și să lupte pentru drepturile celea, la care năzuiesc toți binevoitorii lor. Am mai spus că toate acestea alcătuiesc nu un lucru de bună voie, care poate să fie lăsat și fără orice luare aminte, ci o datorie, căci, dacă nu va fi îndeplinită această datorie, apoi tot neamul nostru din Basarabia poate să fie șters, și atunci numai noi o să fim vinovați de pierirea noastră. Este foarte firesc lucru ca cititorul să se întrebe în ce stau îndeobște acele dreptăți, la care trebuie să ne gândim întotdeauna și care ne vor scăpa de întuneric și nevoi, dacă le vom dobândi. Trebuie să ne dăm bine seama de cele ce avem să cerem și să fie ele întipărite în mintea noastră tare și lămurit, ca să nu zică unul una, iar altul alta și astfel să ne încâlcim și să ne abatem din calea noastră. Pentru asta este de trebuință ca noi cu toții să ne înțelegem datoria noastră către noi ...

 

Alexei Mateevici - Spre lumină!

Alexei Mateevici - Spre lumină! Spre lumină! de Alexei Mateevici Spre lumină! Aceste două cuvinte trebuie să fie scrise și întipărite în inimile acelor moldoveni care au fost mai fericiți decât frații lor necăjiți și întunecați. Care au primit învățătură și și-au luminat mintea. Care din pricina asta se bucură de o stare în viața lor mult mai bună decât a țăranului nostru întunecat. Aceste două cuvinte alcătuiesc în sine datoria moldovenilor mai deștepți către neamul lor. Și datoria asta nu trebuie să se uite, căci ea este pusă asupra lor de starea lucrurilor de-acum și de vremea noastră. Iar vremea nu așteaptă. În mersul ei ea pune tot întrebări și cereri noi. Viața merge repede, neluând în seamă lucrurile noastre. Și ca să ajungem la ținta noastră, ca să ne îndeplinim măcar cât de puțin dorințele noastre, — trebuie să mergem odată cu viața, odată cu vremea și să nu rămânem în urmă. Să răspundem cu toată grăbnicia la întrebările ce ni le pune vremea, și să îndeplinim cererile ei. Vedem că ne aflam într-o stare nespus de grea în fața alegerilor. Vedem, de asemenea, că este destul de greu de scăpat din starea ...

 

Alexei Mateevici - Tovărășiile de cultură pe la sate

Alexei Mateevici - Tovărăşiile de cultură pe la sate Tovărășiile de cultură pe la sate de Alexei Mateevici Zilele trecute, aflându-mă la țară, am șezut la vorbă cu un sătean așezat la minte și cunoscut în sat prin bună chibzuință în toate trebile lui. Vorbind de una, de alta, fără voie am ajuns la ceea ce tot îl doare pe moldovanul nostru în ziua de astăzi — la socoteala școlii. După cum am priceput din cuvintele lui, țărănimea cam simte lipsa de școală moldovenească. — Uneori, când îți vine feciorul de la școală, îl mai pui să-ți citească ceva, să știi ce se mai face pe lume. Ș-apoi, dacă nu înțelege mai nimic, nu știe limba rusească. — Apoi iaca acu puțini moldoveni de cei învățați își pun silințele ca să le fie dată țăranilor noștri școală folositoare în limba părintească. — Am auzit, am auzit, cum nu. A ajuns și pe la noi vestea asta. — Ei, și cum îți pare? — El, lucru ista, negreșit că-l vor toți sătenii cei mai cu înțelegere (câți sunt?). Dar numai păcat că azi tot vorbe și vorbe și altă nimic. — Apoi, nu se poate ...

 

Constantin Negruzzi - Idilie

... cel ca porfira și când roua dimineții răcorĂ© atmosfera ce aprinsă de arsițile soarelui, când toate pasărelile împreunĂ¡ frumoasăli lor glasuri spre a alcătui o armonie dulce de cântări spre lauda zâditoriului și când florile aceli de multe feliuri aducĂ© un miros plăcut, unde voi mai afla un așa ...

 

Constantin Stamati - Leul la vânat (Stamati)

Constantin Stamati - Leul la vânat (Stamati) Leul la vânat de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Fiind megieși din întâmplare, Leul, vulpea, lupul și un câine, S-au alcătuit toți între sine Să meargă la vânătoare Și ce va prinde fieștecare Să puie tot la un loc, și apoi în patru părți Să împartă tot vânatul, ca niște tovarăși drepți. Deci nu știu cum și ce fel vulpea mai întâi au prins Un cerb mare și hrănit, Și îndată la consoții au trimis, Să vie ca să împartă vânatul acest slăvit. S-au strâns toți, vine și leul și ghearele își arată, La tovarăși slut privește, Și însuși el se gătește Vânatul prins să împartă. Deci rupând cerbul îndată, Zice: „Noi toți suntem patru, apoi luați sama bine, Căci după cum ne-am alcătuit, Un pătrar mie mi se cuvine, Iar pe celălalt, ca leu, îl voi lua negreșit; A treia se cade mie, căci sunt decât voi mai tare, Iar la pătratul al patru, care laba va întinde, Eu îi spun mai înainte Că tot de brânca mea moare.â€� În zadar cu cel puternic cel slab se-ntovărășește, Căci câștigul îl răpește ...

 

Dimitrie Anghel - Triumful vieții

... clipă sub cenușă, scînteia aceea mică, care se cheamă energie, o dată cu primăvara și cu vîntul care bate, simt că va renaște și va alcătui din ele din nou viața. Zidurile înnegrite de fum, decorurile acestea triste împresurate de schele, toată clădirea aceea de piatră și de fier, în care ...

 

Ivan Andreievici Krâlov - Leul la vânat (Stamati)

Ivan Andreievici Krâlov - Leul la vânat (Stamati) Leul la vânat de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Fiind megieși din întâmplare, Leul, vulpea, lupul și un câine, S-au alcătuit toți între sine Să meargă la vânătoare Și ce va prinde fieștecare Să puie tot la un loc, și apoi în patru părți Să împartă tot vânatul, ca niște tovarăși drepți. Deci nu știu cum și ce fel vulpea mai întâi au prins Un cerb mare și hrănit, Și îndată la consoții au trimis, Să vie ca să împartă vânatul acest slăvit. S-au strâns toți, vine și leul și ghearele își arată, La tovarăși slut privește, Și însuși el se gătește Vânatul prins să împartă. Deci rupând cerbul îndată, Zice: „Noi toți suntem patru, apoi luați sama bine, Căci după cum ne-am alcătuit, Un pătrar mie mi se cuvine, Iar pe celălalt, ca leu, îl voi lua negreșit; A treia se cade mie, căci sunt decât voi mai tare, Iar la pătratul al patru, care laba va întinde, Eu îi spun mai înainte Că tot de brânca mea moare.â€� În zadar cu cel puternic cel slab se-ntovărășește, Căci câștigul îl răpește ...

 

Dimitrie Anghel - Arca lui Noe

... dibuite, din formele ce poate au păcătuit întrucâtva față de divinitate, din slăbiciunile și neajunsurile unora, din fragmentele perfecte și neasemuite ale altora, se va alcătui mîine prototipul, se va ajunge idealul, se va crea chintesența. Supremul sculptor, printr-o idee prea mare de sine, dreaptă poate, ca un bun burghez ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Prolog

Ion Budai-Deleanu - Ţiganiada:Prolog Prolog Să fie preceput ș-alte neamuri a Europei prețul voroavei și dulceața graiurilor bine rânduită, adecă ritĂ²rica și poesia, cum au înțălesu-o elinii și romanii, o! câți erĂ²i slăviți să ar ivi dintre vĂ rvari, sau doară din cei ce să numea sălbateci, pe carii oameni luminați, lipsind, întru neamul lor și pe vremile când au trăit, un Omèr ș-un Virghil, vecinică i-au acoperit nepomenire. Ș-unde era Ector, cel a Troii naltă sprijană, și Ahil, tăria și zidul grecilor, de nu să ar fi născut cântărețul Omèr? Deci nu pentru că numai Ellada și Roma au putut naște oameni înalți și viteji luminați, ne mirăm cetind viețile slăviților eroi elinești și romani, ci mai vârtos pentru că Ellada și Roma au crescut oameni întru podoaba și măestria voroavei deplin săvârșiți, carii cu supțirimea și gingășia condeiului său, au știut într-atâta frumsăța pe eroii săi, cât noi astezi, necunoscând pe alții asemene, ne uimim de mare-sufleția, naltă-cugetarea, bărbăția ș-alte vărtuți a lor, și doară nu luĂ²m sama că mai mare partea întru aceasta este ...

 

Alecu Russo - Iașii și locuitorii lui în 1840

... atârnă; colțuni și papuci, care au fost odată albi, completează pe ovrei, afară de șărlătăniile, șiretlicurile și înșelăciunile lui, care par a-i alcătui caracterul național. Totuși ovreiul, această ființă degradată și rătăcitoare, alungată de pretutindeni, vârându-se și plictisind, ființa aceasta pe care societatea a pus ...

 

Vasile Alecsandri - Iașii în 1844

Vasile Alecsandri - Iaşii în 1844 Iașii în 1844 de Vasile Alecsandri Dlui M. Kogălniceanu Dorești ca să-ți trimit o descriere a Iașilor. Iată dar că, pentru mulțumirea ta, mă hotărăsc a-mi scutura lenea și a încăleca pe condei spre a întreprinde o primblare pitorească prin ulițele capitalei Moldovei. Te înștiințez însă că această primblare am de gând să o fac fără a-mi întocmi dinainte un plan de drum, precum se obișnuiește mai în toate voiajurile. Nu, eu nu înțeleg călătoriile ca cei mai mulți, adică: de a se face robul unui plan și, în urmare, de a alerga țintă pe linie dreaptă până la țelul propus, fără a se abate din cale și făr[...]ndrăzni de a ieși din rolul de mașină drumeață. Numesc voiaj acela singur care, liber de orice înrâurire străină, urmează numai capriciilor vremelnice ale închipuirii și care ia ființă fără pregătire, precum și fără scop hotărât. Adevăratul călător e acela care, când pornește la un drum, își propune să meargă unde l-a duce fantezia lui, astăzi spre răsărit, mâine spre apus, ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALCĂTUI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 535 pentru ALCĂTUI.

GRĂTAR

GRĂTÁR , grătare , s . n . 1. Ansamblu de bare metalice paralele ori încrucișate sau placă de tablă găurită , alcătuind un dispozitiv folosit pentru înlesnirea pătrunderii aerului și înlăturarea cenușii în ( sau din ) instalațiile de ardere , pentru separarea de impurități a unor materii prime , pentru împiedicarea pătrunderii corpurilor străine în instalațiile hidrotehnice , pentru separarea bucăților mari de minereuri după mărime etc . 2. Obiect alcătuit din vergele metalice paralele , prinse într - un cadru ( dreptunghiular ) , sau din aluminiu ondulat , pe care se frige carne , pește , ciuperci etc . ; p . ext . friptură astfel preparată . 3. Obiect alcătuit din bare de lemn sau de fier paralele , servind drept ștergătoare pentru talpa încălțămintei . 4. Partea de deasupra ieslei , în formă de scară înclinată fixată de - a lungul peretelui , în care se pune fânul . 5. ( Tehn . ) Grilă ( 1 ) . - Probabil

 

ALCĂTUIALĂ

... ALCĂTUIÁLĂ , alcătuieli , s . f . Alcătuire ; ( concr . ) ceea ce este alcătuit , înjghebat . [ Pr . : - tu - ia - ] - Alcătui

 

ALCĂTUIRE

... ALCĂTUÍRE , alcătuiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) alcătui ^1 și rezultatul ei ; întocmire , compunere , constituire , alcătuială . V. alcătui

 

ALCĂTUITOR

... s . m . și f . 1. Adj . Care intră în compoziția unui lucru ; constitutiv . 2. S . m . și f . Persoană care alcătuiește ceva . [ Pr . : - tu - i - ] - Alcătui

 

ARMĂTURĂ

ARMĂTÚRĂ , armături , s . f . 1. Totalitatea barelor metalice prinse între ele care întăresc o construcție ( de beton armat ) . 2. Totalitatea pieselor metalice ale unei instalații alcătuite din țevi sau conducte . 3. Totalitatea aparatelor și dispozitivelor de comandă , de control , de siguranță etc . , montate la o instalație , la o mașină etc . 4. ( Biol . ; în sintagma ) Armătură bucală = totalitatea pieselor anatomice care alcătuiesc aparatul bucal al insectelor și

 

CVINTET

CVINTÉT , cvintete , s . n . 1. Formație muzicală alcătuită din cinci voci sau din cinci intrumentiști care execută împreună o compoziție muzicală ; compoziție scrisă pentru o asemenea formație . 2. Stofă alcătuită din cinci versuri . 3. Linie de înaintare , formată din cinci jucători , a unei echipe sportive ( mai ales la

 

DIAFRAGMĂ

DIAFRÁGMĂ , diafragme , s . f . 1. Organ muscular - tendinos care separă toracele de abdomen și care participă la respirație . 2. Membrană elastică ( la microfon , telefon , gramofon etc . ) care , prin vibrațiile ei , reproduce sunetele . 3. Dispozitiv la obiectivele aparatelor fotografice , format din mai multe plăcuțe opace mobile , care limitează o deschidere circulară reglabilă , lăsând să treacă prin ea o anumită cantitate de lumină . 4. Dispozitiv alcătuit dintr - o membrană cu un orificiu , care , introdus într - o conductă , măsoară debitul și viteza fluidului . 5. ( Constr . ) Element de construcție alcătuit dintr - o placă plană sau dintr - un planșeu . [ Pr . : di -

 

ESCORTĂ

ESCÓRTĂ , escorte , s . f . 1. Pază alcătuită din oameni înarmați care însoțesc pe deținuți pentru a - i împiedica să fugă ; oamenii care alcătuiesc această pază . 2. Grup de oameni care însoțesc pe înalții demnitari pentru a - i păzi sau pentru a le fi de folos . 3. Grup de nave sau de avioane militare care însoțesc ( în timp de pace ) o navă sau un avion în care călătoresc persoane oficiale importante sau ( în timp de război ) vapoarele , avioanele etc . de transport sau de comerț ( pentru a le apăra contra atacurilor

 

FIR

FIR , fire , s . n . 1. Produs de torcătorie sau de filatură , de formă lungă și subțire , obținut prin toarcerea unor fibre textile ; p . restr . fibră textilă . 2. Sârmă de telefon , de telegraf etc . , alcătuită din două , uneori din trei conductoare subțiri , izolate și de obicei răsucite ; p . gener . orice corp solid în care lungimea este cu mult mai mare în raport cu dimensiunea secțiunii transversale . 3. Șuviță subțire de aur , de argint etc . , de forma unui fir ( 1 ) , folosită la cusături speciale de podoabă . 4. ( Urmat de determinări introduse prin prep . " de " ) Fiecare dintre elementele , de forma unui fir ( 1 ) lung și subțire , care alcătuiesc părul , iarba etc . ; p . ext . exemplar dintr - o specie de plante erbacee de același fel ; ( în special ) floare dintr - o specie de flori de același

 

OBADĂ

OBÁDĂ , obezi , s . f . 1. Fiecare dintre bucățile de lemn încovoiat care , împreunate , alcătuiesc partea circulară a unei roți de lemn ( la car , la căruță , la moară etc . ) ; p . gener . partea circulară a unei roți de lemn ( peste care se montează șina . 2. ( La pl . ) Instrument de tortură în evul mediu , alcătuit din două bucăți de lemn având fiecare câte o scobitură în formă de semicerc și care , închizându - se , imobilizau picioarele sau mâinile osândiților sau ale robilor ; p . ext . cătușe ,

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...