Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:GROS-PLAN, PRIM-PLAN, PLANA, PLANȘEU, PLANAȚIE, PLANȘETĂ, PLANȘĂ, PARALEL, PLANARE, PLATFORMĂ ... Mai multe din DEX...

PLAN - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PLAN, -Ă, (I) planuri, s.n., (II) plani, -e, adj. I. S.n. 1. Proiect elaborat cu anticipare, cuprinzând o suită ordonată de operații destinate ducă la atingerea unui scop; program (de lucru). 2. Distribuție metodică a părților componente ale unei lucrări științifice, literare, ale unei expuneri etc. 3. (Geom.) Suprafață care conține în întregime orice dreaptă care trece prin două puncte oarecare ale sale. * Plan de proiecție = plan pe care se obține imaginea unui corp printr-un procedeu de proiecție oarecare. (Astron.) Plan meridian = plan definit de verticala locului și de axa lumii. 4. Fiecare dintre planurile (I 3), în general verticale, perpendiculare pe direcția privirii, în care se găsește sau pare se găsește un obiect și care reprezintă adâncimea sau depărtarea în perspectivă; spec. element al filmării cinematografice, care reprezintă apropierea sau depărtarea obiectului față de aparatul de filmat. * Primul (sau întâiul) plan = partea cea mai apropiată de public a unei scene; partea unui tablou care impresia a fi cea mai apropiată de privitori; fig. primul rând, locul de frunte (al unei serii). * Loc. adv. Pe plan(ul)... = în domeniul...; în ceea ce privește...; din punct de vedere... * Expr. A fi (sau a sta, a pune etc.) pe (sau în) prim(ul) plan = a avea (sau a considera are) importanță primordială. A fi (sau a sta, a pune etc.) pe planul al doilea (sau al treilea etc.) = a fi (sau a considera este) de importanță secundară, minimă. 5. (Cinema) Element al montajului, reprezentând porțiunea de peliculă imprimată în timpul unei singure funcționări a aparatului de filmat (între o pornire și o oprire). ** Delimitare a mărimii încadraturii în raport cu mărimea omului în cadru prin stabilirea unor termeni convenționali. * Prim plan = plan (I 5) care cuprinde bustul până sub umeri. Gros plan = reprezentarea pe peliculă a capului unui personaj. Plan american = plan (I 5) care cuprinde omul încadrat până la genunchi. Plan semigeneral = plan (I 5) care încadrează personajul în toată înălțimea. 6. Suprafață netedă a unui corp; corp care prezintă o astfel de suprafață. * Plan înclinat = dispozitiv simplu de forma unei rampe înclinate, alcătuit dintr-un corp cu o suprafață plană (sau din două bare paralele) care formează un unghi cu planul orizontal și care este folosit pentru a ridica corpuri prin rostogolire sau prin împingere, folosindu-se forțe mai mici decât greutatea corpurilor respective. Plan de aripă = suprafața de susținere a unui avion. 7. Desen tehnic care cuprinde reprezentarea grafică, la o anumită scară, a unui teren, a unei construcții, a unei mașini etc. 8. (Reg.) Ogor, parcelă. II. Adj. Fără asperități, neted, drept; care prezintă o suprafață netedă. * Unghi plan = porțiune dintr-un plan (I 3) cuprinsă între două semidrepte (cu aceeași origine) ale planului. Figură plană = figură care poate fi așezată cu toate punctele pe același plan (I 3). Geometrie plană = ramură a geometriei care studiază figurile ale căror elemente sunt așezate în același plan (I 3). (Tipogr.) Mașină plană = mașină care imprimă coli separate. - Din fr. plan, lat. planus.

Sursa : DEX '98

 

PLAN s. v. cat, câmp, etaj, nivel, ogor, țarină.

Sursa : sinonime

 

PLAN adj., s. I. 1. adj. v. drept. 2. s. (GEOM.) suprafață plană. 3. adj. întins, neted, șes. (Un platou \~.) II. s. 1. schemă, schiță, (înv.) chip, izvod. (\~ul unei case.) 2. proiect, (înv.) tertip. (Și-a pus \~ul în aplicare.) 3. v. intenție.

Sursa : sinonime

 

plan adj. m., pl. plani; f. sg. plánă, pl. pláne

Sursa : ortografic

 

plan (concept geometric, corp cu suprafață netedă) s. n., pl. pláne

Sursa : ortografic

 

plan (schemă, ansamblu de dispoziții, element de perspectivă) s. n., pl. plánuri

Sursa : ortografic

 

PLAN^1 \~uri n. Suprafață netedă fără ridicături (ca a unui lichid în repaus). \~ orizontal. /plan, lat. planus

Sursa : NODEX

 

PLAN^2 \~uri n. Desen tehnic care reprezintă grafic un teren sau o construcție la o anumită scară. \~ul școlii. /plan, lat. planus

Sursa : NODEX

 

PLAN^3 \~uri n. 1) Proiect de acțiuni ce urmează a fi realizate în viitor (în vederea atingerii unui anumit scop). \~ anual. 2) Ordinea și distribuția metodică a diferitelor părți după care urmează a fi alcătuită o lucrare (științifică, literară etc.). \~ul disertației. \~ul lecției. /plan, lat. planus

Sursa : NODEX

 

PLAN^4 \~uri n. 1) Distanță la care sunt situate persoanele sau lucrurile în raport cu cel care priveşte. \~ secund. * Primul \~ parte a scenei care este cea mai apropiată de public. A fi (sau a sta) pe primul \~ a avea importanță primordială. A trece pe \~ul al doilea a-și pierde rolul principal. 2) Depărtare a obiectului față de aparatul de filmat. * Prim-\~ reprezentare pe peliculă a capului și a bustului unui personaj. 3) Unghi de vedere; aspect. În \~ științific. Pe \~ social. /plan, lat. planus

Sursa : NODEX

 

PLAN^5 \~ă (\~i, \~e) (despre suprafețe) Care nu are ridicături sau adâncituri; fără asperități; neted. /plan, lat. planus

Sursa : NODEX

 

PLAN s.n. 1. Suprafață netedă, plană, fără ridicături. ** Suprafață care conține toate dreptele care trec printr-un punct fix și intersectează o dreaptă. ** (Anat.) Suprafață care secționează imaginar corpul omenesc sub o anumită incidență. 2. Desen tehnic care reprezintă grafic o suprafață de teren, o construcție, o mașină etc. 3. Parte a unei suprafețe în raport cu depărtarea de ochiul observatorului și cu reprezentarea ei într-o pictură, într-un tablou etc. ** (Cinem.) Fiecare serie de instantanee dintr-un film, privind aceeași acțiune sau același subiect, luate sub același unghi de vedere și într-un cadru constant. ** Mod de încadrare a subiectului filmat ori a diverselor sale elemente sub aspect dimensional. 4. Suprafață de susținere în aer a unei aeronave; (p. ext.) aripă. 5. Fel cum sunt așezate, dispuse părțile unei opere științifice, literare etc. în momentul când au fost coordonate între ele; proiect, alcătuire; (p. ext) proiect pentru o acțiune care urmează fie îndeplinită. 6. Proiect elaborat cu anticipare, cuprinzând o suită ordonată de operații destinate ducă la atingerea unui scop; program de lucru. [Pl. -nuri, -ne. / < fr. plan, cf. lat. planum].

Sursa : neologisme

 

PLAN, -Ă adj. Neted, fără ridicături, fără accidente; plat. * (Geom.) Suprafață plană = suprafață pe care o dreaptă poate fi aplicată în orice sens; geometrie plană = parte a geometriei care studiază suprafețele plane. [Cf. fr. plan, lat. planus].

Sursa : neologisme

 

PLAN^1- Element prim de compunere savantă cu semnificația "plan". [Var. plani-, plano-. / < fr. plani-, cf. lat. planus].

Sursa : neologisme

 

–PLAN^2 Element secund de compunere savantă cu semnificația "în formă plană", "plan", "plat". [< fr. -plane, it. -plano, cf. lat. planus].

Sursa : neologisme

 

PLAN^1, -Ă I. adj. neted, fără ridicături, fără accidente, plat. o suprafață ~ă = suprafață pe care o dreaptă poate fi aplicată în orice sens; geometrie ~ă = ramură a geometriei care studiază suprafețele plane. II. s. n. 1. suprafață netedă, plană. * suprafață care conține toate dreptele ce trec printr-un punct fix și intersectează o dreaptă. * (anat.) suprafață care secționează imaginar corpul omenesc sub o anumită incidență. 2. desen tehnic care reprezintă grafic o suprafață de teren, o construcție, o mașină etc. 3. parte a unei suprafețe în raport cu depărtarea de ochiul observatorului și cu reprezentarea ei într-o pictură, într-un tablou etc. * (cinem.) fiecare serie de instantanee dintr-un film, privind aceeași acțiune sau același subiect, luate sub același unghi de vedere și într-un cadru constant. * mod de încadrare a subiectului filmat ori a diverselor sale elemente sub aspect dimensional. 4. suprafața de susținere în aer a unei aeronave; (p. ext.) aripă. 5. felul cum sunt dispuse părțile unei opere științifice, literare etc.; proiect, alcătuire; proiect pentru o acțiune care urmează fie îndeplinită. 6. (ec.) sistem de indicatori prin care se stabilesc prioritățile, direcțiile principale ale activității unor structuri economice într-o perioadă dată. 7. reprezentare a unei porțiuni reduse din suprafața terestră, la o anumită scară, pe baza ridicărilor topografice sau aerofotogramelor. (< fr. plan, lat. planus)

Sursa : neoficial

 

-PLÁN^2 elem. plano^2-.

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PLAN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 226 pentru PLAN.

Anton Pann - Planul simigiului

... cap dacă ia     Cu acele oau pe ea, Se întorcea la oraș     Ca și un negustoraș. Dar pe drum când să ducea,     Se gândea și plan făcea: „Cum sunt - zise - aste oau,     Tot bune, proaspete, nuoau, Care-s cinci sute, să zic,     De vor prisosi, nu stric, D-oi sta ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Planuri de prisos

Ştefan Octavian Iosif - Planuri de prisos Planuri de prisos de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Adevărul ilustrat , 23 decembrie 1896 Toată calea către casă Într-un gînd am petrecut-o: Ce s-aduc eu mamei scumpe? Ce de mult n-am mai vazut-o? Cînd cu drag ea va deschide Brațele, eu ce să-i zic? Ce ales cuvînt acelei Ce mă legănase mic? Și-mi veniră sumedenii De gîndiri frumoase-n minte ! Vremea parcă se oprise... Carul doar fugea-nainte... Și-am intrat în casa mică... Și-mi zbură în brațe mama: Mut... îi atîrnam de buze... Cum de vreji atîrnă

 

S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Planuri de prisos

S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Planuri de prisos Planuri de prisos de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Adevărul ilustrat , 23 decembrie 1896 Toată calea către casă Într-un gînd am petrecut-o: Ce s-aduc eu mamei scumpe? Ce de mult n-am mai vazut-o? Cînd cu drag ea va deschide Brațele, eu ce să-i zic? Ce ales cuvînt acelei Ce mă legănase mic? Și-mi veniră sumedenii De gîndiri frumoase-n minte ! Vremea parcă se oprise... Carul doar fugea-nainte... Și-am intrat în casa mică... Și-mi zbură în brațe mama: Mut... îi atîrnam de buze... Cum de vreji atîrnă

 

Gheorghe Asachi - Despre cultivarea limbii române literare

... Asachi Al doile an să apropie de a sa închiere de când, cu învoirea înaltului guvern, urmează publicația Albinei românești după statornicul său plan de a face nu numai interesantă, ce și folositoare cetirea găzetei, carea se poate zice a fi metodul practic al culturei ...

 

Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F

Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F Oare teatrul este literatură? de Ion Luca Caragiale Articol publicat în Epoca din 8 august 1897 ; reprodus după I. L. Caragiale, Opere , ediția critică citată, E.P.L., 1965, vol. IV, p. 315-317. Principiul fundamental al artei în genere este intenția de a transmite o concepțiune prin mijloace convenționale de la om la om; încercarea de a realiza acea intenție constituie opera de artă: ori de ce fel ar fi concepțiunea, - înaltă sau joasă, rafinată sau primitivă, sacră ori profană, - numai cîtuși de puțin să fie o izvorîre nu voită, ci pornită firește din adîncimea, infinită ca și natura ce se oglindește în ea, a creierului omenesc, ea merită să se arate lumii, numai să poată cum; și dacă poate cum trebuie, atunci se va impune înțelesului altor minți omenești, numai capabile să fie a înțelege. Aci stă rațiunea finală a artei umane: înțelesul omenesc. Dar cîte sunt mijloacele convenționale pentru transmiterea unei intenții artistice? Sunt desigur multe și mulți critici au căutat să le clasifice. Din cîți am citit pînă acuma, nu am găsit în nici unul o părere deosebită în ...

 

Mihai Eminescu - Andrei Mureșanu (Tablou dramatic într-un act)

... a bisericei satului. Biserica de lemn, cu ferestre mari cu zăbrele, cu muri parte risipiți, cu acoperământ de șindrile negre și mucezite. Asupra întregului plan se revarsă o galbenă lumină de lună. Avanscena o cuprinde de-a curmezișul un trunchi răsturnat, putred, pe care Mureșanu șade visător. De ... groasă a zilei cei de azi. De ce se-ntâmplă toate așa cum se întâmplă, Cine mi-a spune-o oare? E plan, precugetare, În șirul orb al vremei și-a lucrurilor lumei? Sau oarba întâmplare fără-nțeles și țintă E călăuza vremei? Putut-a ... A grămădit în mersu-i, dar fără ca s-o știe, Atâta neferice pe țara mea pustie. ­ Dar nu ! e-atâta minte ­ atâta plan de rele S-a grămădit puternic în viața ginții mele, Încât îmi vine-a crede că sâmburele lumei E răul . Cartea ... i unuia onoare și mărire, Și va fi cel din urmă spre-a se uita la tine De-i fi căzut. ­ Ce plan adânc-șiret! Cum în sămânța dulce a răului s-a pus Puterea de viață! Și mai credeți în bine, în basme ...

 

Emil Gârleanu - Sineturile conului Gheorghieș

Emil Gârleanu - Sineturile conului Gheorghieş Sineturile conului Gheorghieș de Emil Gârleanu În odaia mică, bine încălzită de focul care pâlpâie în soba cu stâlpi zugrăviți, vălmășagul furtunii dinafară răzbate, uneori, în chiuituri puternice, prin hogeag. Crengile desfrunzite ale copacilor de lângă ferestre bat cu neastâmpăr în geamuri. Perdeaua de creton portocaliu tresaltă, când mai tare, când mai încet, după cum vântul pătrunde, mai blând sau mai furios, pe crăpătura de sus, dintre cercevele, uitată, se vede, neastupată, de către cucoana Ruxanda Hrașcu, soția conului Gheorghieș Hrașcu, proprietarul acestei case mici, vesele și curate. Din jilțul de lângă sobă, coana Ruxanda nu-și poate da cu mintea cum de-a putut lăsa, neastupată, crăpătura de la fereastră: sare repede, cotrobăiește prin niște saltare, scoate o bucată de vată, ia un cuțit și se suie, sprintenă, pe prichiciul ferestrei. Cu limba cuțitului îndeasă bine vata în crăpătura dintre cercevele și așteaptă să vadă de se mai mișcă perdeaua. Dar vântul nu mai are pe unde pătrunde. — Iar te-ai cucuiet pe ferestre, omule, ai să cazi, nu altceva. Conul Gheorghieș dă la o parte, de pe brațe, bisacteaua cu sineturi, se coboară, cam greoi, de pe divanul în ...

 

Alexandru Macedonski - Nălucirea

Alexandru Macedonski - Nălucirea Nălucirea de Alexandru Macedonski Când noaptea vine placidă, lină, Când alba lună suie pe cer, Când vântu-n frunze duios suspină, Când dulci arome plană-n eter, Ades mi-apare fața-i blondină, Plină de farmec și de mister. Să fie feea rimelor grele? Sau e-al meu angel privighetor? Sau este roua zilelor mele, Chipul Speranței consolator?... Când mi s-arată, uit orice rele, Uit orice rele și orice dor! Fața-mi pălită o reanimă, Fără de voie-mi încep să cânt, Și poezia vine, sublimă, Să mă-nvelească cu-al său vesmânt!... Să mă oprească nu este rima Dintr-acest sacru, tainic avânt. Viața ce este grea pentru mine Mi se-nveselește cum mi-a zâmbit, Și împletindu-mi ore senine, Piere spre ziuă chipu-i dorit! Piere... cu noaptea, însă revine, Ca să mă facă iar fericit! Ea este feea rimelor grele, E ș-al meu angel privighetor, Este și roua zilelor mele; E-o nălucire dulce d-amor! Cum mi s-arată, uit orice rele, Uit orice rele ș-orice dor! Fecioare albe și virginale, Ochii sunt două raze d-azur, Și tot de roză buzele sale, Cu zâmbet tânăr ...

 

Alexandru Macedonski - Rondelul lui Tsing-Ly-Tsi

... Tsi stă-n prispa de-aur, Cu ochi mici ca de ghierlan, Sub de-argint frunzos tezaur, Casa e de porțelan. Lângă ea, pe-același plan, Pomi albaștri, zbor de graur; Tsing-Ly-Tsi stă-n prispa de-aur, Cu ochi mici ca de ghierlan. Spre-a-și croi ...

 

Alexei Mateevici - Expoziția din Kiev

... ea a fost să fie numai o expoziție a țărilor de miază-zi a Rusiei, dar mai pe urmă acest plan a fost lărgit, și expoziția a primit numirea de „Expoziția fabricilor, gospodăriei sătești, negustoriei, științei și meșteșugurilor din toată Rusiaâ ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Două lupte

Dimitrie Bolintineanu - Două lupte Două lupte de Dimitrie Bolintineanu I Luna se înalță palidă și plină, Varsă peste taberi râuri de lumină. Somnul dulce plană pe combătători. Miriade păsări ciripesc prin flori. Apele le-ngână; caii-n nerăbdare Varsă-n sânul nopții lungă nechezare. Ionașcu singur e neliniștit. Ochii săi se-nturnă către răsărit, Apoi dă semnalul... Bravii săi s-adună... Pleacă să combată duși de blonda lună. Se duceau moldavii bărbătați de dor, Ca setoase păsări ce la râuri zbor. II Zorile se varsă. Pașa se trezește; Cheamă capii oștii și-astfel le vorbește — ,,Voi, credința noastră, voi, preanobili fii; Ieniceri de frunte, voi, siimeni, spahii! Vă puneți sub arme! Trâmbițele sune! Vulturii și corbii turme să s-adune! Soarele pălească pe umbrosul cer! Armia intre-n cărnuri până la mâner! Calul să turbeze în frâul ce-l strânge! Din dușmani să muște și să-noate-n sânge! Cum o vijelie risipește-un nor, Spulberați îndată rândurile lor! Sabia să cază peste ei c-urgie! Viața lor și-averea ale voastre fie!" Astfel zice pașa. Toți se pun la rând. Semiluna-n aer plană fluturând. Dar pe altă parte lonașcu vine, Pune spre bătaie cetele creștine. Intră ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PLAN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 315 pentru PLAN.

GROS-PLAN

... GROS - PLAN

 

PRIM-PLAN

... PRIM - PLÁN , prim - planuri , s . n . Cadru cinematografic în care interpreții sunt filmați de aproape . - Prim ^2 + plan

 

PLANA

PLANÁ^1 , planez , vb . I . Intranz . 1. ( Despre păsări ) A pluti sau a se menține în aer cu aripile întinse , aproape nemișcate . 2. A întrece prin înălțime lucrurile sau ființele înconjurătoare ; a domina . PLANÁ^2 , planez , vb . I . Tranz . A prelucra suprafața unui obiect prin așchiere sau prin deformare plastică pentru a o face netedă ,

 

PLANȘEU

PLANȘÉU , planșee , s . n . Element de construcție de lemn , de beton armat etc . care servește ca suport pentru fixarea unei mașini , formează partea carosabilă a unui pod , separă etajele unei clădiri ( constituind dușumeaua sau acoperișul )

 

PLANAȚIE

PLANÁȚIE , planații , s . f . ( Geol . ) Proces de netezire a reliefului înalt și accidentat al scoarței , ca rezultat al acțiunii de

 

PLANȘETĂ

... din metal și folosită ca suport pentru desen sau pentru diferite lucrări tehnice . 2. ( Top . ; în sintagma ) Planșetă topografică = aparat utilizat pentru trasarea pe un plan , fără calcule prealabile , a unor figuri asemenea celor de pe teren . 3. ( Mar . ; în sintagma ) Planșetă de vânt = instrument folosit la bordul unei ...

 

PLANȘĂ

PLÁNȘĂ , planșe , s . f . 1. Foaie de hârtie ( mai groasă ) pe care sunt reproduse desene , fotografii sau picturi , folosită ca ilustrație într - o carte ; carton cu desene sau cu fotografii , care servește ca material didactic ( la predarea științelor naturale ) . 2. Placă de metal sau de lemn în care se sapă litere , note muzicale etc . spre a fi folosită în gravură . 3. Fiecare dintre plăcile de beton ale pavajului unei șosele , limitată de rosturile de

 

PARALEL

... PARALÉL , - Ă , paraleli , - e , adj . , s . f . , paraleluri , ( 5 , 7 ) s . n . 1. Adj . , s . f . ( Dreaptă , plan ) care are toate punctele la aceeași distanță de o altă dreaptă sau de un alt plan cu care nu se întretaie , oricât s - ar prelungi . 2. Adj . Care există , se produce , evoluează concomitent cu altceva . 3. S . f . Comparare a ... S . f . Fiecare dintre cercurile imaginare care unesc punctele cu aceeași latitudine de pe suprafața Pământului și care rezultă din intersectarea suprafeței Pământului cu un plan paralel cu planul ecuatorial . 5. S . n . ( Mat . ) Cerc situat pe o suprafață de rotație , obținut prin intersecția acestei suprafețe cu un plan perpendicular pe axa ei de rotație . 6. S . f . ( La pl . ) Aparat de gimnastică format din două bare orizontale și paralele așezate ( la înălțimi diferite ... 7. S . n . Instrument folosit la trasarea ( pe o piesă a ) unor distanțe sau a unor linii paralele ( 1 ) cu un plan

 

PLANARE

PLANÁRE^2 , planări , s . f . Acțiunea de a plana ^2 și rezultatul ei . - V. plana ^2 . PLANÁRE^1 , planări , s . f . Acțiunea de a plana ^1 și rezultatul ei ; plutire . - V. plana ^

 

PLATFORMĂ

... ridicat etc . pe care se încarcă mărfuri , vite etc . ; p . ext . vagon sau camion deschis , fără pereți și fără acoperiș , utilizat pentru transporturi . 2. Element plan al unei construcții . 3. Construcție sau suprafață de teren plană amenajată pentru efectuarea unor lucrări cu caracter tehnic , pentru instalarea unui utilaj , pentru verificarea unor ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...