Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BATJOCORĂ, BOTEZA, DEFĂIMARE, DEPRECIATIV, HULI, INJURIOS, IRONIE, JĂRPAN, MĂSCĂREALĂ, MASCARA, RÂNJI ... Mai multe din DEX...

BATJOCURĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

BATJÓCURĂ, batjocuri, s.f. Luare în ras, bătaie de joc; vorbă, faptă, lucru de râs, de ocară, de insultă. * Expr. A fi (sau a ajunge, a se face) de batjocură = a fi (sau a ajunge, a se face) de râs, a deveni ridicol. [Var.: batjócoră s.f.] - Refăcut din batjocuri (pl. lui batjoc înv. "bătaie de joc" < bate + joc).

Sursa : DEX '98

 

Batjocurălaudă

Sursa : antonime

 

BATJÓCURĂ s. 1. derâdere, râs, zeflemea, bătaie de joc, (livr.) deriziune, (înv.) batjoc, batjocoritură, (fam.) bășcălie. (ÎI ia în \~.) 2. v. rușine.

Sursa : sinonime

 

batjócură s. f., g.-d. art. batjócurii; pl. batjócuri

Sursa : ortografic

 

BATJÓCUR//Ă \~i f. 1) Atitudine obraznică și disprețuitoare; sfruntare. 2) Mustrare umilitoare; bătaie de joc; ocară. * A fi (sau a ajunge, a se face) de \~ (sau de \~a cuiva) a fi, a ajunge sau a se face de râs. /Din batjocuri

Sursa : NODEX

 

batjócură (-ri), s.f. - Luare în rîs, bătaie de joc. De la a bate joc (cf. a bate 36). În vechime se folosea în acest sens cu pl. jocuri, cf. le este lor a batere jocuri pre creștini, Miron Costin; pe baza acestui pl. batjocuribate jocuri) s-a format din nou un sing. batjocură. În privința asocierii ambilor termeni a bate și joc, explicația pare dificilă; există și în mai multe limbi sl. (cf. DAR). Explicația sugerată anterior de către Pușcariu 176, în legătură cu o combinație de tipul it. baiocco sau bazzecola, este lipsită de fundament, și însuși autorul a renunțat la ea, în DAR. Menționăm Cihac, II, 638, se referă la ngr. ???????? "a insulta". Din rom. provine săs. bažokurin" "a-și bate joc".

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru BATJOCURĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 69 pentru BATJOCURĂ.

Paul Zarifopol - Caragiale și Domnul X

... D-ale carnavalului, Maiorescu primise o scrisoare anonimă care zicea așa: Domnule Maiorescu, Te sciam om literat și învățat și când am vedut că acea batjocură de piesă D-ale carnavalului a fost citită în cerculu D-tale am credut că are să fie ceva și m-am dus ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Isus

Ştefan Octavian Iosif - Isus Isus de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Veghează-n colț a candelei lumină, Învăluind icoana-n raze pale : Isus, copil, la sînul maicei sale ; Păstori se miră, magi i se închină. Un zîmbet liniștit, blînd, fără vină, Și totuși nu știu ce ascunsă jale, Ce presimțiri de chinuri ideale Umbresc în taină fața lui divină. Știai de-atunci, Isuse, tu c-odată, Iubind prea mult pe oameni, drept răsplată, Vei îndura batjocura și-amarul, Și-ncununat cu spini, urcînd Calvarul Pe umăr crucea singuri ți-o vei duce Și vei muri, strigînd la cer, pe

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de martie

... lume destinată să m-aștepte, Și că am de moștenire tronuri pe-ale căror trepte Pun coroane seculare toți feciorii de-mpărați. A! batjocură amară!... Eu eram din condamnați, Făceam parte din ocnașii ce pe șubrede picioare Își târăsc ale lor zile ca ghiulele-obositoare, Și de-aveam să ...

 

Antim Ivireanul - Duminecă la fevruarie 3 zile, răspunsul ce am dat a doa oar

... și catherisis, după cum înțelĂ©gem, va fi ca acĂ©ia ce au făcut acum lui Alixandrias; ce și acĂ©ia nu iaste catheresis, ce batjocură besĂ©ricii lui Dumnezeu și sfintelor taini, pentru care lucru cel ce lăcuiaște în ceriuri va râde de dânșii și Domnul va batjocori pre ei ...

 

Cincinat Pavelescu - Apologia dracului

Cincinat Pavelescu - Apologia dracului Apologia dracului de Cincinat Pavelescu (Jean Richepin) FRAGMENT Tatălui meu O, da! eu sunt urâtul, învinsul, blestematul. El marele, eu micul, el totul, eu nimic; El zis-a că prin mine născutu-s-a păcatul, Dar eu vă sunt amic. El zis-a că-nșelat-am pe întâiul vostru tată, Dar dulce era mărul oprit, și l-a gustat, Gând raiul i se smulse în ora blestemată, Tot eu l-am ajutat. I-am spus: ți se închide grădina nemuririi; Supremul te gonește din sântul paradis, Dar vino, căci în lume, locaș al fericirii Un altul ți-am deschis. Voind apoi să vadă pe oameni în durere Le zise: pâinea-n lacrimi muiați-o s-o mâncați; Atunci le-am dat speranță, răbdare și putere, Și ei au fost scăpați. Pe om dorind să-l vadă urât de-a lui soție, Să nască hotărât-a femeia în suspin, Iar eu le-am dat plăcerea, izvor de poezie, Să-și uite orice chin. Când dânsa îl va strânge la pieptul ce palpită, Când buzele pe buze șopti-vor amoros, Eternul din a ...

 

Cincinat Pavelescu - Sic transit

... tihnă. Iar drumețul, vrând să știe, întrebă atunci mirat, De când iarba pe acolo început-a să răsară? Hei, ciobanul îi răspunse cu batjocură amară, De când soarele e soare, turme-aici au pășunat! După secole apuse Petrecu prin acel loc... Câmpul verde în pădure de stejari se prefăcuse ...

 

Dimitrie Anghel - Cedrul

Dimitrie Anghel - Cedrul Cedrul de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , III, 1088, 28 dec. 1911, p. 1. Majestuos își înalță fruntea, în ziua aceasta primăvăratecă și îndulcită de soare, bătrînul cedru din Grădina Plantelor și freamătă căutînd în zări neagra dungă a cocorilor, ce vin din țara lui. Străin și singur visează patriarhul la țara Libanului, unde praful de pe drumuri se ridică în pulbere de mărgean roș. Murmură așteptînd să-i răspundă o șoaptă de palmier, tace ascultînd surdul zgomot ce-l face rodul unui măslin în cădere, se cutremură cu tot frunzarul văzînd pe orizont cum trec norii deși, închipuind caravane. Anemone albe înstelează verzile mări de ierburi, crini uriași își scutură polenul în soare, miresme tari de roze vin să-i îmbete frunzarul. Vorbe străine însă răsună, și bietul patriarh amintindu-și că e în surgun își încetinează păinjenișul de rămurele, încremenește din nou rotunda-i umbră pe pămînt și tace. Placa înfierbîntată de soare, ce o poartă pe trunchi, cu inscripția anului cînd a fost smuls din pămîntul țării lui și peste care se înclină curiozitatea trecătorilor, îl arde ca un stigmat... Cercuri rotunde, ca undele unor vibrații, i-au pornit ...

 

Emil Gârleanu - În fel de fel de fețe

... a privit, a întors capul, apoi a început să fluiere un cântec care am învățat-o eu, un cântec de batjocură, ca și cum mi-ar fi zis: „Vorbă să fie!â€� Ei, vă place? Ca să mă răzbun pe ea v-am destăinuit și ...

 

George Coșbuc - Ceas-rău

... Doamne sfinte! El care de alte dăți, Ar fi smicurit bucăți P-acel om cu-așa cuvinte, Tot râdea ca scos din minte Și-n batjocură privea Lung la mine; ochi ținea Lung la mine Și cotind fete străine, Pricină de râs făcea. Mamă, pentru ce se ține Sandru chiar așa ...

 

George Coșbuc - Pământul uitării

George Coşbuc - Pământul uitării Pământul uitării de George Coșbuc Acesta-i un cântec de bard ostenit, De bard din pământul uitării. Strămoșii-mi acolo pe stâlpi de granit Cu albe portaluri un templu-au clădit De marmură-n marginea mării. Să-l aibă nepoții prin veacuri de-acum Spre-a lor și spre-a noastră mărire! Dar mută veni nepăsarea pe-un drum, Iar pe-altul stârni-necătoru-i samum Atotucigașa hulire. Azi templu-i ruină; prin curțile lui Culcușuri își caută cerbii, Prin mândrele ganguri scot viezurii pui, Se joacă pe lespezi de-altare-ale lui Șopârle tăcute-ale ierbii. Cu galbene oase-ale moșilor mei S-amestecă-n praful cărării Strivite statui ale marilor zei. Azi râdeți, și vai, cum veți plânge, o, mișei, Cu hohot la ziua-nfruntării! Dar noaptea din frântele marmuri răsar Luciri ca de fulger, și șoapte: Stau jalnicii zei la ruine, și par Cuprinși de mânie și galbeni de-amar Și zboară cu vaiuri prin noapte. Și iese-al lor bard și s-așează plângând Pe-o piatră sub zidul de-afară, Și cântă și plânge, ghitara bătând, Iar alba lui barbă ca râul curgând Se-mprăștie peste ...

 

Ion Luca Caragiale - O reparațiune

... cuvântul că notița aceea a fost publicată fără știrea onoratei redacțiuni, fapt care onoratei redacțiuni i se pare regretabil. Cum am zice, și batjocură - ocara nu era de ajuns. Cum asta ? Un individ deșuchiat, în toiul târgului, trage o palmă unui om pacinic, și când acesta, amețit de așa ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BATJOCURĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru BATJOCURĂ.

BATJOCORĂ

... BATJÓCORĂ s . f . v . batjocură

 

BOTEZA

... A avea calitatea de naș sau de nașă la botezul ( 1 ) cuiva . 4. Tranz . A pune cuiva sau la ceva un nume ( de batjocură

 

DEFĂIMARE

... DEFĂIMÁRE , defăimări , s . f . Acțiunea de a defăima și rezultatul ei ; bârfire , ponegrire , calomniere ; dispreț , desconsiderare ; umilire , batjocură

 

DEPRECIATIV

... DEPRECIATÍV , - Ă , depreciativi , - e , adj . Care dovedește lipsă de considerație sau dispreț , care conține o notă de batjocură

 

HULI

... HULÍ , hulesc , vb . IV . Tranz . ( Pop . ) A spune vorbe de ocară sau de batjocură la adresa cuiva , a ocărî pe cineva ; p . ext . a vorbi de rău , a calomnia , a defăima ...

 

INJURIOS

... INJURIÓS , - OÁSĂ , injurioși , - oase , adj . Care conține o injurie ; de batjocură

 

IRONIE

... IRONÍE , ironii , s . f . Vorbă , frază , expresie , afirmație care conține o ușoară batjocură

 

JĂRPAN

... JĂRPÁN , jărpani , s . m . ( Reg . ) 1. Cal slab ; mârțoagă . 2. Fig . Termen de batjocură

 

MĂSCĂREALĂ

... MĂSCĂREÁLĂ , măscăreli , s . f . ( Reg . ) Batjocură

 

MASCARA

... MASCARÁ , mascarale , s . f . ( Înv . ) Bufon , paiață , măscărici ; p . ext . om neserios , pușlama . 2. ( Pop . ) Batjocură

 

RÂNJI

... arăta amenințător dinții , a mârâi arătându - și dinții . 2. ( Despre oameni ) A - și arăta dinții într - o grimasă de răutate , de batjocură

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...