Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:AN, ANTICHITATE, BIMILENAR, BISECULAR, BUTUC, BUZDUGAN, CRUCE, DECAN, GAELI, GRADAȚIE ... Mai multe din DEX...

VECHIME - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

VECHÍME s.f. 1. Faptul de a fi vechi, de a exista de multă vreme; însușirea, caracterul, starea a ceea ce este vechi. ** Numărul de ani pe care cineva i-a prestat într-o slujbă, într-o funcție. 2. Vreme de demult, timpuri îndepărtate; antichitate, vechie. - Vechi + suf. -ime.

Sursa : DEX '98

 

VECHÍME s. 1. (livr.) vetustate, vetustețe, (înv.) bătrânețe, vechitură, vârstă. (Ce \~ are acest obiect?) 2. v. antichitate.

Sursa : sinonime

 

vechíme s. f., g.-d. art. vechímii

Sursa : ortografic

 

VECHÍME f. 1) Stare a ceea ce este vechi, ce există de demult. 2) pop. Durată de timp în care se desfășoară activitatea unei persoane într-un anumit domeniu. \~ în muncă. 3) Trecut îndepărtat. * Din \~ de demult; de pe vremuri. În \~ pe vremuri; în antichitate. [G.-D. vechimii] /vechi + suf. \~ime

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru VECHIME

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 104 pentru VECHIME.

Grigore Alexandrescu - Răsăritul lunii. La Tismana

... departe Părea unul din acele osianice palate Unde geniuri, fantome cu urgie se izbesc: Și pustiul fără margini, și cărarea rătăcită, Stânca, peștera adâncă, în vechime locuită De al muntelui sfânt pustnic ce sărmanii îl iubesc Erau dulci acele ceasuri de extaz și de gândire: Șoaptele, adânci murmůre ce iau ... pinteni de rugină putreziți, Și pe-al războiului munte==monstruoasele morminte Unde șefii ungurimii zac cu toții grămădiți. Dar românii, fii ai celor ce-n vechime se luptară, Cu sudori adăp pământul, câștig hrana în dureri; Sunt plugari; și alte nume, oameni noi se înălțară, Oameni nensemnați și mândri de vechimea ...

 

Alexei Mateevici - Creștina

... Alexei Mateevici - Creştina ,,Isprăvi din vremi de mult trecute, Predanii din vechime-adâncă". A. Pușkin, Ruslan și Ludmila Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Măreața Romă doarme-n pace ... Vorbind făr' nici o părtinire De cele ce s-au petrecut. Din ea popoarele creștine Cu mult folos azi pot citi Cum oamenii, cândva,-n vechime

 

Alexei Mateevici - De unde vine numirea nașterii mântuitorului nostru - Crăciun%3F

... de nenorociri. Alții zic că Crăciun vine din cuvântul slavon kriciati „a țipa“, căci adică porcii tăiați de Crăciun amarnic mai țipă; în vechime acești porci se tăiau de jertfă dumnezeilor păgânești. Cei ce zic că cuvântul Crăciun este rostire creștinească arată că el seamănă cu cuvântul creștin și ... din latinescul incarnatio (incarnațio), ceea ce va să zică încarnare, întrupare (venirea în trup a Domnului nostru Iisus Hristos). Se vede că în vechime, la creștinii romani, numele nașterii Mântuitorului se numea dies incarnationis (incarnaționis) — ziua încărnării, întrupării lui Hristos. În limba noastră incarnatio (incarnațio) s-a ...

 

Gheorghe Asachi - Privegherea ostașului moldovan

... A lor furie-nvărvărită, buciumul cel de aramă, Pe-a Moldaviei junime la resbel încă nu cheamă, Că pământul ce-n pericoli în vechime a stătut Se acopere acuma cu-a ostașilor săi scut. Chiar ca tânăr pui de vultur, ce-n esemple se îndeamnă ... De mii sfere inocente undele s-a încruntat. Priveghind ostașul postul în a nopței tunecime, Aripata sa gândire se întoarnă la vechime, La eroii ce stătură în strămoșilor pământ, Ale cărora cenușă zace-acuma în mormânt. De respect plin de mirare cugetează l-a lor ...

 

Gheorghe Asachi - Valea Albă

... Cetatea Chilia Valea Albă Credința și fanatismul Panahida eroilor moldoveni Moldova, deși este despărțită prin deșerturi țărmurale și prin Marea Neagră de Crimeea, totuși în vechime avea cu acea țară relațiuni politice și comerciale, încât mai nainte de a agiunge la sugetul istoriei propuse credem de folos a ... harta Crimeei, astă țară se înfățoșază ca un patrat ce se pare aninat în Marea Neagră la capătul ei nordic prin istmul sau strâmtoarea de vechime numită Tafros, iar de ruși Perecop, ce are tot o însemnare, adecă râpă, ce era peninsulei de apărare, fiind acesta singurul punct de unde ea ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Din italienește

... în Sămănătorul , 28 septembrie 1908 S-a stins virtutea-n a Italiei țară, Ce-a fost regina lumii în vechime. De muzele Castaliei azi nime Nu poartă grijă; toți le delăsară. A laurului verde frunză rară E pîngărită într-un veac de crime ...

 

Alexandru Vlahuță - La statua lui Ioan Eliade Rădulescu

... ntinde... Frunza frunzei îl repetă, toată firea se cuprinde De-a lui farmec, ce de-a pururi va sta tânăr de vechime. Ah, ridică-ți, bard ilustru, din a vremii adâncime Fruntea-ți plină de lumină și privește din trecut Cum te-adoră viitorul, fiii ...

 

Alexei Mateevici - Țara

... au făcut. Fiii, pământenii tăi, Au luptat ca niște lei, Au vărsat ei mări de sânge, Ca să poată jugul frânge, -- Jugul cel greu din vechime De pe-ntreaga românime; Au dat jos jugul turcesc, Acum duc cel boieresc -- Și mai greu și mai drăcesc. Mult am mai luptat și noi ...

 

Alexei Mateevici - Rugăciune pentru pahar

... Uitând de orișice durere Ai Dumnezeului — Cuvânt Trei ucenici dorm. Somnul lor Li-i liniștit, adânc, curat. Dar somnul lumii tulburat: Răni grele din vechime-o dor... Rușinea fruntea îi pătează, Blestemul cel greu, strămoșesc, Din veac în veac o fulgerează, Prin voia Tatălui ceresc, Și numa-Învățătorul singur, În ...

 

Anton Pann - Copaciul și dovleacul

... se mândrească     Și zicând să se fălească: — „Vezi, eu numa-ntr-o vară     Cât crescui și tot cresc iară, Și tu copaci din vechime,     În sumă de ani mulțime, D-ai fi crescut voinicește,     Precum și vrejul meu crește, Mai, mai ajungeai la stele,     După părelele mele.â€� Iar ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Odă la ciocoi

... i chiar nici letargia, ce lasă o pecete Pe tristele-i victime! O, nu! E viu ciocoiul, cu bube și cu pete, Întocmai ca-n vechime!... XVII Nu s-a schimbat nimica! Aceeași fudulie De nașteri venetice Din oameni fără nume, goniți de prin Grecie Și pripășiți aice. Aceeași ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VECHIME

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru VECHIME.

AN

AN ^2 , ani , s . m . 1. Perioadă de timp care corespunde unei revoluții a Pământului în jurul Soarelui și care cuprinde 12 luni . 2. ( Astron . ; în sintagma ) An - lumina = unitate de lungime pentru măsurarea distanțelor mari , egală cu distanța străbătută de lumină într - un an . 3. Stadiu de studiu în unele forme de învățământ . 4. Măsură a vârstei unei ființe sau a vechimii unui lucru . Copil de cinci ani . 5. ( La pl . ) Epocă din viață ; vreme . Anii copilăriei . AN ^1 adv . ( Pop . ) Anul trecut , acum un an . AN ^3 - v . a ^

 

ANTICHITATE

... ANTICHITÁTE , antichități , ( 2 ) s . f . 1. Epocă a civilizației vechi , în special a celei greco - romane ; vechime

 

BIMILENAR

... BIMILENÁR , - Ă , bimilenari , - e , adj . Care durează sau are o vechime

 

BISECULAR

... BISECULÁR , - Ă , biseculari , - e , adj . ( Rar . ) Cu vechime

 

BUTUC

... care sunt înfipte spițe ( la roți ) , pale ( la elice ) etc . Butucul roții . 5. Bucată groasă de lemn prevăzută cu găuri , în care se prindeau în vechime

 

BUZDUGAN

... BUZDUGÁN , buzdugane , s . n . 1. Măciucă sau ghioagă de fier ( cu măciulia țintuită ) , folosită în vechime ca armă de luptă sau ca semn al puterii domnești . 2. Plantă acvatică cu frunze plutitoare , cu flori verzi - alburii și cu fructe în formă ...

 

CRUCE

CRÚCE , cruci , s . f . I. 1. Obiect format din două bucăți de lemn , de piatră , de metale prețioase etc . așezate perpendicular și simetric una peste alta și constituind simbolul credinței creștine . 2. Figură sau desen în formă de cruce ( I 1 ) , având diferite semnificații : într - o listă de nume de persoane arată că posesorul celui însemnat cu cruce a decedat ; înaintea unui cuvânt atestă vechimea mare a cuvântului respectiv ; în calendar marchează o zi de sărbătoare creștină ; peste un text indică semnul anulării etc . 3. Simbol al ritualului creștin , care constă dintr - un gest ( semnul crucii ) făcut cu degetele la frunte , la piept și , succesiv , la cei doi umeri . 4. Religia , confesiunea creștină : creștinism . 5. Termen care intră în componența numelui unor decorații , insigne etc . în formă de cruce ( I 1 ) . Crucea " Sfântul Gheorghe " . 6. Nume dat la diverse obiecte sau părți ale unor obiecte , dispuse în formă de cruce ( I 1 ) . 7. Piesă de oțel , fontă , beton etc . pentru legarea a două conducte în prelungire , din care se despart două orificii laterale perpendiculare . 8. Instrument de tortură în antichitate , pe care osânditul îl purta adesea în spinare până la locul de execuție ...

 

DECAN

DECÁN , - Ă , decani , - e , subst . 1. S . m . și f . Membru al corpului profesoral universitar însărcinat cu conducerea unei facultăți ; grad deținut de această persoană . 2. S . m . Persoană ( aleasă dintre avocați ) care conducea baroul avocaților . 3. S . m . Persoana cea mai în vârstă sau cu vechimea cea mai mare în anumite corpuri constituite . 4. S . m . ( În biserica anglicană ) Conducător al unui colegiu de preoți , al unei instituții religioase sau al unui local de cult . Decanul de Canterbury . 5.

 

GAELI

... GAÉLI s . m . pl . Populație de origine celtică ce a locuit în vechime

 

GRADAȚIE

GRADÁȚIE , gradații , s . f . 1. Creștere sau descreștere treptată , progresivă , înaintare succesivă ( a unui proces , a unui fenomen , a unei acțiuni etc . ) . 2. Fiecare dintre diviziunile care se găsesc pe suportul unui instrument de măsură cu scări gradate . 3. Figură de stil constând în trecerea treptată , ascendentă sau descendentă , de la o idee la alta . 4. Fiecare dintre treptele de încadrare pe care se află un salariat în cadrul gradului său , acordată pe baza vechimii în serviciu și a aportului în muncă ; p . ext . spor de salariu care corespunde fiecăreia dintre aceste

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...