Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CIȘMEA, CIȘMEGIU, ȘI, CÂT, ÎNCOPCIA, ÎNCOPCIERE, ACADEMICIAN, ACIANOPSIE, ACIOAIE, ACOMERCIAL ... Mai multe din DEX...

CI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CI conj. (Adversativ; după o negație sau o propoziție negativă) (Ba) dimpotrivă. Nu avea băieți, ci numai fete. 2. (Adversativ; înv. și pop.; după o propoziție afirmativă căreia i se opune o afirmație contrară sau restrictivă). Cu toate acestea; totuși. ** (După o propoziție ipotetică sau condiționată) Dar, însă. 3. (Adversativ; reg.; adesea împreună cu un imperativ; arată nerăbdarea) Dar... 4. (Consecutiv; rar) Prin urmare, deci. - Din ce.

Sursa : DEX '98

 

CI conj. 1. dar, însă, numai, (reg.) fără, (Ban. și Transilv.) ma. (Nu-i prost cine , \~ cel ce rabdă.) 2. cât. (Nu din zori și până-n seară, \~ din seară până-n zori.)

Sursa : sinonime

 

ci conjcț.

Sursa : ortografic

 

CI conj. (exprimă un raport adversativ între două propoziții, de obicei negative) Dar; da; însă. Nu tăcea, ci răspunde o dată. /<lat. quid

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 922 pentru CI.

Dimitrie Anghel - Cișmigiul

Dimitrie Anghel - Cişmigiul Cișmigiul de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Lui M Sadoveanu Penultimele frunze s-au strecurat pe-alee, Și salcia cochetă cu plete elegiace, Ce se privea în apă cu drag ca o femeie, A pleșuvit cu totul ... Prind fulgi de-omăt să joace. Platanii, uriașii grădinii, se despoaie De coaja lor frumoasă, ca după scarlatină ... S-a ramolit acuma și falnica gherghină Zvârlindu-și, ca în Lenau, pe vânt pălita foaie. Ca un calic ce-ar cere la trecători pomană Un tei la o răscruce întinde-un ram schilod Și vântul milogește o tânguire vană, Dosind, ca bani de aur, al frunzelor norod. O foaie de catalpă pe-o bancă solitară Cum sta uitată-ți pare un pergament pierdut Al cine știe cărui poet necunoscut, Ce a dormit pe-acolo în nopțile de vară ... Un carpen își așteaptă să-i vie spânzuratul, Cu legănări de pendul să-și miște umbra-n lună ... Acuaticele lebezi au îndrăgit uscatul Ca niște simple gâște ... Fanfare nu mai sună ; S-au dus și doici, și bone și mândri vistavoi ... Cu florile în seră închis stă grădinarul ... Și trist e Cișmigiul precum e calendarul, ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Cișmigiul

Ştefan Octavian Iosif - Cişmigiul Cișmigiul de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Lui M Sadoveanu Penultimele frunze s-au strecurat pe-alee, Și salcia cochetă cu plete elegiace, Ce se privea în apă cu drag ca o femeie, A pleșuvit cu totul ... Prind fulgi de-omăt să joace. Platanii, uriașii grădinii, se despoaie De coaja lor frumoasă, ca după scarlatină ... S-a ramolit acuma și falnica gherghină Zvârlindu-și, ca în Lenau, pe vânt pălita foaie. Ca un calic ce-ar cere la trecători pomană Un tei la o răscruce întinde-un ram schilod Și vântul milogește o tânguire vană, Dosind, ca bani de aur, al frunzelor norod. O foaie de catalpă pe-o bancă solitară Cum sta uitată-ți pare un pergament pierdut Al cine știe cărui poet necunoscut, Ce a dormit pe-acolo în nopțile de vară ... Un carpen își așteaptă să-i vie spânzuratul, Cu legănări de pendul să-și miște umbra-n lună ... Acuaticele lebezi au îndrăgit uscatul Ca niște simple gâște ... Fanfare nu mai sună ; S-au dus și doici, și bone și mândri vistavoi ... Cu florile în seră închis stă grădinarul ... Și trist e Cișmigiul precum e ...

 

Alexandru Macedonski - Rondelul rozelor din Cișmegi

Alexandru Macedonski - Rondelul rozelor din Cişmegi Rondelul rozelor din Cișmegi de Alexandru Macedonski De flăcări, de aur, pembe, argintate, Nebună orgie de roze oriunde, De bolți agățate, pe ziduri urcate, Și printre frunzișuri de pomi ce le-ascunde. Pe ritmuri persane în strofe-așezate, Melodic, coloarea, coloarei răspunde... -- De flăcări, de aur, pembe, argintate, Nebună orgie de roze oriunde. Un neamț a fost magul grădinii uitate. Răpit fu de visul cu tainice unde, Și dându-le viață ce-n suflet pătrunde, Lăsatu-le-a-n urmă, în roze-nchegate, De flăcări, de aur, pembe,

 

Constantin Negruzzi - Duchesa Milanului

... lui Franțisc I, s-au atins cu atâta vioșime de frumsățile aceștii persoane vrednici de iubit, încât s-au amorezat strașnic din ce întăi dată ci au văzut-o. Pofta care ave de a-i place l-au făcut a faci multe îndatoriri rudelor contesii Visconti, mama ... ușor a spune santimenturile inimii sale frumoasei Clarisăi. Contesa și fiică-sa l-au priimit cu multă politică și i-au făcut toată cinste ci să poate faci favoritului unui mare crai. Cu toati că amiral avĂ© o fisionomie plăcută, o mari vioșâmi și multă îndrăzneală, înțălepciunea ci să vidĂ© în toati faptile Clarisăi și un aer di megalie ci era răvărsat întru toată persoana sa, și cari rădica cu covârșâre frumusăța sa cea mari, au întipărit într-acest favorit atâta răspect cătră dânsa, încât ... atâta puteri a-i vorovi de amoriul său; i-au mai făcut de mulți ori curți, hotărât a-i mărturisâ aceea ci el sâmță pentru dânsa, dară el să întorce, fără să îndrăznească a-i spune taina sa, și mai înamorat decât cum era când ... ...

 

Ioan Slavici - Cine pleacă%3F

... din sÄ•ul altora. Aceia, carÄ­ sînt stăpîni pe moșiÄ­ întinse, nu le aÅ­ pentru ca să-șÄ­ pĂ³tă petrece viața în rÄ•sfățare, ci pentru ca prin neadormită purtare de grijă să facă din ele grădinÄ­ de frumusețe, și nu celor ce stăpînesc marÄ­ averÄ­, ci celor celor ce sciÅ­ să le chivernisĂ©scă bine li se cuvine în mijlocul nostru stima generală. Aceia, carÄ­ ocupă posițiunÄ­ înalte, nu aÅ­ fost ... fie-care să-și facă în deplin datoria, și stima generală nu li se cuvine stăruitorilor ce-aÅ­ sciut să se ridice de asupra altora, ci celor ce nu scapă nicÄ­ o dată din vedere, că cu cât maÄ­ marÄ­ îțÄ­ sînt datoriile, și sînt neobosoțÄ­ în purtarea sarcinilor ce aÅ ... Aceia, carÄ­ fac negoț, nu-l fac pentru-ca, profitând de nevoile, de slăbiciunile, de nepriceperea orÄ­ de ușurința altora, să agonisĂ©scă marÄ­ averÄ­, ci pentru-ca să mijlocĂ©scă schimbul averilor, și stima generală nu i se cuvine celuÄ­ ce a sciut să adune miliĂ³ne, ci ... ptă și concurență onestă reduce prețurile și ușurĂ©ză traiul Ă¥ ilnic. Tot ast-fel meșteșugarul nu-șÄ­ exercită meseria, ca să trăiască maÄ­ ușor, ...

 

Constantin Negruzzi - Chelestina

... Pedro s-au îndeletnicit toată zâua întru a să găti; Chelestina, din parte sa, au așăzat și au disșăzat de de ori besacteluța ci era să-i întovărășască; pe lângă aceste, au strâns și o foarte mari și frumoasă piatră de smaragd ci amorezatul său i-o didesă. Chelestina și besacteaua era gata la 8 ceasuri de cu sară și încă nu era când don Pedro, a ... mulțămirile lor; dar Enric să giura că nu-l va lăsa toată noapte. Diznădăjduitul Pedro auzâsă acum bătând 11 ceasuri. Vai! El nu știe nenorocire ci i să întâmplasă! Unul din spadasinii ci fugisă trecusă cu nasul învălit în mantaua sa pe lângă zaluzie Chelestinii. Era o noapte tari întunecoasă: nenorocita amorezată, cari deșchisăsă fereastă și aștepta pe ... aleargă să-și găsască oamenii; și ne mai îndoindu-să că Chelestina este pe drumu Portugaliei, aleargă cât poate, depărtându-să de dânsa, în vremi ci Enric călătorești cătră Alpuxari, drumu ci Chelestina apucasă. Trista Chelestina urma drumu Alpuxarilor, întrebând de don Pedro pe orișicine întâlnĂ©. Ea au auzât după dânsa un tropot de cai; gândul său ... ...

 

Constantin Negruzzi - Zăbăvile mele din Basarabia în anii 1821, 1822, 1823, la satul Șărăuții, în Ra

... frumoasă, au întemeiat fericire soțului său și trăiĂ© numai pentru dânsul și pentru copilul ei cari era de doi ani. Azan, altă căpitenie, era acela ci ave, după Ximeo, ce mai mare cinste la indieni. Azan era iute și cumplit și mânie lui ce neâmpăcată cu cari era născut nu să ... cu glas mai tare : „Noi giurăm a nu discoperi niciodată fiilor Evropii dumnezăieștile daruri a acestui svânt copaci, singură comoara ci ne-au mai rămas! Vai de ticălosul acela ci va vrĂ© a dărui această comoară a tămăduirei varvarilor ci ne tiranisăsc, și a cărora strămoși au ars capiștile și orașile noastre, au pustiit câmpurile și țarinile noastre și s-au scăldat în ... căruia noimă ne-au lăsat-o strămoșii noștri după moarte lor, și cu un glas: noi făgăduim a păzi blăstămul acesta împrotiva fiiștecăruia ci va discoperi taina aceasta; noi giurăm că vom țâne această taină nestrămutată, și când ar ceri trebuința, suntem cei mai întăi gata a pătimi ... de să poate afla vreo pedeapsă vrednică pentru arătătoriu aceștii taine! Eu, cât pentru mine, mă giur că de s-ar afla vreunul între noi ...

 

Constantin Negruzzi - Întâia noapte a lui Iung

... Constantin Negruzzi - Întâia noapte a lui Iung Întâia noapte a lui Iung de Constantin Negruzzi Tu! Dumnezăul liniștii ci umbra ti-mpresoară, Somnule! Vino de m-adormi... o, ceriule, el zboară! Ca un prietin vânzători fugi de cei nenorociți Sădi în culcușul numai a ... fericiți. De glasul cel tânguitor fugi, să depărtează, Glasul celui nenorocit pe el îl spăimântează! După câtiva menunte unii odihni tulburate, Mă deștept. Fericit cel ci nu să trezăști Șâ este tot în noapte și mormânturile uitate La stare ce cumplită el acum nu mai gândești Dar dacă șâ-n mormânt ... Când toate să stâng în al său întuneric, Ah, acel întuneric nu-i ca mine de trist, nu-i ca mine de jalnic! Fantom spăimântători ci-l urmează tăcere, Pe scaon de abanos având așa șăderi Cu un nour des văzduhu învălești Și cu un schiptru de plumb pe lume stăpânești ... în noapte ce cumplită, Când minte me de suflet s-a afla dizlepită. Ah, numai în mormânt omul cel ticălos Își leapădă trufie, ci ari mai frumos! Smerit de osândiri, când întră în mormânt, Măriri și-ngâmfare s-acopăr cu pământ. Dumnezăiri deșarte, voi mă veți agiuta. Eu chem ...

 

Constantin Negruzzi - Moralicești haractiruri

... esti așa, că niciodatâ nu-i flămând, nici sătul, și gura lui izvorăști de-a purure parapone. Din toate vremile urăști pe această ci ești, și numai ce trecutâ este orighinalul mierării și a laudelor lui. El nu bagă în samâ nicicum aceea ci are, căci este foarte lipit la aceea ci nu ari: niciodatâ nu poartă grijă pentru aceea ci este, căci grijăști totdeauna pentru aceea ci nu este. De-i scoate prietinu la masă ce mai bună bucată, o ia cu o mulțămire întovărășită cu posomorâri și cârtire, zâcând: că nu ... lui. De hotărăști să metahirisascâ mânile, nu o faci pentru alta decât ca sâ-și umple pânticile. El să îngreuie mai mult să spui aceli ci nu au făcut, decât alții să istorisascâ aceli ci au făcut. Să vedi că s-au zâdit mai mult pentru ceea lumi decât pentru aceasta, și să bucură atâta să opreascâ pe alții de ... oameni. Grăitoriu de rău nu lasâ nici un lucru necatigorisât: el difaimâ și pe aceastâ evgheniceascâ faptă bună, zugrăvindu-o cu celi mai urâte văpsăle ci ...

 

Costache Conachi - Jaloba mea

... chip cinstit: Ș-acolea prieteșugul cu amoriul îi unit. Dar vai nouă, maică lume! că pe-a roței tale scări Nu priimești statornicie, ci prefaceri și schimbări... Fost-au mare vreodată și să n-aibă tulburări? Ah! acea prietenie cu curatele plecări, Din ființă liniștită în ființă cu-nfocări ... ce i-am dat. La iubire nesupusă, nu simte a ei dureri, Nici se-nchină cu deadinsul l-a amoriului puteri; Ci dorind o proslăvire de la toți fără sfârșit, Nici iubește, nici urăște pe nime desăvârșit. Tainile ei nu le spune decât tot cu scăzământ, Și ... iubire? ochii ei posomoresc! Arătatu-i-am răceală! pe loc se sălbătăcesc De m-am tulburat vrodată pentru ceva neplăcut, Nu blândețe de la dânsa, ci grozăvii am văzut; De-am rugat-o să-nceteze cu atâta tiranie, Nu s-asculte, ci sporește la o mie altă mie! Pururea cu pază mare de a se descoperi, Pururea cu privighere de a se fățărnici ... să mai sufăr răul care mi-au pricinuit Și care-mi pricinuiește acest suflet otrăvit Dar pentru încredințare că astăzi mă despărțesc, Nu de nestatornicie, ...

 

Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F

... de ce fel ar fi concepțiunea, - înaltă sau joasă, rafinată sau primitivă, sacră ori profană, - numai cîtuși de puțin să fie o izvorîre nu voită, ci pornită firește din adîncimea, infinită ca și natura ce se oglindește în ea, a creierului omenesc, ea merită să se arate lumii, numai ... să cred despre dramaturgie altfel decît vor dumnealor să mă facă a crede. Teatrul, după părerea mea, nu e un gen de artă, ci o artă de sine stătătoare, tot așa de deosebită " de literatură în genere și în special de poezie ca orișicare artă - de exemplu arhitectura. Literatura ... se realizează prin arătarea obiectului chiar întocmai. Aici intenția artistului îmbracă, în carne și în oase adevărate, figurile ce ne arată: toate sunt, nu spuse, ci aievea înfățișate; bucuria rîde din ochi vii, durerea plînge cu lacrimi adevărate, faptele cer timp, și precum în natură trebuie să treacă vreme și împrejurări ... făcută gata din grămădirea întocmită a materialului voit. In acest sens gîndește și dramaturgul - nu la a gîndi ceva, ci la a arăta ceva. Astfel, asemănare mai nemerită nu poate avea o piesă de teatru propriu-zisă decît cu planul unui monument. In ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 324 pentru CI.

CIȘMEA

CIȘMEÁ , cișmele , s . f . Instalație ( exterioară ) prevăzută cu o pompă sau cu un robinet , prin care este adusă pe conductă apa necesară

 

CIȘMEGIU

CIȘMEGÍU , cișmegii , s . m . Slujbaș însărcinat în trecut cu supravegherea rețelei de cișmele în București . - Cișmea + suf . -

 

ȘI

... același fel , indicând o completare , un adaos , o precizare nouă ) Deschide ușa și intră . 6. ( Accentuat , în corelație cu sine însuși ) Atât . . . , cât . . . ; nu numai . . . , ci și . . . Are în mână și pâinea , și cuțitul . 7. ( În stilul epic și popular , mai ales în povestire , se așază la începutul frazei , indicând continuitatea ...

 

CÂT

... toate că , oricât . Cât era de reținut , tot mai izbucnea uneori . 5. ( Introduce propoziții completive directe ) Am plătit cât nu face . 6. ( Introduce propoziții adversative ) Ci , mai ales . Nu era atât de strâmt , cât incomod . 7. ( În corelație cu sine însuși ; introduce propoziții copulative eliptice ) Când . . . când . . . , și . . . și . . . II. Prep ... am așteptat ! 2. ( Corelativ , în expr . ) Atât . . . . cât . . . = în același grad , număr , în aceeași măsură etc . ca și . . . Atât . . . , cât și . . . = și . . . , și ; nu numai . . . , ci ( și ) . . . Cu cât . . . cu atât . . . = pe măsură ce . . . , tot mai mult . . . 3. ( În expr . ) Cât colo = departe . Cât de colo = de departe , de la mare ...

 

ÎNCOPCIA

... 2. A îmbina două piese de tablă , introducând limbile uneia în golurile corespunzătoare ale celeilalte , după care limbile astfel montate se răsucesc . [ Pr . : - ci

 

ÎNCOPCIERE

... ÎNCOPCIÉRE , încopcieri , s . f . Acțiunea de a încopcia . [ Pr . : - ci

 

ACADEMICIAN

... ACADEMICIÁN , - Ă , academicieni , - e , s . m . și f . Membru ( de onoare sau titular ) al unei academii . [ Pr . : - ci

 

ACIANOPSIE

... ACIANOPSÍE s . f . Defect de vedere care constă în incapacitatea de a distinge culoarea albastră . [ Pr . : - ci

 

ACIOAIE

... ACIOÁIE s . f . Nume popular pentru diferite metale sau aliaje ; obiect făcut dintr - un astfel de metal sau aliaj . [ Pr . : - ci

 

ACOMERCIAL

... ACOMERCIÁL , - Ă , acomerciali , - e , adj . ( Despre atitudini , manifestări ) Care este lipsit de spirit comercial . [ Pr . : - ci

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...