Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CLĂIȚĂ, ȘIRĂ, FÂNĂRIE, JUMĂTATE, PĂIANJEN, PĂTUIAC, PLASTĂ, PODINĂ ... Mai multe din DEX...

CLAIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CLÁIE, clăi, s.f. Grămadă mare de fân, de snopi de cereale etc., de obicei în formă conică. ** Fig. Mulțime, îngrămădire dezordonată (de lucruri sau de ființe). * Expr. Claie peste grămadă = unul peste altul, în dezordine, la întâmplare. - Din bg., scr. kladnja.

Sursa : DEX '98

 

CLÁIE s. 1. v. căpiță. 2. (fig.) tufă. (O \~ de păr.)

Sursa : sinonime

 

cláie s. f., art. cláia, g.-d. art. clăii; pl. clăi

Sursa : ortografic

 

CLÁIE clăi f. 1) (din snopi de cereale, fân etc.) Grămadă mare și înaltă, clădită în formă conică; stog; căpiță. 2) fig. (din obiecte, ființe etc.) Grămadă mare în dezordine. * \~ peste grămadă la întâmplare; în dezordine. [G.-D. clăii; Sil. cla-ie] /kladnja

Sursa : NODEX

 

cláie (-?i), s.f. - 1. Grămadă mare de fîn, de snopi de cereale. - 2. Mulțime, cantitate mare. - Var. (Trans de Sud.) clane. Sl. *klanja, în loc de kladnja (cf. sb., rut. kladnja), după cum se confirmă prin var. trans. (Cihac, II, 60; Wedkiewicz, Mitt. Vien., I, 287; DAR). Este un der. din sl. klasti, cf. clàdi; cf. și slov. claja "furaj, nutreț" (Miklosich, Lexicon, 188). - Der. (în)clăi, vb. (a face clăi).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CLAIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 31 pentru CLAIE.

Alexei Mateevici - Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni

... a pus din capătul pământului, Din velița vântului. Când vântul aburea, Clăcanii badei se sileau; Când vântul sta, Clăcanii badei asuda. Ș-au strâns din claie-n claie, Din odobaie-n odobaie, Ș-a făcut o fățărușă de alamă -- Numai unul domnul S-o știe de seamă. Ș-a adus ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Pravoslavnicul și slăninele

... și cu Sfînta Scriptură. Cînd ajunse la ușa vecinului, vecinul sărac, rupt de oboseală și ghemuit de frig, dormea dus, cu nevasta și cu copiii, claie peste grămadă. Cucernicul bătrîn vru să încerce cît de adînc le e somnul și, bătînd tare în ușe, zise : - Dăschideți voi ușile, și vi se ...

 

Cincinat Pavelescu - Fabulă

... de Cincinat Pavelescu Unui biet măgar, Bun și cu răbdare, Un stăpân avar Nu-i da de mâncare Decât niște paie Ce le-avea în claie. Și-i zicea: Martine, Hai, pe chef te pune Fiindcă pentru tine Sunt destul de bune, Le mănânci, trăiești Și te mulțumești. A răbdat ...

 

George Coșbuc - Faptul zilei

George Coşbuc - Faptul zilei Faptul zilei de George Coșbuc Publicată în Literatură și artă română , 1900, nr. 3 Ca lacrima-i limpede cerul Și-aproape de ziuă. Frumos Stă-n mijlocul bolții Oierul, Luceafăru-i gata s-apuie, Iar Carul spre creștet se suie    Cu oiștea-n jos. Și doarme și apa și vântul. Iar spaima și oștile ei Țin mort, subt călcâie, pământul. Și-atâta e roua ce-o plânge Câmpia, că-n palme-o poți strânge    Ca-n cupă s-o bei. Pe-ncetul tăria-nflorită Cu galben ca strugurii copți S-albește din clipă-n clipită. Pe culmi întunerecul piere, Dar valea e-n neagra putere,    A umedei nopți. Pe sus, pe pustiile zgheaburi, Prin râpele munților suri, Zac zmeii cu trupul de aburi, Și ceața prin noapte-nchegată Stă-n hainele morții-mbrăcată    Pe-albastrele păduri. Dar vântul cel fără de pace Începe să cânte-n brădet - Și tot mai lumină se face; S-albește strâmtoarea cărării, Pe rând depărtările zării    S-apropie-ncet. Văd clăile-n câmp, pe coline Cunosc singuratecii ulmi, Și-acum, la lumina ce vine, Încep să se miște greoaie, Făpturi purtătoare de ploaie,    Se urcă pe culmi. Din ...

 

George Topîrceanu - În jurul unui divorț

George Topîrceanu - În jurul unui divorţ În jurul unui divorț de George Topîrceanu 1911 Mișu St. Popescu vrea să divorțeze. Lung prilej de vorbe și de ipoteze ! Unii spun că Mișu singur e de vină, Că la ei în casă n-a fost zi senină. Că nu poate nimeni să-i mai intre-n voie Și-a avut norocul de-a găsit pe Zoe, Care-i rabdă toate de când l-a luat. Că desigur alta nu l-ar fi răbdat Nici măcar o lună, însă biata fată Este bunătatea personificată ! Că-nainte Zoe până nu-l luase A respins partide mult mai serioase: Jorj Athanasiu, cînd era flăcău... Goldman de la Credit... Guță Popândău, Angrosist de vinuri, — o partidă rară Și cu care Mișu nici nu se compară — Toți cu situații și destul de "bine", Refuzați de dânsa, ca să ia... pe cine ! Că săraca Zoe când l-a cunoscut Era fără slujbă și dator vândut. Că de-atunci încoace ea zadarnic speră, Că el n-are-n casă nici o manieră, Nu respectă seara orele de masă, Rareori cu leafa nimerește-acasă, Frecventează ...

 

Ion Luca Caragiale - Pohod la șosea

... iată-n sfârșit Că a și sosit! La zi-ntâi de Mai A pornit alai, Gloată peste gloată Merge lumea toată, Claie pe grămadă, Pe muscali să vadă. Astăzi, știu că are Tramvaiul cătare. Dinjos de Teatru Urcă și coboară, De par-că-i la moară, Câte ...

 

Vasile Alecsandri - Badiul

... masă. Badiului voinic nu-i pasă Nici de cursă dușmănească, Nici de oaste-mpărătească!" Badiule, te ține bine, Că urdia-ntreagă vine! Turcii vin grămadă, claie, Capul tău să mi ți-l taie Și să-l ducă pe tipsie De peșcheș la-mpărăție. [4] Iată lupta se-ncleșta: Badiul singur se ...

 

Mihai Eminescu - Moș Iosif

... și oțetită. În urmă el închise manuscriptul vechi, plin de note marginale scrise foarte mic și legat în pergament; îl aruncă cu nemulțumire peste o claie de cărți și-și netezi barba cu expresia unei profunde neîndestulări cu sine însuși. Moș Iosif avea un defect foarte mare. Cu o măiestrie rară ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fata moșului

... am să v-astup cloanța la toate. Ghiciți acuma, de vă taie capul, de nu, să-l tăieți voi pe el: Din pulpă născută, pe claie aruncată, de vultur răpită, de babă robită, la domnie-ajunsă, de țigancă tunsă: călugăraș mă făcui. Ce să fie? Ce să fie? Toți se uitau ...

 

Vasile Alecsandri - Cucoana Chirița în voiaj

... cunoștință cu o mulțime de contese și de prințese: contesa Frizet, princesa Rigolboș, marhezul Brididi, marșalu Șicar, duca Șicocandar, ba încă am întâlnit și o claie de boieri și cucoane de la noi, precum, de pildă: Aud? să nu le numesc? fie!... Dar din toți cine era mai cu haz, era ...

 

Vasile Alecsandri - Vidra

... am pus în gândul meu Să-i fac vârf cu capul tău." ,,Iată capul de mi-l taie, Ca să-l pui tu vârf la claie Și te-nvață de la mine Ca să mori cum se cuvine!" Crunt Stoian se repezea Și capul îi retezea. Și țâțele-i le tăia ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CLAIE

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru CLAIE.

CLĂIȚĂ

... CLĂÍȚĂ , clăițe , s . f . Diminutiv al lui claie . - Claie

 

ȘIRĂ

... șire , s . f . 1. Grămadă mare de paie , de snopi etc . clădită în formă de prismă și terminată la partea superioară cu o coamă ( ascuțită ) ; claie

 

FÂNĂRIE

FÂNĂRÍE , fânării , s . f . ( Pop . ) 1. Fâneață . 2. Loc unde se fac clăile sau căpițele de fân . 3. Șură , magazie unde se păstrează fânul . - Fân + suf . -

 

JUMĂTATE

... al unui interval de timp . 4. ( Eliptic ) Măsură de capacitate sau de greutate reprezentând o doime dintr - un litru sau dintr - un kilogram . 5. ( Reg . ) Claie

 

PĂIANJEN

PĂIÁNJEN , păianjeni , s . m . 1. ( La pl . ) Grup de animale arahnide , caracterizate prin cefalotorace cu opt picioare lungi și cu abdomenul nesegmentat , care se hrănesc cu insecte mici , prinse de obicei într - o pânză subțire țesută de ele cu ajutorul unui lichid cleios pe care îl secretă ; ( și la sg . ) animal care face parte din acest grup . 2. ( La pl . ) Pânză de păianjen ( 1 ) ; păienjeniș . 3. Unealtă folosită pentru prinderea și extragerea pieselor de dimensiuni mici sau a bucăților de cablu rămase într - o sondă . 4. ( Sport ) Fiecare dintre colțurile de sus ale porții la fotbal , handbal , polo sau hochei . 5. ( Reg . ) Prăjină care se așază pe vârful clăilor , al stogurilor sau al acoperișurilor de paie ca să le apere de vânt . [ Pr . : pă - ian - . - Var . : ( reg . ) păiájen , paiájen , paínjen , paíngăn , păínjen , s .

 

PĂTUIAC

... PĂTUIÁC , pătuiace , s . n . Podea improvizată din scânduri , crengi etc . , așezată pe furci sau în copaci , pe care se clădește o claie de nutreț ( pentru a o feri de vite , de umezeală etc . ) ; pătul ^1 ( 5 ) . [ Var . : ( reg . ) pătuiág s . n . ] - Pătui ( reg . " pătuț " < pat ...

 

PLASTĂ

... PLÁSTĂ , plaste , s . f . ( Reg . ) Claie

 

PODINĂ

PÓDINĂ , podini , s . f . 1. Pardoseală de scânduri la casă , la pod etc . ; ( înv . și reg . ) fiecare dintre scândurile care alcătuiesc un tavan , un pavaj etc . 2. ( Pop . ) Suport pe care se clădește claia sau stogul pentru a le feri de umezeală ; partea de jos a stogului . 3. ( Reg . ) Platformă de scânduri înălțată deasupra terenului , pentru a folosi ca loc de observație . 4. ( Reg . )