Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CONSOLIDAȚIE, CERC, CONSOLIDARE, CONSOLIDATOR, ÎNTĂRI, ÎNTĂRIT, ÎNTĂRITURĂ, ÎNTEMEIAT, CĂLI, CIMENTA ... Mai multe din DEX...

CONSOLIDA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CONSOLIDÁ, consolidez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) face sau a deveni tare, solid, durabil; a (se) întări, a se închega. 2. Tranz. A mări (prin diferite operații, lucrări etc.) capacitatea de rezistență a unui sistem tehnic; a (se) întări. - Din fr. consolider, lat. consolidare.

Sursa : DEX '98

 

CONSOLIDÁ vb. 1. (CONSTR.) a (se) întări, (pop.) a (se) înțepeni, (înv. și reg.) a (se) tocmi. (S-a \~ fundația unui imobil.) 2. v. întări. 3. a se întări, a se stabiliza. (Situația lor s-a \~.) 4. a întări, (înv.) a statornici. (Aceasta i-a \~ faima.)

Sursa : sinonime

 

CONSOLIDÁ vb. I. tr., refl. a face, a deveni tare, solid, durabil; a (se) întări, a (se) închega. II. tr. a mări capacitatea de rezistență a unui sistem tehnic. (< fr. consolider, lat. consolidare)

Sursa : neoficial

 

consolidá vb., ind. prez. 1 sg. consolidéz, 3 sg. și pl. consolideáză

Sursa : ortografic

 

A SE CONSOLID//Á \~éz intranz. 1) A deveni solid; a se întări. 2) A deveni stabil, durabil. Economia țării se \~ează. 3) (despre colectivități, organizații etc.) A se uni mai strâns; a se întări; a se cimenta. /consolider, lat. consolidare

Sursa : NODEX

 

A CONSOLID//Á \~éz tranz. A face se consolideze. /consolider, lat. consolidare

Sursa : NODEX

 

CONSOLIDÁ vb. I. tr., refl. A face sau a deveni tare, solid, durabil; a (se) întări. * A consolida datoria publică = a converti o datorie publică pe termen scurt într-o datorie pe termen lung. [< fr. consolider, cf. it., lat. consolidare].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CONSOLIDA

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru CONSOLIDA.

Vasile Alecsandri - Constantin Negruzzi (Alecsandri)

Vasile Alecsandri - Constantin Negruzzi (Alecsandri) Constantin Negruzzi. Introducere la scrierile lui de Vasile Alecsandri Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 Note I Pentru a judeca și a prețui meritul unui autor, trebuie a cunoaște bine timpul în care el a scris, gradul de cultură a limbii în care el a fost îndemnat a scrie și dificultățile de tot soiul, prin care geniul său și-a făcut drum pentru ca să iasă la lumină. Să vedem dar în ce epocă C. Negruzzi a creat pe Aprodul Purice și pe Alexandru Lăpușneanu, acest cap d-operă de stil energic și de pictură dramatică, în ce epocă el a tradus cu atâta măiestrie Baladele lui V. Hugo și a compus acea colecție de Păcate ale tinereților, ce sunt de natură a pune pe C. Negruzzi în pleiada de frunte a literaților români. A sosi pe lume într-o țară liberă și civilizată este o mare favoare a soartei; a găsi în acea țară o ...

 

Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria

Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria Limba română în jurnalele din Austria de Titu Maiorescu 1868 Stilul jurnaliștilor români din Transilvania, Bucovina și Banat a ajuns într-o stare ce nu mai îngăduie tăcerea cu care a fost primit până acum. Prin formarea noilor expresii și prin construcțiunea lor sintactică, compatrioții noștri de peste Carpați introduc pe toate zilele în limba română o denaturare a spiritului propriu național, care în întinderea ei de astăzi a devenit primejdioasă, cu atât mai mult cu cât cei ce au cauzat-o și cei ce o continuă nu par a avea conștiința răului, ci răspândesc încrederea de a fi cei mai buni stiliști ai literaturii române. Încă zece ani de o asemenea convingere publică, încă o generație de tineri cu același sistem de expresii, și limba română poate deveni o ruină, nu reparată, ci stricată prin construcții străine fără nici o adaptare de stil și incapabile de a-i manifesta propria idee în modul ei originar. Rândurile de față au scopul de a arăta acea direcție falsă a autorilor români din Austria și ...

 

Titu Maiorescu - Direcția nouă în poezia și proza română

Titu Maiorescu - Direcţia nouă în poezia şi proza română Direcția nouă în poezia și proza română de Titu Maiorescu 1872 I - Poezia Alecsandri, Eminescu, Bodnărescu, Matilda Cugler, Șerbănescu, Petrino' Sunt întrebări care în starea normală a unei societăți nu există, dar care, o dată născute, se impun atenției tutulor și cer neapărat un răspuns de la cei ce se gândesc la interesele publice. Va avea România un viitor? Se mai află în poporul ei destulă putere primitivă pentru a ridica și a purta sarcina culturei? Căci cultura e o sarcină care cere și consumă neîntrerupt puterile vitale ale unei națiuni. Va putea să pășească în lucrare pașnică pe aceeaș cale pe care civilizația apuseană a adus atâta bine omenirii? O parte a răspunsului atârnă de la direcția spiritelor din societatea de astăzi, direcție a cărei manifestare este literatura în înțelesul cel mai larg al cuvântului. Pe când în lumea noastră politică neliniștea a ajuns la culme și totul pare întunecat în confuzia unor tendințe lipsite de princip, se dezvoltă, alăturea cu acele mișcări nesănătoase, o literatură încă jună și, în parte, încă nerecunoscută, dar care, ...

 

Constantin Negruzzi - Negru pe alb

Constantin Negruzzi - Negru pe alb Negru pe alb de Constantin Negruzzi Scrisori la un prieten Cuprins 1 Scrisoarea I 2 Scrisoarea II 3 Scrisoarea III 4 Scrisoarea IV 5 Scrisoarea V 6 Scrisoarea VI 7 Scrisoarea VII 8 Scrisoarea VIII 9 Scrisoarea IX 10 Scrisoarea X 11 Scrisoarea XI 12 Scrisoarea XII 13 Scrisoarea XIII 14 Scrisoarea XIV 15 Scrisoarea XV 16 Scrisoarea XVI 17 Scrisoarea XVII 18 Scrisoarea XVIII 19 Scrisoarea XIX 20 Scrisoarea XX 21 Scrisoarea XXI 22 Scrisoarea XXII 23 Scrisoarea XXIII 24 Scrisoarea XXIV 25 Scrisoarea XXV 26 Scrisoarea XXVI 27 Scrisoarea XXVII 28 Scrisoarea XXVIII 29 Scrisoarea XXIX 30 Scrisoarea XXX 31 Scrisoarea XXXI 32 Scrisoarea XXXII Scrisoarea I (Primblare) Mai 1837 După ce trece Podul Iloaei — mișeniță de judani stremțoși și puturoși — călătorul respiră mai ușor mergând prin bogate fânațe și mănoase semănături, întovărășit de melodioasa cântare a crestoasei ciocârlii și a fricoasei prepelițe, pre care o precurmă din când în când cristeiul cu răgușitul glas. El s-ar lasa bucuros la o dulce reverie, dacă pocnetele biciușcei postilionului și prozaicele lui răcnete nu l-ar turbura. Dar iacă te apropii de Târgul-Frumos! Să nu te ...

 

Garabet Ibrăileanu - Adela

Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II â†�â†� Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul II) Stăm acum la gura sobei mângâiați de căldura celui dintâi foc din anul acesta; afară ține de câteva zile o ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă, iar orașul tot e strâns zdravăn într-o imensă manta cenușie-roșiatică. Burlanele turuie vârtos, aci de-a dreptul sub acoperiș, și asta îmi mărește gustul de ascultare al [sic] scrisorilor donnei Alba (căreia de-acum înainte îi voi spune numai astfel, pe italienește; în spaniolă cuvântul scris "dona" se pronunță "donia", or mie îmi place s-o chem așa cum răsună în italienește, adică întocmai cum se scrie: donna, donna Alba). De bună seamă că același țuruit a dat îndemn și ghes și-acum dă necontenit avânt prințului să-mi facă această divină lectură. Eu o ascult cu religiozitate, dar din când în când casc, sau îl întrerup cu vreo amintire, care n-are nici în clin, nici în mânecă nici cu sensul frazelor citite, nici cu reflecțiile sau informările complimentare pe care prințul mi le dă asupra lor; ba îl întrerup câteodată cu vreuna boacănă de tot, astfel că ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONSOLIDA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 33 pentru CONSOLIDA.

CONSOLIDAȚIE

CONSOLIDÁȚIE , consolidații , s . f .

 

CERC

... cu care se consolidează un cufăr , un geamantan etc . 3. Șină de fir fixată în jurul roților de lemn ale vehiculelor , pentru a consolida obezile și pentru a servi ca piesă de uzură la rulare . 4. Obiect de lemn de formă circulară , pe care îl rulează copiii ...

 

CONSOLIDARE

... CONSOLIDÁRE , consolidări , s . f . Acțiunea de a ( se ) consolida și rezultatul ei ; întărire , închegare . - V. consolida

 

CONSOLIDATOR

... CONSOLIDATÓR , - OÁRE , consolidatori , - oare , adj . Care consolidează , întărește ; întăritor , de sprijin ; consolidant . - Consolida

 

ÎNTĂRI

... sau a - și recăpăta puterile ; a ( se ) întrema , a ( se ) înzdrăveni . 4. Tranz . și refl . A ( se ) consolida . 5. Tranz . A confirma , a adeveri ( o convingere , o bănuială ) . 6. Tranz . A legaliza o acțiune , un act . 7 ...

 

ÎNTĂRIT

ÎNTĂRÍT , - Ă , întăriți , - te , adj . 1. ( Despre un sistem tehnic ) Făcut ( mai ) rezistent ; ( despre un material ) devenit ( mai ) rigid , ( mai ) dens . 2. Fig . Care a prins puteri ; întremat , înzdrăvenit ; reconfortat . 3. Care a devenit puternic , consolidat . 4.

 

ÎNTĂRITURĂ

ÎNTĂRITÚRĂ , întărituri , s . f . 1. Loc fortificat , fortificație ; p . gener . orice sistem de baricadare . 2. Element care consolidează o construcție , un element al ei etc . 3. ( Înv . ) Iscălitură , pecete prin care se certifica un drept , o învoială etc . - Întări + suf . -

 

ÎNTEMEIAT

ÎNTEMEIÁT , - Ă , întemeiați , - te , adj . 1. ( Despre abstracte ) Sprijinit pe argumente solide , potrivit cu regulile logicii , just , logic , rațional . 2. ( Înv . ) Întărit , puternic , consolidat . [ Pr . : - me -

 

CĂLI

... bruscă după o încălzire la temperatură înaltă ; a oțeli . 2. Tranz . și refl . Fig . A ( se ) întări , a ( se ) consolida

 

CIMENTA

... CIMENTÁ , cimentez , vb . I . Tranz . A lega , a consolida

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...