Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNTĂRIRE, CONSOLIDA, EI, FORTIFICA, FORTIFICAT, OȚELIT, ÎMPUTERNICI, ÎNȚELENI, ÎNȚELENIT, ÎNȚEPENI, ÎNȚEPENIT ... Mai multe din DEX...

ÎNTĂRI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNTĂRÍ, întăresc, vb. IV. 1. Refl. A se face (mai) tare, (mai) rigid, a (se) indura; a deveni (mai) dens. 2. Tranz. A mări rezistența unei piese, a unui sistem tehnic etc. ** A fortifica un loc, o poziție strategică; a baricada. 3. Tranz. și refl. A face prindă sau a prinde puteri (de obicei după o boală), a face -și recapete sau a-și recăpăta puterile; a (se) întrema, a (se) înzdrăveni. ** A deveni mai mare, mai puternic; a se dezvolta. ** Fig. A reconforta, a da puteri fizice sau morale. 4. Tranz. și refl. A (se) consolida. 5. Tranz. A confirma, a adeveri (o convingere, o bănuială). ** A accentua o linie, un contur etc. 6. Tranz. A legaliza o acțiune, un act. 7. Refl. (Despre fenomene atmosferice) A se înteți, a se intensifica. - În + tare.

Sursa : DEX '98

 

A (se) întăria (se) înmuia, a (se) răblăji, a slăbi

Sursa : antonime

 

A se întăria se moleși

Sursa : antonime

 

ÎNTĂRÍ vb. 1. v. solidifica. 2. v. bătători. 3. v. du-rifica. 4. v. usca. 5. v. consolida. 6. v. fortifica. 7. a (se) fortifica, (fig.) a (se) căli, a (se) oțeli. (S-a \~ în lupte.) 8. v. întrema. 9. v. amplifica, v. intensifica. 10. a (se) amplifica, a (se) intensifica, a (se) mări, a (se) potența. (A \~ valoarea unei mărimi fizice.) 11. v. legaliza. 12. v. confirma. 13. a confirma, a recunoaște, a valida. (L-a \~ în funcție.) 14. v. demonstra. 15. v. susținere. 16. a se consolida, a se stabiliza. (Situația lor s-a \~.) 17. a consolida, (înv.) a statornici. (Aceasta i-a \~ faima.) 18. a (se) consolida, a (se) strânge, (fig.) a (se) cimenta. (Au \~ relațiile de prietenie.) 19. v. accentua.

Sursa : sinonime

 

întărí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întărésc, imperf. 3 sg. întăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. întăreáscă

Sursa : ortografic

 

A SE ÎNTĂR//Í \~ésc intranz. 1) (de-spre substanțe, materiale) A deveni tare; a trece în stare solidă; a se învârtoșa; a se solidifica. 2) (despre colectivități) A se uni mai strâns; a se consolida; a se cimenta. 3) (despre ploaie, vânt) A deveni mai puternic; a crește în intensitate; a se înteți. 4) A deveni mai tare, mai puternic; a se consolida. /în + tare

Sursa : NODEX

 

A ÎNTĂR//Í \~ésc tranz. 1) A face se întărească. 2) A fixa, conferind stabilitate. 3) (sisteme tehnice, terenuri, cetăți) A face mai rezistent. 4) (acte, scrisori, semnături) A face valabil, legal (prin aplicarea unei ștampile sau printr-o semnătură); a legaliza; a autentifica; a certifica. 5) (persoane) A numi definitiv într-un grad sau într-un post; a confirma; a definitiva. /în + tare

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ÎNTĂRI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 156 pentru ÎNTĂRI.

Alexandru Vlahuță - Christos a înviat

Alexandru Vlahuţă - Christos a înviat Christos a înviat de Alexandru Vlahuță I Și-au tremurat stăpânii lumii La glasul blândului profet Și-un dusman au văzut în fiul Dulgherului din Nazaret! El n-a venit să răzvrătească Nu vrea pieirea nimănui; Desculț, pe jos, colinda lumea Și mulți hulesc în urma lui. Și mulți cu pietre îl alungă Și râd de el ca de-un smintit: Iisus zâmbește tuturora- Atotputernic și smerit! El orbilor le da lumina, Și muților le dă cuvânt, Pe cei infirmi îi întărește, Pe morți îi scoală din mormânt. Și tuturor de o potrivă. Împarte darul lui ceresc- Și celor care cred într-însul, Și celor ce-l batjocoresc. Urască-l cei fără de lege... Ce-i pasă lui de ura lor? El a venit s-aducă pacea Și înfrățirea tuturor. Din toată lumea asupriții În jurul lui s-au grămădit Și-n vijeliile de patimi La glasul lui au amuțit: "Fiți blânzi cu cei ce vă insultă, Iertați pe cei ce vă lovesc, Iubiți pe cei ce-n contra voastră Cu vrăjmășie se pornesc"... II Cât bine, câtă fericire, Și câtă dragoste-ai adus! Și oamenii ...

 

Garabet Ibrăileanu - Împrumutarea formei

Garabet Ibrăileanu - Împrumutarea formei Împrumutarea formei de Garabet Ibrăileanu În Originalitatea formei din numărul trecut am spus că împrumutarea formei nu e un fenomen ce ar răsturna explicația noastră în privința legăturii dintre formă și fond, dar că, dimpotrivă, această împrumutare întărește încă această explicație. Pentru a vedea aceasta, vom analiza eminescianismul și, arătând pricinile lui, vom înțelege de ce împrumutarea formei nu răstoarnă cele spuse de noi în articolul trecut. Eminescienii sunt de două feluri: cei fără talent și cei cu talent. Acei care nu-s poeți, adică simplii muritori, nu zic că nu vor fi simțind nimica, căci toți oamenii simt mai mult ori mai puțin și toți au simțământul frumosului, dar simțirea lor n-atinge gradul acela, de la care mai în sus începe a fi poet cineva. Toți simțim, dar nu toți simțim așa de tare ca să putem fi poeți. Acești poeți eminescieni, fără darul poeziei, citind pe Eminescu și găsind într-însul expresia tendințelor și simțămintelor lor, devin admiratorii marelui poet, firește. Până aicea ajungem toți. Însă unora dintre noi, muritori de rând, ne vine și nouă gustul să facem poezii, și cum Eminescu a întrupat așa ...

 

Grigore Alexandrescu - Anul 1840

Grigore Alexandrescu - Anul 1840 Anul 1840 de Grigore Alexandrescu Să stăpânim durerea care pe om supune; Să așteptăm în pace al soartei ajutor; Căci cine știe oare, și cine îmi va spune Ce-o să aducă ziua și anul viitor? Mâine, poimâine, poate, soarele fericirii Se va arăta vesel pe orizont senin; Binele ades vine pe urmele mâhnirii, Și o zâmbire dulce după-un amar suspin. Așa zice tot omul ce-n viitor trăiește, Așa zicea odată copilăria mea; Și un an vine, trece, ș-alt an îl moștenește; Și ce nădejdi dă unul, acelălalt le ia. Puține-aș vrea, iubite, din zilele-mi pierdute, Zile ce-n veșnicie și-iau repedele zbor; Puține suvenire din ele am plăcute: A fost numai-n durere varietatea lor! Dar pe tine, an tânăr, te văz cu mulțumire! Pe tine te dorește tot neamul omenesc! Și eu sunt mică parte din trista omenire, Și eu a ta sosire cu lumea o slăvesc! Când se născu copilul ce s-aștepta să vie, Ca să ridice iarăși pe omul cel căzut, Un bătrân îl luă în brațe, strigând cu bucurie: "Sloboade-mă, stăpâne, fiindcă l-am văzut." Astfel drepții ar ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură în Dumineca Florilor

Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură în Dumineca Florilor Cuvânt de învățătură în Dumineca Florilor de Antim Ivireanul Bine e cuvântat cel ce vine în numele Domnului; Osanna întru cei de sus. Astăzi ne povestește Mathei evanghelistul istoriia zilei acestui sfânt praznic, întru care au întrat domnul nostru Iisus în Ierusalim, într-acesta chip zicând: Veni Iisus din Vithania la muntele Maslinilor și au trimis doi din ucenicii lui, zicându-le lor: Mergeți în satul carele iaste înaintea voastră, și numaidecât veț găsi o asină legată și mânzul cu ia; dezlegându-o, o aduceți. Și de va zice voao cineva ceva, veț zice că acĂ©stia Domnului trebuesc și numai decât le va trimite pre iale. Și acĂ©stia toate au fost ca să se plinească ce s-au grăit prin prorocul ce zice: Spuneț fĂ©tei Sionului, iată împăratul tău vine la tine blând și șăzând pre asină și pre mânz, fiiul cei de supt jug. Ci noi, cum, de această data, vom lăsa cuvintele evanghelistului într-o parte și vom zice numai pentru cuvintele prorocului carele zice: Iată împăratul tău vine, blând. Și nu numai singur acest proroc, ci toată ceata prorocească, cu un glas mărturisesc pre domnul ...

 

Iancu Văcărescu - Primăvara amorului

... mai aștept! Biruirea mea în grabă A putut a mă slăbi; Dar din stare cât mai slabă Mai curând poci m-întări. Acum voi să se arate D-am putere eu sau nu, Ori sunt legile schimbate După cum norocul vru". Mișcare puțină face, Stă, ș-îl ...

 

Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale - 2)

... dv. maghiari - fiindcă, cu cât dv. veți prospera și veți fi mai mulțumiți, cu atât vă veți întării Statul dv., și cu cât îl veți întări, cu atât noi, cei din regatul român, de aceeași limbă cu dv., vom căpăta mai multă considerație în ochii puternicului nostru aliat, firește cu atât ...

 

Antim Ivireanul - Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit

Antim Ivireanul - Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit de Antim Ivireanul Veniți după mine și voiu face pre voi păscari1 de oameni. Doftorii cei desăvârșit și înțelepți atunci mai mult măresc lauda meșteșugului lor, nu când cu hier și cu foc luptă patima să o supue, după cum iaste liagia războiului, ce numai când acĂ©ia ce pătimĂ©ște cu apipăeri mângăioase și cu doftorii dulci vor afla leacul bolnavului și cĂ©le înfricoșate porunci ale meșteșugului doftoresc să le oprească și oarecare zile cu mâncări doftorești și hrănitoare potolind durerile, să arate pre acela ce pătimĂ©ște mântuit de boală. Așa și preaînțeleptul doftor al sufletelor și al trupurilor noastre, împăratul împăraților Hristos, Dumnezeul nostru, văzând lumea că bolnăviia cu patimile necredinții și să umfla ca o rană cu înșălăciunile cĂ©le lumești spre închinăciunea idolilor, au socotit cu multe feliuri de mijloace și au purtat de grijă pentru mântuirea oamenilor și a neamului omenesc, de vrĂ©me ce acesta iaste lucrul cel dintâi al bunătății lui, a mântui pre omul din mâinile vrăjmașului și a-l aduce la frumusĂ© ...

 

Antim Ivireanul - Luna lui avgust, 6. Cazanie la Preobrajeniia Domnului

Antim Ivireanul - Luna lui avgust, 6. Cazanie la Preobrajeniia Domnului Luna lui avgust, 6. Cazanie la Preobrajeniia Domnului de Antim Ivireanul Luat-au Iisus pre Petru și pre Iacov și pre Ioann, fratele lui și i-au suit pre dânșii într-un munte înalt deosebi și s-au schimbat fața înaintea lor. Cuvintele acĂ©stea sunt ale sfintei Evanghelii, dintru carele avem să înțelegem de preaslăvita schimbarea fĂ©ții a domnului nostru Iisus Hristos, ce s-au făcut în muntele Thavorului. Că vrând ca să arate mărirea sa ucenicilor săi și noao, mai nainte cu puținel, zice Evanghelia cum că umblând Iisus în părțile Chesariei lui Filip, întreba pre ucenicii săi zicând: Cine îmi zic mie oamenii a fi? Iar Petru apostolul din descoperirea părintelui ceresc dintre toate cĂ©lelalte vorbe ale ucenicilor i-au zis cum că iaste fiiul lui Dumnezeu celui viu și cu acest mijloc descoperind tuturor mărirea sa cea mare, ocara patimii sale ucenicilor săi celor întăriți întru această credință o au arătat zicând că i să cade lui a mĂ©rge în Ierusalim și multe a păți de < la > bătrâni și de la arhierei și de < ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira I

... spune c-aceste toate-s fleacuri, Și pentru cei în slujbă zadarnică povară. Diecilor se cade a răscoli hârtii, Judecătorul numai să știe întări. La noi n-a sosit vremea, în care-nțelepciunea Preziduia în toate încununând știința Și meritul oricărui, când toți se sârguiau Către înaintare ...

 

Alecu Donici - Vaporul și calul

Alecu Donici - Vaporul şi calul Vaporul și calul de Alecu Donici Locomotivul ca fiara muge, Din sânu-i scoate de tartar fum, Și ca balaur șuierând fuge Pe ferecatul cu șine drum. O coadă lungă în urmă-i poartă: Șir de vagoane cu călători; Astfel vaporul fu de la soartă Menit să poarte pe muritori. — Ce naiba duce oare atâta greutate, Și cu o repegiune cât nu e de crezut? Zicea, în spaimă, calul l-al său de hamuri frate, Când trenul a văzut. — Eu! — i-a răspuns vaporul, c-un șuier de mândrie. — Tu, tu? întreabă calul; dar spune-ne ce ești? Și-a noastră datorie, Cum poți să ți-o însușești? Noi, caii, de când lumea, pe om l-am tot purtat. Primblări de gust, vânaturi, călătorii, răzbeluri, Amoruri, fapte grele și alte multe feluri De ale lui capricii, noi i-am îngemănat... — Domnule cal, ascultă, — Vaporul întrerupse, — să-ți spun cât stau pe loc, Căci, fără vorbă multă, Tu ești în toată vremea un vrednic dobitoc, Și eu sunt o putere ce când mă găsesc strânsă Atunci mă întăresc; Împrăștiată însă Îndat'mă ...

 

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă

... pe timpul periculos în care trăiau. În pervazurile ușii balconului se cunosc încă borțile scobite în zid pentru capetele drugului ce servea a întări ușa pe dinăuntru, când era închisă noaptea; obicei care s-a păstrat până astăzi în casele țărănești. În odaia lui vodă , la ambele ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNTĂRI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 138 pentru ÎNTĂRI.

ÎNTĂRIRE

... ÎNTĂRÍRE , întăriri , s . f . Acțiunea de a ( se ) întări și rezultatul ei . V. întări

 

CONSOLIDA

... CONSOLIDÁ , consolidez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) face sau a deveni tare , solid , durabil ; a ( se ) întări , a se închega . 2. Tranz . A mări ( prin diferite operații , lucrări etc . ) capacitatea de rezistență a unui sistem tehnic ...

 

EI

EI interj . Exclamație care : a ) introduce , însoțește , întărește sau exprimă o întrebare ; b ) exprimă sau însoțește și întărește un îndemn , o mustrare , o poruncă ; c ) exprimă mirarea ; d ) arată trecerea dela o idee la alta . -

 

FORTIFICA

... FORTIFICÁ , fortífic , vb . I . 1. Tranz . și refl . A face ca organismul să fie mai puternic , mai rezistent ; a ( se ) întări , a ( se ) oțeli . 2. Tranz . A întări

 

FORTIFICAT

FORTIFICÁT , - Ă , fortificați , - te , adj . 1. ( Despre oameni ) Cu organismul întărit . 2. ( Despre locuri , localități ) Întărit printr - un sistem de

 

OȚELIT

OȚELÍT , - Ă , oțeliți , - te , adj . 1. ( Despre obiecte de metal ) întărit prin călire ; călit . 2. Fig . Întărit , fortificat , călit ;

 

ÎMPUTERNICI

... A da sau a prinde putere , a ( - și ) reface forțele , a ( se ) face mai puternic ; a ( se ) întări

 

ÎNȚELENI

... ÎNȚELENÍ , înțelenesc , vb . IV . 1. Intranz . ( Despre pământ , la pers . 3 ) A se întări , a se preface în țelină ( prin necultivare , prin uscare în timp de secetă etc . ) 2. Tranz . și refl . A lăsa sau ...

 

ÎNȚELENIT

ÎNȚELENÍT , - Ă , înțeleniți , - te , adj . 1. ( Despre pământ ) Întărit , uscat din cauza secetei sau a necultivării . 2. Fig . Încremenit , împietrit ,

 

ÎNȚEPENI

... ca un obiect să nu mai aibă joc în locașul lui , a - l fixa , a - i asigura stabilitatea ; a întări

 

ÎNȚEPENIT

ÎNȚEPENÍT , - Ă , înțepeniți , - te , adj . 1. Care este sau a devenit țeapăn ; încremenit ; inert . 2. Fixat ,

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...