Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FRICATIV, Ș, S, SPIRANT ... Mai multe din DEX...

CONSTRICTIV - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CONSTRICTÍV, -Ă, constrictivi, -e, adj., s.f. (Consoană) care se pronunță prin strâmtarea canalului vocal, în așa fel încât se produce un zgomot de fricțiune (1); (sunet) continuu, fricativ, spirant. - Din fr. constrictif, lat. constrictivus.

Sursa : DEX '98

 

CONSTRICTÍV adj. (FON.) continuu, fricativ, spirant. (Consoană \~.)

Sursa : sinonime

 

CONSTRICTÍV, -Ă adj. (consoană) care se pronunță prin îngustarea canalului fonator și prin frecarea aerului de pereții acestuia în tot timpul emisiunii; fricativ, spirant, continuu (2). (< fr. constrictif, lat. constrictivus)

Sursa : neoficial

 

constrictív adj. m., pl. constrictívi; f. sg. constrictívă, pl. constrictíve

Sursa : ortografic

 

CONSTRICTÍV \~ă (\~i, \~e) (despre consoane) Care se articulează prin îngustarea canalului fonator, astfel încât se produce un zgomot de fricțiune. /constrictif, lat. con-strictivus

Sursa : NODEX

 

CONSTRICTÍV, -Ă adj. Consoană constrictivă (și s.f.) = consoană care se pronunță prin îngustarea canalului vocal, astfel încât aerul se poată scurge în tot timpul emisiunii. [< fr. constrictif].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONSTRICTIV

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru CONSTRICTIV.

FRICATIV

... sunet la a căror pronunțare canalul fonator se strâmtează astfel încât aerul să se poată scurge tot timpul emisiunii ; consoană constrictivă sau sunet constrictiv

 

Ș

Ș ^2 interj . ( De obicei prelungit ) Cuvânt folosit pentru a - i cere cuiva să tacă , să păstreze tăcere . - Onomatopee . Ș ^1 s . m . invar . A douăzeci și treia literă a alfabetului limbii române ; sunet notat cu această literă ( consoană constrictivă prepalatală surdă ( 2 ) ) . [ Pr . :

 

S

S s . m . invar . A douăzeci și doua literă a alfabetului limbii române ; sunet notat cu această literă ( consoană constrictivă dentală surdă ( 2 ) ) . [ Pr . :

 

SPIRANT

SPIRÁNT , - Ă , spirante , adj . Sunet spirant ( În sintagma ) sau consoană spirantă ( și substantivat , f . ) = consoană