Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SCURSOARE, RĂSUFLA, RAVAC, SCURGERE, SCURSURĂ, ÎMPLINI, ȘIROI, ȘIROIRE, ȘUVOI, ȚÂR ... Mai multe din DEX...

SCURGE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SCÚRGE, scurg, vb. III. 1. Refl. și tranz. A curge sau a face curgă un lichid, prelingându-se în cantități mici. ** Tranz. A scoate ultimele picături de lichid aflate într-un recipient. ** Refl. (Despre fluide) A ieși (în cantități mici) dintr-o conductă defectă. ** Refl. (Despre ochi) A se sparge, împrăștiindu-se din orbită. 2. Tranz. A separa partea lichidă sau particulele aflate în suspensie dintr-un amestec. ** A seca apa dintr-un teren prin drenaj. 3. Refl. (Despre ape) A curge la vale (lăsând în urmă locul uscat). ** Fig. (Despre grupuri de ființe, de vehicule) A se succeda, a merge în aceeași direcție, a se perinda. 4. Refl. Fig. (Despre unități de timp) A trece unul după altul, a se desfășura. [Perf. s. scursei, part. scurs] - Lat. excurrere (după curge).

Sursa : DEX '98

 

SCÚRGE vb. v. asana, curge, descărca, deseca, deșerta, extorca, goli, seca, vărsa.

Sursa : sinonime

 

SCÚRGE vb. 1. a se prelinge, (pop.) a pica, (înv. și reg.) a piști. (Vinul se \~ din vas.) 2. a se strecura. (Lichidul se \~ prin fisura vasului.) 3. (înv. și reg.) a strânge. (\~ brânza proaspătă prin sedilă.) 4. v. curge. 5. v. infiltra. 6. v. perinda. 7. v. trece. 8. a trece, (pop.) a vremui, (înv.) a se prelungi, (fig.) a curge. (Timpul s-a \~ încet.) 9. v. împlini.

Sursa : sinonime

 

scúrge vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. scurg, imperf. 3 sg. scurgeá, perf. s. l sg. scurséi, 1 pl. scúrserăm; part. scurs

Sursa : ortografic

 

A SCÚRGE scurg tranz. 1) (lichide) A face curgă (dintr-un amestec sau dintr-un vas). \~ zerul din brânză. * A-și \~ ochii a plânge mult. \~ vlaga (din cineva) a slei de puteri (pe cineva). 2) (fructe, rufe etc.) A presa, evacuând lichidul; a stoarce. /<lat. excurrere

Sursa : NODEX

 

A SE SCÚRGE pers. 3 se scúrge intranz. 1) (despre fluide) A ieși (dintr-un recipient) încet și în cantități mici. 2) (despre șuvoaie, torente de apă) A curge în josul pantelor până la epuizare. 3) (despre ochi) A-și pierde lichidul pe care îl conține ca urmare a spargerii globului ocular. 4) fig. (despre persoane, vehicule etc.) A urma unul după altul (fără întrerupere sau la intervale egale). 5) fig. (despre ore, zile, săptămâni, luni etc.) A se consuma treptat; a trece; a curge. /<lat. excurrere

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru SCURGE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 108 pentru SCURGE.

Dimitrie Anghel - Darul valurilor

Dimitrie Anghel - Darul valurilor Darul valurilor de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 4 feb. 1907 Azi am găsit pe dună un braț alb de statuie, Un braț furat de valuri de cine știe unde..., Al cui a fost odată, cine-ar putea să spuie, Când a căzut în mare, cine-ar putea răspunde? E-un braț alb de femeie, fărmat mai sus de umăr, Și marmora-i atâta de clară și curată, Încât nu-ți vine-a crede că ani fără de număr S-au scurs de când stă astfel în valuri îngropată. Și mâna, mâna-i fină, sculptată cu iubire, De-ai spune că artistul pe când cioplea din daltă În marmora rebelă suprema-i amintire, Pe fruntea lui modelu-și purta mâna cealaltă. Trecea frumoasa mână pe fruntea inspirată, Trecea dezmierdătoare dând vițele-ntr-o parte Iar el cioplea cu râvnă, visând că poate-o dată Atât o să rămâie dintr-înșii după moarte. Și-ntr-adevăr că veacuri s-au scurs și iat-o iară Purtând pe brațul tânăr o algă ce scânteie, O algă-nmlădiată frumos ca o brățară, Asemeni unui ultim capriciu de

 

Urmuz - Cotadi și Dragomir

Urmuz - Cotadi şi Dragomir Cotadi și Dragomir de Urmuz Cotadi este scurt și pântecos, cu musculatura proeminentă, cu picioarele îndoite de două ori în afară și o dată înăuntru și veșnic neras. Părul negru ca pana corbului e plin de mătreață și încărcat cu sclipitori și scumpi piepteni de bagă. Cotadi nu are niciodată pozițiunea verticală, din cauza unei îmbrăcăminte de șiță ce-i formează un fel de cuirasă și care, deși îl jenează teribil, o poartă însă cu o desăvârșită abnegație direct pe piele, sub cămașa țărănească cu ciucuri, de care nu se desparte niciodată. O particularitate a lui Cotadi este că, fără să vrea, devine de două ori mai lat și cu totul străveziu, dar aceasta numai de două ori pe an, și anume, când soarele ajunge la solstițiu. Cea mai mare plăcere a lui Cotadi - în afară de aceea de a-și lipi cu gumă-arabică diferiți nasturi și insecte moarte pe pielița fină și catifelată a gușei sale - mai este și aceea ca, din dosul tejghelei unde sade, să caute să atragă cu șiretenie pe câte un client al său în discuții, la început cât se poate ...

 

Emil Gârleanu - Calul

Emil Gârleanu - Calul Calul de Emil Gârleanu Lui Corneliu Moldovanu S-a trezit în câmpiile întinse, acoperite de ierburile dese, culcate de vânturi, ale Ungariei. În mijlocul lor s-a ținut câtăva vreme de mama lui, o iapă oarbă ce sta răzlețită de ceilalți cai, dintre care cei mai frumoși fuseseră mânjii ei. Apoi, când a simțit fiorul sălbatic ce i se revărsase în sânge, în largul pustietăților acestea a deprins cele dintâi goane, ș-acolo și-a ridicat capul, a lărgit nările și, cutremurându-și coama încâlcită de spini, răspunse la chemări necunoscute, trimițând depărtărilor cel dintâi nechezat puternic ce-i ieșise din piept. Dar când se învățase cu viața asta slobodă, se pomeni odată prins din fugă, înfrânat cu de-a sila de către cineva care se aruncă, dintr-o săritură, călăre pe el. Atunci a înțeles că cineva îl amenință, că cineva vrea să-i țărmurească libertatea, s-a strâns ghem, apoi s-a destins repede și a pornit ca o săgeată. Mânca pământul sub copitele lui, simțea că i se aprinde ceva înăuntru, ...

 

Alecu Donici - Torentele și oamenii

Alecu Donici - Torentele şi oamenii Torentele și oamenii de Mihail Lermontov Traducere de Alecu Donici Cu vuiet și zgomot torentele trec, Și unul pe altul ca-n luptă se-ntrec; Le place mișcarea ș-a undei lățime, Le place răceala, ce dă prospețime; Și oamenii astfel în șir necurmat, Pe calea vieții se scurg ne-ncetat; Și cred că au inimi, dar a lor căldură, Ca torentul rece-i egoism și

 

Alexandru Macedonski - Castele-n Spania

... Și scânteind de portocale. Fântâni de ape săritoare, Ar răcori-o-n orice clipă Cu picături nălucitoare Ce-n urmă-n limpede izvoare S-ar scurge leneș sau în pripă. Iar împrejur de-acea grădină Nimic, nimic decât pustie... Pustia de nisipuri plină Precum e cerul de lumină, -- De-aș câștiga ...

 

Alexandru Macedonski - Destul

Alexandru Macedonski - Destul Destul de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Acum destul cu plânsul, căci inima ți-e seacă, Și chiar de ți-ar fi plină, e timp să-i zici destul Poporul nostru este de lacrime sătul, Și ele nici în versuri nu pot ca să mai treacă; Zadarnic poetașii într-însele se-neacă, Hârțoagele lor toate rămân făcute sul. II Ei!... S-a trecut cu moda de lacrimi și suspine Și cu acele crunte dureri imaginari, Ați cărunțit cu totul, sărmanilor cobzari! Dar de s-a dus o vreme, o nouă vreme vine, Și ea c-un bici pe care în mâna sa îl ține Plesnind vă strigă vouă: ,,Alți timpi, alți lăutari!" III Rubinele pe buze, mărgăritarii-n gură Și crinii de pe sânuri și ochii ca de mură Sunt niște mărunțișuri ce nu-și mai au vrun curs: Cu lacrimile false ce-ntruna s-au tot scurs, S-au poticnit în coastă și se tot duc de-a dură Târâte de ridicol în repedele-i curs! IV Acuma este timpul puterii, bărbăției, Copilul de ieri, astăzi e un băiat viril S- ...

 

Alexandru Macedonski - La harpă

... un lin susur de apă Și zgomotul ce naște din picături ce scapă Întocmai ca atâtea mărgele care cad? XI Asemenea și viața, trecând se scurge-ntruna, Și zilele frumoase cad una câte una Într-al eternității abis nețărmurit; Colanul poeziei tot astfel se deșiră, Poetul naște, cântă, iubește, se inspiră ...

 

Alexandru Macedonski - Naiada

... Alexandru Macedonski - Naiada Naiada de Alexandru Macedonski Printre verdeața smălțuită De flori cu vesele culori Se scurge apa încrețită     De-ai zorilor fiori. Iar lângă țărmul cu răchite Răsare goală până-n brâu, Cu sânuri albe și-mpietrite,     Naiada limpedelui râu. Și ...

 

Alexandru Macedonski - Ospățul lui Pentaur

... focar. Zeul Month îi dă iuțeala și Baal a lui putere, C-o silință uriașă sparge zidurile vii, Iar în urma lui se scurge sânge roșu din artere, Ca un must de struguri negri de sub teascul unei vii. Și pe când se luptă capii cu grozava-nvălmășeală, Călărimea ...

 

Alexandru Macedonski - Prin selbea-ntunecoasă

... a filomelei cântare-armonioasă, Ș-a celorlalte paseri concertul îngeresc! S-aud murmurul dulce al apei cristaline, Ce printre flori și iarbă se scurge-ncetișor; Să văd razele lunii plăcute, ș-argentine, Venind să se reflecte în micul râușor; Să-mi văd deasupra frunții plutind strălucitoare A stelelor ...

 

Alexei Mateevici - Basarabenilor

... de înnoire Va duce-n propovăduire. El jalea vechilor câmpii Numa-ntr-o lacrimă va strânge, Din spic, din strugurul de vii În stropi va scurge ape vii: Din spic — sudori, din viță — sânge Le va sorbi și nu-ți mai plânge, C-atunci sorbiții stropi vor arde Din ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SCURGE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 42 pentru SCURGE.

SCURSOARE

... SCURSOÁRE , scursori , s . f . 1. Lichid ( murdar ) care se scurge dintr - un loc . 2. ( Rar ) Faptul de a se scurge ; ( concr . ) , loc de scurgere . 3. Epitet pentru un om de nimic , decăzut ; lepădătură . - Scurge

 

RĂSUFLA

... fluidul pe care îl conține , printr - o gaură mică sau printr - o crăpătură ; ( despre conținutul unui vas ) a țâșni , a se scurge

 

RAVAC

... RAVÁC s . n . 1. Must care se scurge de la sine din strugurii puși în teasc ( fără presare ) ; vin superior obținut din acest must ; vin limpede , separat de drojdie , prin trecerea lui dintr ...

 

SCURGERE

... SCÚRGERE , scurgeri , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) scurge și rezultatul ei . 2. ( Concr . ) Loc ( amenajat sau natural ) pe unde se scurge

 

SCURSURĂ

... SCURSÚRĂ , scursuri , s . f . 1. Apă sau alt lichid ( murdar ) care se scurge dintr - un loc . 2. Loc pe unde își face drum o apă curgătoare ; făgaș . 3. Epitet pentru un om de nimic , decăzut ; lepădătură . - Scurge

 

ÎMPLINI

... Tranz . A atinge vârsta de . . . 2. Refl . ( Despre timp sau măsuri de timp ) A ajunge la soroc , a se scurge , a trece în întregime , a expira . 3. Tranz . A face să fie plin sau întreg ; a întregi ...

 

ȘIROI

... și abundent ) . ȘIRÓI^1 , șiroaie , s . n . 1. Șuviță ( abundentă ) de lichid care curge sau se prelinge de undeva . 2. Torent de apă care se scurge

 

ȘIROIRE

ȘIROÍRE , șiroiri , s . f . 1. Acțiunea de a șiroi ^2 și rezultatul ei . 2. ( Geol . ) Fenomen de eroziune superficială , provocat de firișoarele de apă care provin din precipitații atmosferice și care se scurg pe un teren în pantă ;

 

ȘUVOI

... ȘUVÓI , șuvoaie , s . n . Curent de apă care se scurge

 

ȚÂR

... Fig . Om foarte slab . ȚÂR ^1 interj . Cuvânt care imită zgomotul intermitent produs de greier și de alte insecte sau de un lichid care se scurge

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...