Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și formele bază: DEBILITA,DEBILITAT

  Vezi și:DEBILITAT, DEBILITA, DEBILITARE, ȘUBREZENIE, DEBILITANT, IDIOȚIE, MONGOLISM ... Mai multe din DEX...

DEBILITATE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DEBILITÁTE, debilități, s.f. Faptul de fi debil; stare de slăbiciune a organismului, însoțită de scăderea rezistenței la eforturi și la boli, datorită subnutriției, unor boli cronice etc. * Debilitate mintală = formă de înapoiere mintală, mai puțin gravă decât idioția sau imbecilitatea, în care individul nu poate depăși însușirea cunoștințelor corespunzătoare primelor patru clase elementare. - Din fr. débilité, lat. debilitas, -atis.

Sursa : DEX '98

 

DEBILITÁTE s. f. stare de slăbire a organismului. o ~ mintală = formă ușoară de oligofrenie constând în dezvoltarea tardivă și incompletă a inteligenței. (< fr. débilité, lat. debilitas)

Sursa : neoficial

 

DEBILITÁTE s. slăbănogeală, slăbiciune, șubrezenie, (înv.) slăbănogie. (O stare de \~ alarmantă.)

Sursa : sinonime

 

debilitáte s. f., g.-d. art. debilității; pl. debilități

Sursa : ortografic

 

DEBILIT//ÁTE \~ăți f. 1) Stare de debil; slăbiciune fizică extremă. 2) Stare de insuficiență mintală; înapoiere mintală. / debilité, lat. debilitas, \~atis

Sursa : NODEX

 

DEBILITÁTE s.f. Slăbiciune. * Debilitate mintală = tulburare congenitală caracterizată printr-o dezvoltare tardivă și incompletă a inteligenței; înapoiere mintală. [Cf. fr. débilité, lat. debilitas].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru DEBILITATE

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru DEBILITATE.

Titu Maiorescu - Beția de cuvinte în "Revista Contimporană"

Titu Maiorescu - Beţia de cuvinte în "Revista Contimporană" Beția de cuvinte în „Revista Contimporanăâ€� de Titu Maiorescu 1873 Darwin ne spune că multe soiuri de maimuțe au aplecare spre băutura ceaiului, a cafelei și a spirtuoaselor; „ele sunt în stare, zice el, să fumeze și tutun cu multă plăcere, precum însumi am văzut. Brehm povestește că locuitorii din Africa de miazănoapte prind pavianii cei sălbatici punându-le la locurile unde se adună vase pline cu bere, de care se îmbată. El a văzut mai multe maimuțe în această stare și ne dă o descriere foarte hazlie despre purtarea lor și despre grimasele ciudate ce le făceau. A doua zi erau foarte rău dispuse și mahmure, de durere își țineau capul cu amândouă mâinile și înfățișau o privire din cele mai duioase. Dacă li se oferea bere sau vin, se depărtau cu dezgust, dar le plăcea mult zama de lămâie. O maimuță americană, un ateles, după ce se îmbătase o dată cu rachiu, n-a mai vrut să-l mai bea și a fost, prin urmare, mai cuminte decât mulți oameni“ (Ch. Darwin, Descendența omului ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit Ioan Vodă cel Cumplit de Bogdan Petriceicu Hasdeu Aventurile, domnia, războaiele, moartea lui; rolul său în istoria universală și în viața poporului român. (1572-1574) Ainsi d'un peuple entier je feuilletais l'istoire! Livre fatal de deuil, de grandeur, de victoire... Astfel răsfoiam istoria unui popor întreg: carte fatală de doliu, de mărire, de victorie! Victor Hugo, oda Ubi defuit orbis Cuprins 1 PREFAȚA LA A II-A EDIȚIUNE 2 PREFAȚA PRIMEI EDIȚIUNI 3 INTRODUCȚIUNE 4 AVENTURIERUL 5 DOMNUL 6 CĂPITANUL 7 CATASTROFA 8 DUPĂ EL... 9 EPILOG PREFAȚA LA A II-A EDIȚIUNE Sunt acum aproape 30 de ani, la 1864, în casele lui Mircousch din Piața Teatrului, am scris pe Ioan-vodă cel Cumplit. Eram tânăr și scriam așa cum nu mai sunt în stare de a scrie astăzi: dar tocmai de aceea, reproducând lucrarea mea de atunci, o las cum a fost, fără a cuteza să-i îmbătrânesc tinerețea, căci orice adaos ar fi un benghi, orice scurtare — o zbârcitură. Fără a adăoga, fără a scurta, fără ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DEBILITATE

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru DEBILITATE.

DEBILITAT

... DEBILITÁT , - Ă , debilitați , - te , adj . Slăbit , anemiat , firav . - V. debilita

 

DEBILITA

DEBILITÁ , debilitez , vb . I . Refl . și tranz . A deveni sau a face să devină

 

DEBILITARE

... DEBILITÁRE , debilitări , s . f . Faptul de a ( se ) debilita ; debilitate . - V. debilita

 

ȘUBREZENIE

ȘUBREZÉNIE , șubrezenii , s . f . Stare a ceea ce este șubred ; slăbiciune ,

 

DEBILITANT

DEBILITÁNT , - Ă , debilitanți , - te , adj . Care debilitează , care

 

IDIOȚIE

IDIOȚÍE , idioții , s . f . 1. Debilitate mintală congenitală maximă , caracterizată prin incapacitatea însușirii vorbirii și a deprinderilor elementare , nivelul intelectual neatingând pe cel al unui copil normal , de doi ani ; idioțenie ( 2 ) . 2. Idioțenie ( 1 ) . [ Pr . : - di -

 

MONGOLISM

MONGOLÍSM s . n . Boală congenitală care se datorește prezenței unui cromozom suplimentar și care se caracterizează prin debilitate mintală și printr - un facies de tip mongoloid (