Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DILUAT, DILUARE, ACUARELĂ, CHIOR, DILUANT, ENCAUSTIC, INVERTI, LĂBĂRȚAT, LAVIU, LUNG ... Mai multe din DEX...

DILUA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DILUÁ, diluéz, vb. I. 1. Tranz. A micșora concentrația unei soluții. 2. Tranz. și refl. Fig. (Peior.) A (se) atenua, a (se) micșora, a slăbi. [Pr.: -lu-a] - Din fr. diluer.

Sursa : DEX '98

 

A diluaa concentra, a îngroșa

Sursa : antonime

 

DILUÁ vb. tr. 1. a reduce concentrația unei soluții. 2. (fig.) a micșora, a slăbi. (< fr. diluer)

Sursa : neoficial

 

DILUÁ vb. a îndoi, a lungi, a subția. (A \~ laptele.)

Sursa : sinonime

 

diluá vb. (sil. -lu-a), ind. prez. 1 sg. diluéz, 3 sg. și pl. dilueáză, 1 pl. diluăm (sil. -lu-ăm); conj. prez. 3 sg. și pl. diluéze (sil. -lu-e); ger. diluând (sil. -lu-ând)

Sursa : ortografic

 

A SE DILU//Á pers. 3 se \~eáză intranz. (despre procese, acțiuni etc.) A deveni mai puțin intens; a scădea în intensitate; a slăbi; a se atenua; a se estompa; a se amortiza. [Sil. di-lu-a] /diluer

Sursa : NODEX

 

A DILU//Á \~éz tranz. 1) (lichide, soluții) A face aibă o concentrație mai mică cu ajutorul unui diluant. 2) fig. A face se dilueze. [Sil. di-lu-a] /diluer

Sursa : NODEX

 

DILUÁ vb. I. tr. 1. A micșora concentrația unei soluții. 2. (Fig.) A micșora, a slăbi, a atenua. [Pron. -lu-a, p.i. 3,6 -uează, ger. -uând. / cf. fr. diluer].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru DILUA

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru DILUA.

Paul Zarifopol - Proza lirică

Paul Zarifopol - Proza lirică Proza lirică de Paul Zarifopol Grigori Sturdza: Pygmalion, București, 1932 Asupra cuvântului roman sunt încă iritabili profesorii de literatură și criticii cu apucătură școlară. Ei cred a ști precis ce e un roman, după numărul de pagini și după natura cuprinsului; prin această credință situația lor este, astazi, paradoxală. În voia lumii și a timpurilor cuvântul acesta și-a lărgit cu mare libertate înțelesul. Colecții de scrisori și memorii; dialoguri politice, filozofice, religioase; voluminoase istorii de familii și povestiri dramatic strânse într-o sută de pagini, abundente expectorațiuni lirice se numesc, acum, liniștit, în subtitlu: romane. Uzul adevărat ne arată că acest cuvânt, după ce va fi concurat sinonimic, destulă vreme, cuvântul foileton, se va îndrepta să însemne poate: carte, simplu o întâmplare simetrică celei a cuvântului grec cu care europenii au ajuns a numi Sfânta Scriptură; numai că, la roman, mișcarea se face în sens opus, de la o semnificare specială spre una generală. Romanul este cartea favorită, e breviarul vremilor noi cum se vede și din format chiar. Supărările profesionalilor oficiali ai literaturii și obiecțiile lor sunt acum de mult alături cu drumul. ...

 

Garabet Ibrăileanu - Adela

Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DILUA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru DILUA.

DILUAT

DILUÁT , - Ă , diluați , - te , adj . 1. ( Despre soluții ) Care e mai puțin concentrat ; slab . 2. Fig . ( Despre opere literare ) Cu dezvoltări lungi și inutile ; dezlânat , prolix . [ Pr . : - Iu -

 

DILUARE

... DILUÁRE , diluări , s . f . Acțiunea de a ( se ) dilua . - [ Pr . : - lu - a - ] - V. dilua

 

ACUARELĂ

ACUARÉLĂ , acuarele , s . f . 1. Tehnică picturală în care sunt întrebuințate culori diluate cu apă . 2. Vopsea solidă care se întrebuințează în acuarelă ( 1 ) . 3. Pictură executată în acuarelă ( 1 ) . [ Pr . : - cu -

 

CHIOR

CHIOR , CHIOÁRĂ , chiori , chioare , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care vede numai cu un ochi ; căruia îi lipsește un ochi . 2. ( Reg . ; adesea substantivat ) Orb . 3. ( Adesea substantivat ) Care nu vede bine . 4. ( Adesea substantivat ) Sașiu . 5. Fig . ( Despre surse de lumină ) Care dă o lumină slabă , insuficientă ; ( despre lumină ) slab . 6. ( În expr . ) Apă chioară = a ) nume dat în ironie unor alimente lichide sau unor băuturi alcoolice prea diluate ; b ) vorbe lipsite de conținut . A nu avea para chioară sau ( rar , substantivat ) a nu avea chioară în pungă = a nu avea nici un

 

DILUANT

DILUÁNT , diluanți , s . m . Substanță care diluează ( 1 ) . [ Pr . : - lu -

 

ENCAUSTIC

ENCAÚSTIC , - Ă , encaustici , - ce , s . f . , s . m . 1. S . f . ( La vechii greci ) Procedeu de pictură în care culorile se foloseau diluate cu ceară . 2. S . m . Preparat pe bază de ceară folosit la impregnarea statuilor de marmură sau de ipsos pentru a le da un aspect catifelat sau pentru a le feri de

 

INVERTI

INVERTÍ , invertesc , vb . IV . Tranz . 1. A realiza , a face o inversiune ( simetrică ) ; a schimba , a transforma . 2. ( Chim . ) A transforma zahărul în glucoză și fructoză cu ajutorul invertazei sau al unor acizi

 

LĂBĂRȚAT

LĂBĂRȚÁT , - Ă , lăbărțați , - te , adj . 1. ( Despre haine ) Care și - a stricat forma , lărgindu - se prea mult ; deformat . 2. Fig . ( Despre stil ) Cu dezvoltări prea mari , lipsit de concizie , prolix ,

 

LAVIU

LAVÍU , laviuri , s . n . Mod de a colora monocrom un desen prin tente cu tuș diluat sau cu o culoare de apă ; ( concr . ) desen executat în acest

 

LUNG

LUNG , - Ă , lungi , adj . , adv . , s . n . I. Adj . 1. Care are o lungime mare , ale cărui capete sunt depărtate unul de altul . 2. De statură mare ; înalt . 3. ( Despre suprafețe ) Care se întinde pe o distanță mare ; p . ext . vast . 4. ( Despre mâncăruri ) Apos , diluat . 5. Care durează mult timp ; îndelungat . II. Adv . Mult , îndelung ; adânc . III. S . n . ( De obicei articulat ) Lungime ;

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...