Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:AJUTORI, CAMERĂ, LEGA, ȘTANȚA, AJUTORINȚĂ, AMNAR, CALCHIA, CORODA, CRIPTOGRAFIE, DAR ... Mai multe din DEX...

AJUTOR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

AJUTÓR, -OÁRE, ajutori, -oare, s.m. și f., s.n. 1. S.m. și f. Persoană care ajută pe alta într-o activitate oarecare (secundând-o și subordonându-i-se). 2. S.n. Sprijin, participare la efortul cuiva; îndrumare (în împrejurări dificile); asistență acordată cuiva; ajutorință. * A fi de (sau a veni, a sta în) ajutor (cuiva) = a fi de folos (cuiva), a-l sprijini. ** Drept bănesc acordat salariaţilor în cazul pierderii temporare a capacității de muncă. ** Sprijin bănesc. ** (Cu valoare de interjecție) Strigăt al celor care se află în primejdie. - Lat. ajutor, -is, adjutorium.

Sursa : DEX '98

 

AJUTÓR s., interj. 1. s. asistență, ocrotire, protecție, sprijin, (livr.) recurs, (înv. și pop.) ajutorință, (înv. și reg.) ajutorie, sprijoană, (înv.) sprijineală, (turcism înv.) iamac. (I-a mulțumit pentru \~ul lui.) 2. s. concurs, oficii (pl.), serviciu, sprijin. ( ofer \~ul meu.) 3. s. concurs, contribuție, sprijin. (\~ul lui a fost hotărâtor.) 4. s. ocrotire, patronaj, protecție, sprijin, tutelă, (rar) tutelaj. (Orfelinatul se bucura de \~ul unei societăți.) 5. s. v. milă. 6. s. reazem, sprijin, sprijinitor, (fig.) toiag. (Ea era \~ul bătrânețelor lui.) 7. s. v. asistent. 8. s. auxiliar, sprijin. (Documentarea i-a fost un \~ prețios.) 9. interj. săriți! (\~!, omoară!)

Sursa : sinonime

 

ajutór (persoană) s. m., pl. ajutóri

Sursa : ortografic

 

ajutór (sprijin, asistență) s. n., pl. ajutoáre

Sursa : ortografic

 

AJUTÓR^1 \~i m. Persoană care ajută pe cineva într-o situație dificilă. /<lat. adjutorium, adjutor, \~is

Sursa : NODEX

 

AJUT//ÓR^2 \~oáre n. Susținere materială sau morală; sprijin; reazem. A da \~. * A da o mână de \~ a ajuta pe cineva. /<lat. adjutorium, adjutor, \~is

Sursa : NODEX

 

ajutór (-oáre), s.n. - 1. Sprijin. - 2. Persoană care ajută, auxiliar. - 3. Locțiitor, adjunct. Mr. a?utor, megl. jutor. Lat. adi?t?rium (Cipariu, Gram., 62; Pușcariu 53; Candrea-Dens., 35; REW 173; DAR; Rosetti, I, 162); cf. prov. ajutori. - Der. ajutora, vb., pe care DAR îl consideră a fi reprezentant al unui lat. *adi?t?l?re, și Candrea al lui *adi?t?ri?re, ambele fiind de prisos, deoarece vb. se explică prin mijloacele interne ale rom.; ajutori, vb. (a ajuta); ajutorie, s.f. (ajutor, asistență); ajutorință, s.f. (ajutor; contribuție impusă în Mold., în sec. XVIII, cu caracter tranzitoriu); ajutornic, adj. (milostiv); neajutorat, adj. (lipsit de ajutor).

Sursa : etimologic

 

ajutor, ajutoare s.n. (pub.) donație în haine, alimente, medicamente venită din străinătate, în special după Revoluția din decembrie 1989 (Notă: Definiția este preluată din Dicționar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)

Sursa : DLRLC

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru AJUTOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 365 pentru AJUTOR.

Dimitrie Anghel - Două glasuri

... mari deschiși spre zarea de lună ce începea să rumenească cerul. Dar, în liniștea aceea nesfîrșită și întunecată, deodată un glas de durere chemă după ajutor. O plîngere lungă urcă, se tîrî în aerul adormit, se apropia de mine, trecu mai departe, negăsind parcă ce căuta și tăcu din nou ca ... cum n-ar fi fost decît o părere. Înfiorat, mai întîi am crezut că poate-i ecoul propriului meu glas, al propriei mele chemări după ajutor ce-mi scăpase fără să-mi dau seama ; dar glasul celui ce poate sta să moară ca și mine, înfricoșat de singurimea ce-l împresura ... ca un răspuns plîngerii aceleia, ce trezise în mine dragostea de viață, răsuflînd îndelung, am răspuns cu o altă plîngere, cu un alt strigăt de ajutor, la care glasul nevăzutului muribund s-a trezit din nou, simțind și el desigur ca și mine că nu e singur în fața ... la mine, și din minutul acela, la intervale, glasurile noastre urcară regulat îmbărbătîndu-se unul pe altul. Știam că nimeni nu putea să ne dea ajutor, că împrejurul nostru tăcerea și singurătatea erau nesfîrșite, că nici un fanar nu avea să-și arate ochiul de foc, că nici un brancard nu ...

 

Vasile Alecsandri - Radu Calomfirescu

... Iată, nene, că sosea Și la domn îngenunchea Radul din Calomfirești, Zmeul Țării Românești, Cu sluga lui, cu Nedea, Ce de mic îi tot dădea Ajutor bun de putere Și cuvânt de mângâiere: ,,Domnule, măria-ta! Fie cum oi cuvânta: Îți aduc ție-nchinare, Ca unui frate mai mare, Și-ți ... ajungă-a-fi cadână, De râsul căpcânilor Prin casa păgânilor. [2] Rogu-te, măria-ta, De vroiești a m-ajuta, Dă-mi ajutor pe Buzești Și pe cei tustrei Căplești, Purtătorii oștilor Și fruntea boierilor!" Mircea-vodă-l asculta Și din gură cuvânta: ,,Alei! Radule mișel! Mai așteaptă ... depărta, Păgubaș ei m-or lăsa!" II Radu iute-ncăleca, După dușmani se lua Cu sluga lui, cu Nedea, Ce de mic îi tot dădea Ajutor bun de putere Și cuvânt de mângâiere. Gonea el, mereu gonea, Gonea, nu mai ostenea, Nebăut și nemâncat, De dor mare frământat. Când a ... în lance că-l lua, Mort în câmp îl arunca, Apoi vesel purcedea Cu mă-sa și cu Nedea, Ce de mic îi tot dădea Ajutor bun de putere Și cuvânt de mângâiere! III Iată la mijloc de cale, La fântâna dintr-o vale, Iată bună-mpreunare Cu cinci voinicei călare ...

 

Alecu Russo - Ofițeri francezi în Moldova

... Huietul apropiindu-se, strigai cu un glas tare și poruncitor: "Stai: cine e acolo!" — "Un prieten și iubitor de franțuji, care vă vine în ajutor!" Adevarat, acesta era un boier moldovan, vorbind prea bine limba noastră, pe care călăuzul nostru fusese să-l roage a ne veni într ...

 

Ion Luca Caragiale - Un monstru de activitate

... numărul 3.662 din 95. Fiind însă că această sarcină era prea grea, d. DamĂ© a crezut de cuviință să ceară și un ajutor de supraveghetor al traducătorului. Pentru acest ajutor, d. DamĂ© a mai obținut încă un mandat de plată (cu no. 6.327 din 95) de 1.000 lei; suma aceasta a ...

 

Alecu Russo - Stânca Corbului

... o clipă și cătă în urmă. Tătarii se apropiau cu fuga. Atunci ea căzu în genunchi și se rugă lui Dumnezeu să-i vie-n ajutor... Zadarnică rugăminte!... Mâna unui tătar se întinse să o apuce, însă ea, ridicându-se drept în picioare, cu părul despletit de vânt, cu ochii aprinși ...

 

Alexei Mateevici - Cuvântarea la primul congres al învățătorilor moldoveni din Basarabia

Alexei Mateevici - Cuvântarea la primul congres al învăţătorilor moldoveni din Basarabia Cuvântarea la primul congres al învățătorilor moldoveni din Basarabia de Alexei Mateevici Am venit — a spus păr[intele] Mateevici — să întâmpin și eu această sfântă zi de 25 mai. (Aplauze.) Primiți, fraților, felicitările mele călduroase,— ale unui om care a luptat și el în trecut cu vorba și cu scrisul pentru luminarea neamului întreg. Primiți felicitările mele de moldovean și rugăciunile mele de preot către Dumnezeu, ca să ne trimită ajutorul său pentru un lucru atât de sfânt și de mare. Ca unul care vin cu toată dragostea mea în mijlocul d-voastră cred că pot să-mi îngăduiesc de a vă da unele sfaturi frățești. Mai întâi de toate să știți că: Unde-i unul nu-i putere La nevoi și la durere. Unde-s doi puterea crește, Și dușmanul nu sporește. Fără unire nu vom putea dobândi nimic. Deci să avem un gând, o inimă, un ideal! Al doilea sfat e acesta. Lucrul drept poate înflori numai dacă se întemeiază pe idei drepte. Cu mâhnire am văzut astăzi că între d-voastră nu toți sunt uniți asupra ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Preobrajeniia Domnului nostru Iisus Hristos

... puține zile era să moară cu moarte nicinstită. Drept acĂ©ia, ce alt ar fi trebuit la această nevoe a necredinții, fără numai ajutor de la Fiiul lui Dumnezeu, de la Hristos, carele cu adevărat le-au dat mare putĂ©re și mare ajutor. Că i-au suit într-un munte și s-au schimbat înaintea lor arătându-le lumina dumnezeirii lui (pre cât era cu putință să vază ... firea cea omenească cĂ© era îmbrăcat, care lumină s-au vărsat și pe hainele lui, ca să dea cu aceasta apostolilor o îndrăzneală și un ajutor mare și să-i adeverĂ©ze și să-i încredințĂ©ze cum că acest sărac și smerit la vĂ©dere, carele era hulit pentru multa ... că iaste numai om singur, ci iaste și Dumnezeu desăvârșit și adevărat și pentru aceasta s-au schimbat înaintea lor. La 3 lucruri trebuia mare ajutor apostolilor, ca să scape de nevoia și de ispita cea mare a necredinții: întâi să cuveniia să crează cum că Hristos iaste adevăratul ... iubească cu dragoste fierbinte. Deci, la acĂ©ste câte trĂ©le să vĂ©de astăzi cum că au dat Hristos cu schimbarea feții lui mare ...

 

Antim Ivireanul - Dedicația din cartea lui Sevastos Chimenitul, Eortologhion, tipărită în grecește l

Antim Ivireanul - Dedicaţia din cartea lui Sevastos Chimenitul, Eortologhion, tipărită în greceşte la Snagov, în anul 1701 Dedicația din cartea lui Sevastos Chimenitul, Eortologhion, tipărită în grecește la Snagov, în anul 1701 de Antim Ivireanul Preaevlaviosului, preastrălucitului, prealuminatului și de Dumnezeu încoronatului domn și stăpânitor a toată Ungrovlahia, domnului domn Ioan Constantin Basarab voevod, mântuire, viață îndelungată și bună sortire de la Dumnezeu și cea mai înaltă fericire. Începutul, mijlocul și sfârșitul, stăpânul și domnul tuturor ființelor și simțitoare și înțelegătoare este făcătorul tuturor, Dumnezeu. Stăpânul însă și sfârșitul tuturor celor de sub lună este omul. Iar sfârșitul omului, pentru care s-a creat de Dumnezeu, este câștigarea și fericirea lui Dumnezeu însăși; fiindcă pentru om s-a făcut toată lumea aceasta, iar omul, se zice că s-a făcut de cătră Dumnezeu ca să dobândească pe Dumnezeu. Dobândesc pe Dumnezeu oamenii aceia, carii cred drept în el și păzesc cu scumpătate sfintele lui porunci. Dar sfințitele lui porunci se cuprind în aceste două și singure: din iubirea cătră Dumnezeu și cătră aproapele. Atunci se realizează și se cunoaște iubirea cătră Dumnezeu, când păzim, cum am zis, cu scumpătate sfintele lui ...

 

Cincinat Pavelescu - Unui procuror de la Brăila

... Cincinat Pavelescu - Unui procuror de la Brăila Unui procuror de la Brăila de Cincinat Pavelescu care, de câte ori mă întâlnea, îmi spunea Domnule Ajutor. Amenințându-l cu o epigramă, mi-a răspuns că pe un eminent magistrat ca dânsul nu-l pot atinge. Cu toate acestea, avea ... el un cusur: se... învoia cu nevasta prezidentului Berbantul nostru procuror, Ades la club când mă-ntâlnește, Cu multă morgă îmi trântește: Salut pe Domnul Ajutor! Ce-mi zice dânsul e legal, Fiindcă-am primit decret regal Să fiu ce sunt... și nu regret. Dar o-ntrebare: eminentul De unde are ...

 

Emil Gârleanu - Frunza

... noaptea, frunzele cădeau întruna. Unele mai repezi, altele mai domoale, legănându-se în aer ca o aripă de fluture, aninându-se de ramuri ca cerând ajutor; numai într-un târziu, dându-se învinse, cădeau, îngropându-se între celelalte. Într-o dimineață se sperie. În tot copacul rămăsese numai ea! Ramurile goale ... poate și dânsa va trebui să se desprindă, să moară, ca și celelalte, vederea prietenei pe care o adăpostise atâta i-ar fi fost de ajutor. Și pasărea parcă auzi chemarea tovarășei de altădată; veni, dar se opri puțin, pe o altă ramură, ca și când n-ar fi cunoscut locul ...

 

Grigore Alexandrescu - Câinele soldatului

... chinuit muri, Departe de-o mumă care îl crescuse, Și care-l iubi! Sărman, fără rude, pe țărmuri străine, N-avea nici prieteni, nici un ajutor; Nu era ființă care să suspine Pentr-un trecător! Singurul tovarăș de nenorocire, Singura-i avere, un câine iubit, Ședea lângă dânsul și-n mare ... Când s-o deștepta! Câteodată cearcă piatra s-o ridice, Câteodată latră după-un călător, Cuprins de durere: Vino, parc-ar zice, Să-mi dai ajutor. Apoi când străinul de milă voiește A-l trage deoparte și hrană a-i da, El își pleacă capul, în pământ ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AJUTOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 810 pentru AJUTOR.

AJUTORI

AJUTORÍ vb . IV . v .

 

CAMERĂ

CÁMERĂ , camere , s . f . I. 1. Încăpere într - o clădire ; odaie . 2. Nume dat unor încăperi cu destinație specială : cameră obscură = a ) încăpere neluminată în care se execută developarea , fixarea și alte operații fotografice ; b ) dispozitiv cu ajutorul căruia se obține pe un ecran ( sau pe un clișeu ) imaginea răsturnată a unui obiect ; cameră de comandă = încăpere specială în care se efectuează în mod automat controlul și conducerea funcționării unei centrale sau stațiuni electrice ; cameră frigorifică ( sau refrigerentă ) = încăpere izolată termic , în care se menține o temperatură mai joasă decât a mediului ambiant . 3. Spațiu în care se produce un proces tehnic ; incintă care face parte integrantă dintr - un aparat , dintr - un instrument etc . sau care reprezintă instrumentul însuși : cameră de combustie = spațiu în care arde un combustibil într - un cazan cu aburi sau într - un motor cu ardere internă în vederea folosirii energiei gazelor rezultate ; camera cartușului = partea dinapoi a țevii armelor de foc , unde se introduce cartușul și unde se produce explozia pulberii ; cameră de luat vederi = aparat cu ajutorul căruia se obțin imaginile succesive ale obiectelor în mișcare pe pelicula cinematografică ; cameră de sunet = aparat folosit pentru înregistrarea ...

 

LEGA

LEGÁ^2 , leghez , vb . I . Tranz . ( Înv . ) A lăsa ceva prin legat ^2 , prin testament ; a testa ^1 . LEGÁ^1 , leg , vb . I . I. Tranz . 1. A împreuna , a uni strâns ( printr - un nod , o fundă ) capetele de sfoară , de ață , de sârmă , de lanț etc . ( astfel încât să formeze un tot ) . 2. A închide la gură un sac , o pungă , o boccea etc . , adunând marginile și înnodându - le sau petrecând în jurul lor o sfoară ale cărei capete se înnoadă ; a strânge , a împacheta un obiect sau un material într - o învelitoare ( basma , sac , pungă etc . ) și a o închide în felul arătat . 3. A fixa , a strânge ceva cu o funie , cu un șiret etc . ca să nu se desfacă sau să nu se clatine . 4. A prinde una de alta foile unei cărți și a - i pune scoarțe ; a broșa , a cartona ; p . restr . a coperta . II. 1. Tranz . A prinde , a agăța , a atârna un obiect de altul cu ...

 

ȘTANȚA

ȘTANȚÁ , ștanțez , vb . I . Tranz . 1. A fasona sau a tăia obiecte de metal sau de mase plastice , în curs de prelucrare , cu ajutorul unei ștanțe ( 1 ) ; a ștănțui . 2. A grava prin presiune un model , o cifră etc . cu ajutorul unei ștanțe ( 2 ) . [ Var . : stanțá vb .

 

AJUTORINȚĂ

... AJUTORÍNȚĂ , ajutorințe , s . f . ( Înv . ) 1. Ajutor

 

AMNAR

AMNÁR , amnare , s . n . 1. Bucată de oțel cu care se lovește cremenea spre a scoate scântei în vederea aprinderii fitilului sau iascăi . 2. ( Reg . ) Fiecare dintre stâlpii de lemn care se pun la colțurile unei construcții țărănești , pentru a sprijini acoperișul . 3. ( Reg . ) Mâner de lemn cu ajutorul căruia se învârtește și se fixează sulul la războiul de țesut . 4. ( Reg . ) Dispozitiv cu ajutorul căruia se ridică sau se coboară fierul lat al plugului . [ Var . : ( reg . ) amânár s . n . ] - A + mânar [ e ] ( < lat .

 

CALCHIA

CALCHIÁ , calchiez , vb . I . Tranz . 1. A reproduce un desen sau o schiță cu ajutorul hârtiei de calc . 2. A forma cuvinte sau expresii noi ori a îmbogăți un cuvânt sau o expresie cu un sens nou cu ajutorul unui calc ( 3 ) . [ Pr . : - chi -

 

CORODA

CORODÁ , corodez , vb . I . Tranz . 1. A roade , a degrada unele materiale , metale etc . în mod progresiv cu ajutorul agenților chimici . 2. A pregăti o formă de tipar prin gravare chimică cu ajutorul unei soluții corozive . 3. A decolora pe anumite porțiuni o țesătură vopsită în vederea obținerii unor

 

CRIPTOGRAFIE

CRIPTOGRAFÍE , criptografii , s . f . 1. Scriere secretă cu ajutorul unui cod de semne convenționale . 2. Disciplină care se ocupă cu studiul criptogramelor . 3. Joc distractiv constând din dezlegarea unei fraze scrise cu ajutorul unor semne , numere , desene

 

DAR

... DAR ^2 , daruri , s . n . I. 1. Obiect primit de la cineva sau oferit fără plată cuiva , în semn de prietenie sau ca ajutor etc . ; cadou . 2. ( Bis . ) Prinos , ofrandă . II. 1. Însușire ( cu care se naște cineva ) ; aptitudine , vocație , talent . 2. Avantaj , binefacere . 3. ( În concepția creștină ) Ajutor ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...