Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PIȘCA, ÎNȚEPĂTOR, ÎNJUNGHIETURĂ, AMAR, APENDICITĂ, ARSURĂ, CÂRCEL, CAUZALGIE, CISTALGIE, CRAMPĂ ... Mai multe din DEX...

DUREROS - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DURERÓS, -OÁSĂ, dureroși, -oase, adj. Care provoacă sau exprimă durere (fizică ori morală). ** (Adverbial) Cu (sau de) durere; îndurerat. - Durere + suf. -os.

Sursa : DEX '98

 

DURERÓS adj. 1. v. întristător. 2. v. nenorocit. 3. v. trist.

Sursa : sinonime

 

durerós adj. m., pl. dureróși; f. sg. dureroásă, pl. dureroáse

Sursa : ortografic

 

DURERÓS^2 adv. Cu durere. /durere + suf. \~os

Sursa : NODEX

 

DURER//ÓS^1 \~oásă (\~óși, \~oáse) Care produce durere. /durere + suf. \~os

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru DUREROS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 201 pentru DUREROS.

Alexandru Vlahuță - Mamei

... ajung de bine, Și ce măriri m-așteaptă în norocoasa-mi cale! Din câți copii pe lume-s, nici unul nu-i ca mine... Ce dureros se stinse deșarta-ți așteptare! Pierdut, te văd, din cruda vieții vijelie, Nenorocită mamă, și plâng că nu-s în stare O slabă mângâiere să ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Miron Costin (Bolintineanu)

... Mari dureri ma înconjoară!..." Zice Mărioara blând. Și al morții văl se-ntinse Peste fața ei de crin. Viața-i tânără se stinse Într-un dureros suspin. Miron plânge cu suspine Și mai zice dureros — ,,Cui mă lași aici pe mine, Suflet dulce și frumos?" Dar în sală se arată De la curte un trimis, Să ucigă astă dată ...

 

Mihai Eminescu - M-ai chinuit atâta cu vorbe de iubire

Mihai Eminescu - M-ai chinuit atâta cu vorbe de iubire M-ai chinuit atâta cu vorbe de iubire de Mihai Eminescu M-ai chinuit atâta cu vorbe de iubire, Cu sărutări aprinse și cu îmbrățoșări! Știai c-o măiestrie ce nu am cunoscut-o Ca nervul cel din urmă în mine să-l trezești. Demonic-dureroasă era acea simțire ­ Dureri iar nu plăcere a tale sărutări... Și pân-acum îmi pare că tu ești un băiat Ce-n haine de femeie șiret s-a îmbrăcat. Și Dumnezeu te știe... Tu ai un sân frumos, Tu ai o gură plină și roșă voluptoasă; Și părul tău cel negru în unde de-abanos Ajunge pân- la șale în unde luminoase; Și vorba ta e vie și ochiul lănguros Și mâna ta cea fină e dulce, mângâioasă; Și totuși mi se pare că-n fire-ți e-o greșală De împli al meu suflet c-o boare de răceală. Și știi, nefericito, că ochiul tău m-atrage Ca un magnet ­ și totuși în taină îl respinge. Credeam întâia dată că te iubesc ­și-n urmă totuși simt Că sângele meu este dușman la al tău ...

 

Mihai Eminescu - Misterele nopții

... fulgii de ninsori, Razele din alba lună Mi le torc, mi le-mpreună Pentru-ntregul viitor; Iar doi îngeri cîntă-n plîngeri, Plîng în noapte dureros, Și se sting ca două stele, Care-n nuntă, ușurele, Se cunun căzînde jos. Într-un cuib de turturele Ca și fluturii de-ușor Saltă ...

 

Grigore Alexandrescu - Bistrița (Încheiere)

... de vioiciune și un ce zâmbitor în toate mișcările; acesta dimpotrivă avea suferința și gălbeneala pe chip, ochii stinși și fără expresie și un ce dureros în toată ființa. Ea se uită la noi, apoi șopti un ce tovarășei sale, apoi, după ce ieșirăm din biserică, îmi dete cunoștința. "Sunt sigură ... își găsește un fel de mângâiere în soarta obștească, dar aceea pricinuită de suferințele morale e tristă ca moartea și apasă sufletul cu un sentiment dureros. "Bogatul coșciug" de argint a fost dăruit de Constantin Șerban Basarab în 1656. Când te primbli seara pe o livadă veștedă și vezi ...

 

Ion Luca Caragiale - În Nirvana

Ion Luca Caragiale - În Nirvana În Nirvana de Ion Luca Caragiale În Constituționalul din 20 iunie 1889, ca editorial, semnat C. În Note și schițe , 1892, p. 7. Reprodus în Momente, schițe, amintiri , 1908. Sînt peste douăzeci de ani de-atunci. Locuiam într-o casă unde trăsese în gazdă un actor, vara director de teatru în provincie. Stagiunea migrării actorilor se sfîrșise: era toamnă, și aceste păsări călătoare se-ntorceau pe la cuiburile lor. Văzîndu-mă că citeam într-una, actorul îmi zise cu un fel de mîndrie: — Îți place să te ocupi cu literatura... Am și eu un băiat în trupă care citește mult; este foarte învățat, știe nemțește și are mare talent: face poezii; ne-a făcut cîteva cuplete minunate. Eu crez că ți-ar face plăcere să-l cunoști. Și-mi povesti cum găsise într-un otel din Giurgiu pe acel băiat — care slujea în curte și la grajd — culcat în fîn și citind în gura mare pe Schiller. În ieslele grajdului, la o parte, era un geamantan — biblioteca băiatului — plin cu cărți nemțești. Băiatul era foarte blînd, de treabă, nu avea nici un vițiu. Era străin de departe, ...

 

Mihai Eminescu - La aniversară

... stăpânindu-se și stând băț înaintea lui. Vrei să mă-nveți cum trebuie să mă port? — Și cu toate astea, zise el încet și dureros, luna-nfrumusețează lumea pentru amorul nostru. Ea se uită în sus și ochii ei umezi de dulci lacrimi străluceau în lună. El îi cuprinsese talia ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Furtuna (Heine)

... gigantic delir De sunete oarbe ! Eu însă prind lămurit în auz O dulce-aiurire de harfă; Un cîntec mă cheamă răzbind sălbatec, Nespus de duios, dureros de nespus, Și glasul acesta-l cunosc... Departe, pe țărmul stîncoasei Scoții Se-nalță turnul castelului sur Dasupra năprasnicei mări; Acolo, subt arcul înaltei ferești ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Grenadirii

Ştefan Octavian Iosif - Grenadirii Grenadirii de Ștefan Octavian Iosif , traducere de Heinrich Heine Din Rusia doi grenadiri se pornesc Voioși să-și revadă iar Franța, Dar când au intrat în hotarul nemțesc, Atunci își pierdură speranța. Atunci au aflat dureroasele știri Că gloria Franței s-a stins: Înfrânte, zdrobite sunt marile-oștiri Și cezarul, cezarul e prins! Atunci își plecară triști frunțile lor Și plânseră cei doi tovarăși. Iar unul a zis: — Cumplit mă mai dor, Cumplit mă ard rănile iarăși! A zis celălalt: — Un vis fuse tot, Și moartea mi-ar fi mult mai bine! Am însă nevastă, copii, și nu pot Să mor, că-s pierduți fără mine! — N-am zor de nevastă, n-am zor de copii, Un dor mai frumos m-a cuprins; Cerșească pe drumuri ori facă ce-or ști: Cezarul, cezarul meu, prins! Curând, o, prietene, mort voi zăcea: Ascultă-mi un singur cuvânt! Cadavrul cu tine în Franța mi-l ia, Mă-ngroapă-n al Franței pământ! Dar crucea onoarei mi-o prinde la piept, Aproape de inima-mi stinsă; Așază-mi și flinta la umărul drept Și spada la mijloc ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Harpistul

... totuși nu mă-ndur de moarte Cînd glasul ei misterios Mă cheamă blînd și mă-nfioară Și-n toate cîte mă-mpresoară Resimt un farmec dureros. Că nu știu, ah ! cît ești de dulce, Viață, cei ce-o zi n-au fost Dați frigurilor foamei pradă Și nici n-au tremurat ...

 

Ștefan Octavian Iosif - La o ciocîrlie

... viitorul îndoios, Și-n viața noastr-atît de tristă Rîvnim mereu ce nu există, Și cel mai dulce cânt al nostru e plînsul cel mai dureros. Și chiar de-am fi străini de rele, de-am rămînea de-a pururi prunci, Și-n veci cu lacrime durerea Să nu ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru DUREROS

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru DUREROS.

Apocalipsa Capitol 16

Apocalipsa Capitol 16 Apocalipsa 15 Apocalipsa Capitol 16 1 Și am auzit un glas tare, care venea din Templu, și care zicea celor șapte îngeri: ,,Duceți-vă, și vărsați pe pămînt cele șapte potire ale mîniei lui Dumnezeu!`` 2 Cel dintîi s`a dus și a vărsat potirul lui pe pămînt. Și o rană rea și dureroasă a lovit pe oamenii, cari aveau semnul fiarei și cari se închinau icoanei ei. 3 Al doilea a vărsat potirul lui în mare. Și marea s`a făcut sînge, ca sîngele unui om mort. Și a murit orice făptură vie, chiar și tot ce era în mare. 4 Al treilea a vărsat potirul lui în rîuri și în izvoarele apelor. Și apele s`au făcut sînge. 5 Și am auzit pe îngerul apelor zicînd: ,,Drept ești Tu, Doamne, care ești și care erai! Tu ești Sfînt, pentrucă ai judecat în felul acesta. 6 Fiindcă aceștia au vărsat sîngele sfinților și al proorocilor, le-ai dat și Tu să bea sînge. Și sînt vrednici.`` 7 Și am auzit altarul zicînd: ,,Da, Doamne Dumnezeule, Atotputernice, adevărate și drepte sînt judecățile ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DUREROS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 33 pentru DUREROS.

PIȘCA

PIȘCÁ , pișc , vb . I . 1. Tranz . A prinde cu degetele pielea sau carnea cuiva , ridicând - o sau strângând - o și producând o senzație dureroasă ; a ciupi . 2. Tranz . A rupe sau a tăia câte puțin din ceva . 3. Tranz . ( Despre insecte ) A înțepa , a mușca . 4. Tranz . și intranz . ( Despre vânt , frig etc . ) A provoca o senzație neplăcută , dureroasă , a înțepa , a arde . 5. Tranz . ( Despre băuturi alcoolice , condimente sau mâncăruri condimentate ) A provoca o senzație de arsură , de usturime , de înțepătură ; a ustura . 6. Tranz . ( Glumeț ) A lovi , a atinge ușor , a șfichiui pe cineva ; p . ext . a bate . 7. Refl . ( Reg . ; despre lună și lumina ei ) A începe să scadă , să descrească . - Et .

 

ÎNȚEPĂTOR

ÎNȚEPĂTÓR , - OÁRE , înțepători , - oare , adj . 1. Care înțeapă ( 1 ) ; care produce o senzație dureroasă ca de înțepătură . 2. Fig . Sarcastic , ironic . - Înțepa + suf . -

 

ÎNJUNGHIETURĂ

ÎNJUNGHIETÚRĂ , înjunghieturi , s . f . 1. Senzație dureroasă vie ( ca de înjunghiere ) ; junghi . 2. Rană produsă prin înjunghiere ; locul unde a fost înfiptă lama cu care s - a înjunghiat . [ Pr . : - ghi - e - ] - Înjunghia + suf . -

 

AMAR

... adj . , s . n . 1. Adj . ( Despre alimente , băuturi etc . ) Care are gustul fierii , pelinului , chininei ; ( despre gust ) ca al fierii , pelinului , chininei . 2. Fig . Chinuitor , dureros

 

APENDICITĂ

APENDICÍTĂ , apendicite , s . f . Boală care constă în inflamarea acută sau cronică a apendicelui ( 1 ) și care se manifestă de obicei prin crize

 

ARSURĂ

ARSÚRĂ , arsuri , s . f . 1. Faptul de a arde ; faptul de a produce o senzație dureroasă , usturătoare . 2. Rană produsă cuiva de foc , de căldură , de un agent chimic etc . ; senzație usturătoare pricinuită de o boală , de sete etc . 3. Loc unde a ars o pădure . 4. Strat de oxid produs pe suprafața unei piese metalice în timpul laminării la cald , al forjării sau al tratamentului

 

CÂRCEL

CÂRCÉL , cârcei , s . m . 1. ( Med . ) Contracție bruscă și involuntară a mușchilor de la extremități , însoțită de obicei de senzații dureroase . 2. Organ vegetal care are aspectul unui fir răsucit în spirală , cu ajutorul căruia planta se agață de corpurile din jurul ei . 3. ( Zool . )

 

CAUZALGIE

CAUZALGÍE , cauzalgii , s . f . Senzație dureroasă de arsură , localizată , de obicei , la mâini sau la picioare , însoțită de tulburări circulatorii și datorată lezării nervilor simpatici din regiunile respective . [ Pr . : ca -

 

CISTALGIE

CISTALGÍE , cistalgii , s . f . ( Med . ) Tulburare funcțională dureroasă a vezicii

 

CRAMPĂ

CRÁMPĂ , crampe , s . f . 1. Contracție involuntară , prelungită și dureroasă a unui mușchi sau a unui grup muscular ; colică . 2. Unealtă de oțel cu un cioc ascuțit , fixată într - o coadă de lemn , cu ajutorul căreia se taie rocile de duritate mică și mijlocie din

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...