Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: REZULTA

  Vezi și:REZULTA, PRODUS, DETRITUS, EFECT, ZOB, ÎNREGISTRA, ȘPAIS, ABLAȚIUNE, ABRAȘ, ABSTINENȚĂ ... Mai multe din DEX...

REZULTAT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

REZULTÁT, rezultate, s.n. Ceea ce rezultă dintr-o acțiune, dintr-un fapt, dintr-un calcul; consecință, urmare, efect. ** Loc. adv. Fără rezultat = fără efect, inutil. * Expr. A da rezultat (sau rezultate) = a produce efectul dorit, a da roade. ** Ceea ce se obține printr-un șir de operații aritmetice. - Din fr. résultat, germ. Resultat.

Sursa : DEX '98

 

REZULTÁT s. 1. v. consecință. 2. v. efect. 3. v. rezolvare.

Sursa : sinonime

 

rezultát s. n., pl. rezultáte

Sursa : ortografic

 

REZULTÁT \~e n. 1) Fapt care rezultă dintr-o acțiune; urmare; consecință; efect. * A da \~(e) a avea efectul dorit. Fără \~ fără efect; zadarnic. 2) Cât obținut în urma unor operații matematice. /résultat, germ. Resultat

Sursa : NODEX

 

REZULTÁT, -Ă, rezultáți, -te, adj. Care a apărut ca o consecință logică, ca o urmare; care a reieşit, a izvorât. (din rezulta) [folosit în corpul DEX]

Sursa : DLRLC

 

REZULTÁT s.n. Efectul unei acțiuni sau al unei cauze; urmare; consecință. ** Numărul obținut după efectuarea unei operații aritmetice. [Pl. -te, -turi. / < fr. résultat].

Sursa : neologisme

 

REZULTÁT s. n. efect al unei acțiuni, al unei cauze; urmare, consecință. * număr obținut după efectuarea unei operații aritmetice. (< fr. résultat, germ. Resultat)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru REZULTAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 104 pentru REZULTAT.

Alecu Donici - Țăranul și calul

Alecu Donici - Ţăranul şi calul Țăranul și calul de Alecu Donici Țăranul semăna ovăs în primăvară, Iar calul, ce l-au fost adus în cărucioară, Privind la semănat, Fierbea în gândul său așa un rezultat: — Mă mir, cum zic de om că este o ființă, Aleasă prin a lui a minții iscusință? Eu nu văd la dâns' minte Măcar de un grăunte. Și oare poate fi mai mare nebunie Decât să scurme el ogoare pe câmpie, Și apoi să presare ovăs sau altă pâine, Când mult făcea mai bine Ovăsul să-l dea mie Ori murgușorului, iar pâinea la găine, Sau până în sfârșit să ție în păstrare? Încai s-ar fi văzut a lui scumpete mare. Iar ca să lepede pe dealuri și pe văi, E numai o dovadă Că oamenii în faptă Sunt foarte nătărăi! Dar toamna-mbelșugată Aduse multă roadă: La una douăzeci ovăsul au sporit, S-au strâns, s-au îmblăcit Și-același cal din el au ospătat tain, Pe zi căușul plin. Nu e de lăudat A dobitocului semețul rezultat. Dar, oare nu așa? din oameni, îndrăzneții Cutează-a cerceta voința providenții, ...

 

Ion Luca Caragiale - Imaginație, stil și clistir

Ion Luca Caragiale - Imaginaţie, stil şi clistir Imaginație, stil și clistir de Ion Luca Caragiale D. dr. Petrini-Galatz, luând în stăpânire postul de director general al serviciului sanitar, a înaintat o „Circulară — către domnii medici primari de județe, medici de orașe, medici de spitale, medici de plăși și către toți vetermarii oficiali", pe care n-o putem îndestul recomanda și profanilor iubitori de lecturi interesante. Din această admirabilă circulară rezultă adevăruri nouă, necunoscute până astăzi; astfel, rezultă că: „...preocuparea principală a serviciului sanitar a fost întotdeauna scăderea morbidității și mortalității..." Prin ce însă s-ar putea scăde amorbiditatea și mortalitatea? Nimini n-a știut-o până acuma, nici chiar medicii, nici chiar veterinarii. Astăzi toți o putem ști, toți, chiar medicii, chiar veterinarii. Iată prin ce: „...prin îmbunătățirile zilnice în exigențele igienii..." Care va să zică îmbunătățindu-i exigențele, igiena devine mai ușoară de înțeles de oameni și de vite, și prin urmare mai lesne de practicat. Circulara apoi conține maxime și aforisme filozofice de o profunditate în adevărat clisterică. De exemplu: „...Spre a ajunge să fim utili țării și ...

 

Ion Luca Caragiale - Linia ferată Ploiești - Predeal

Ion Luca Caragiale - Linia ferată Ploieşti - Predeal Linia ferată Ploiești - Predeal de Ion Luca Caragiale Cestiunea revizuirii art. 7, în stadiul de încordare la care a ajuns, ne absoarbe toată atenția, așa încât dela o vreme încoace și publicul și presa trec cu vederea orice alte întrebări de interes general, oricât ar fi aminteri de importante în sinele. Astfel vedem că de mult încă nu se mai gândește nimini la cestiunea construirii căii ferate a Statului Ploești-Predeal, care cu toate astea merită o deosibită atențiune. Linia aceasta, ca mai toate întreprinderile noastre publice, are o istorie nenorocită, pe care nu avem nevoie a o amănunți aici, deoarece e știută de toți. Contractul concesiunii construirii liniei Ploești-Predeal a fost odată reziliat, din cauză că concesionarul de atunci nu s'a ținut de mai multe îngajamente de căpetenie stipulate în caetul de însărcinări. Un alt concesionar a luat sarcina terminării liniei și lucrările au urmat înainte. Linia nu e încă terminată, precum se știe, în partea din valea Prahovei: însă funcționează din Ploești până în Câmpina și din Sinaia până în Predeal. Din izvor sigur, aflăm astăzi ...

 

Ion Luca Caragiale - Procedee electorale

... se putea satisface prin concursul nostru. Alegerile colegiului I și II au a se începe în curând. Dacă din esaminarea listelor electorale ar rezulta pentru d-voastră oarecari dificultăți, ce s'ar putea înlătura prin concursul nostru, vă rog să binevoiți a ne trimite acele liste împreună ... satisface prin concursul puternic ce le-ar putea da d. C. A. Rosetti și ai d-sale. Dacă din examinarea listelor electorale ar rezulta pentru vreun comitet electoral oarecari dificultăți, ce s-ar putea înlătura prin concursul d-lui C. A. Rosetti și comp., acele liste se ...

 

Ion Luca Caragiale - Politică și cultură

Ion Luca Caragiale - Politică şi cultură Politică și cultură de Ion Luca Caragiale Principiul naționalităților este o inovație politică a veacului nostru, pe care noi, popoarele mici, nu o putem aplauda cu prisos. Acestei inovațiuni, inspirate de cea mai înaltă echitate din partea statelor mari, se datorește existența statelor mici deja independente. Astfel, fizionomia unei importante regiuni a continentului s-a schimbat într-o jumătate de secul ca prin minune. Părinții noștri ne spun prăpăstii de necrezut despre starea vieții publice în tinerețea lor, parcă ne-ar povesri lucruri de acum cinci sute de ani; oameni încă tineri își aduc bine aminte de vremea copilăriei lor, când nu se pomenea de drumuri-de-fier și când numai două-trei orașe din țară erau luminate în centru cu lumânări de seu și cu opaițe de păcură. Acum, în urmă, un împărat venerabil ne face onoarea unei vizite oficiale, și nu-i vine să-și crează ochilor când vede înfățișarea strălucitoare a tânărului stat român; iar state mai bătrâne și puternice nu-și stăpânesc expresia unei fățișe invidii față cu succesele noastre. Asta e bine; asta dovedește netăgăduit eficacitatea principiului naționalităților pentru propagarea ...

 

Ion Luca Caragiale - Urgent

Ion Luca Caragiale - Urgent Urgent de Ion Luca Caragiale 1901 Școala de fete No. 1 din urbea Z... No. 654 - 15 noiembrie D-sale d-lui primar al urbei Z... urgentă. Domnule primar, Referindu-ne la adresa noastră din luna trecută octombre cu No. 597 asupra necesității de lemne pe care o simte școala, vă rugăm ca de urgență să binevoiți a ne trimite cantitatea prevăzută, căci vremea se strică și amenință să nu mai putem urma cursurile fără combustibil. Primiți, vă rog, domnule primar, etc. Directoare, Aglae Poppesco * Școala de fete No. 1 din urbea Z... No. 683 - 1 decembre D-sale d-lui primar al urbei Z... urgentă. Domnule primar, Referindu-ne la adresa noastră din luna trecută noiembre 15 cu No. 654, avem onoare a vă repeta cu insistență rugăciunea ce v-am făcut în privința lemnelor de încălzit necesare școalei de fete No. 1 din această urbe, care se află în lipsă de căldură suficientă pentru studii pe timpul de iarnă, mai ales așa de aspră cum este cea actuală, încât elevele sunt incapabile a mai scrie cu mânile înghețate, și chiar profesoarele sufăr neputându-se dezbrăca în clasă, ...

 

Alexandru Dimitrie Xenopol - Naționalism și antisemitism

Alexandru Dimitrie Xenopol - Naţionalism şi antisemitism Naționalism și antisemitism de Alexandru Dimitrie Xenopol A. D. Xenopol, “Naționalism și antisemitism,â€� în Noua Revistă Română, V, 277. Toate popoarele pământului tind spre întărirea propriei lor ființi și această tendință firească a oricărei individualități de a-și păstrĂ  felul ei de a fi, alcătuiește ceea ce se numește tendința naționalistă. Gradul în care această tendință este accentuată de deosebitele grupări de oameni, cari conduc soarta popoarelor, arată treptele în care ele se apropie mai mult sau mai puțin de naționalismul rațional, singurul care poate duce la întărirea neamurilor. Întărirea națională a unui popor nu se poate face de cât în măsură în care el se deosebește și se emncipează de străini; prin urmare este învederat că naționalismul va cuprinde în sine lupta contra elementelor străine ce tind a subjugĂ  sau stăpâni pe orice tărâm un organism etnic. Dar un popor ca șu un individ, neputând trăi răzleț, este de asemenea mai presus de orice îndoială că lupta aceasta nu poate fi o luptă de nimicire cÄ› numai de subjugare a elementului apăsat, de absorbire ...

 

Nicolae Filimon - Lăutarii și compozițiunile lor

Nicolae Filimon - Lăutarii şi compoziţiunile lor Lăutarii și compozițiunile lor de Nicolae Filimon Scriind acest articol asupra lăutarilor din România, nu ne propunem a face o dizertațiune istorică, căci atunci am atinge, fără voia noastră, cestiunea muzicei naționale, și nu a sosit încă timpul spre a ne ocupa de o materie atît de importantă și dificilă de tratat. Scopul dar al acestei scrieri este de a da lectorilor noștri o idee mai lămurită asupra muzicei compusă de lăutari și asupra instrumentelor cu care esecută ei acea muzică; iară dupe aceea, ne vom da opiniunea și asupra îmbunătățirii ce se zice că a să se facă bandelor lăutărești. Muzica, la noi, luată chiar din timpii cei mai depărtați, s-a cultivat numai de cîntăreții bisericești și de lăutari; cei dintîi s-au ocupat cu muzica bisericească bizantină și s-au mărginit în cîntările neapărat trebuincioase la săvîrșirea cultului divin, fără a le modifica cît de puțin, atît în formă, cît și în simț, iar cei d-al doilea s-au ocupat numai cu muzica profană. Acești din urmă însă, fiind obligați de meseria lor ...

 

Ion Luca Caragiale - Triumful talentului

Ion Luca Caragiale - Triumful talentului Triumful talentului de Ion Luca Caragiale 1900 Au fost odată-ntr-o școală de provincie doi buni camarazi - Niță Ghițescu și Ghiță Nițescu. Amândoi erau potriviți la-nvățătură și la purtare. Nița însă se deosibea, și nu numai de Ghiță, dar chiar de toți copiii ceilalți, prin talentul lui la scris, de care se minuna cu drept cuvânt toată lumea. În anul al patrulea de școală primară, Niță ajunsese să scrie așa de frumos, încât, adesea, puse alături, caietul lui ai fi zis că este modelul de caligrafie tipărit, iar modelul de caligrafie, scris de mână; pe câtă vreme, Ghiță scria nu se poate mai urât; pe lângă că-i era mâna dreaptă șubredă, fiindcă-i degeraseră degetele de mic, n-avea băiatul nici apucătură din ochi la lucru de piguleală. Așa, isprăvind clasele primare, s-au despărțit cei doi buni camarazi, ca să meargă fiecare după norocul lui. Ghiță s-a dus la țară pe lângă tată-său, care era negustor cu dare de mână; iar Niță, copil sărman, a apucat spre Capitală, ascultând de sfatul dascălului său: - Fătul meu, tu părinți n-ai, carte multă nu ți-e ...

 

Paul Zarifopol - Creație și analiză

... pe care l-ai ales. Torentul însuși e inexpresibil. Arta e, cum e și știința, un langage bien fait; și nici un limbaj nu poate rezulta direct din impulsuri subiective, ci numai printr-o intelectualizare a lor, în concepte sau imagini. Limbajul odată ales impune ascultare, și această ascultare ...

 

Antim Ivireanul - Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită l

Antim Ivireanul - Dedicaţie la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită la Snagov, în anul 1697 Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită la Snagov, în anul 1697 de Antim Ivireanul Preacuviosului, preastrălucitului, preaseninului și prin voia celui de sus devenitului stăpân și domn al întregii Ungrovlahii, domnului Ioan Constantin Basarab voevod, mântuire, viață bună, milă din partea lui Dumnezeu și fericire deplină. Nu-i vor lipsi, zice, lui Dumnezeu ostașii care i se cuvin (Epistola a V-a lui Synesius) în biserici; adică, nu au lipsit și nici nu vor lipsi vreodată în orice împrejurare ostașii Domnului din ceruri, neînfricații luptători ai sfintelor biserici ale lui Dumnezeu, și înflăcărații înțelegători ai adevărului, ca și biruitorii și purtătorii de trofee împotriva oricărei falange de eretici și în contra oricărei alte rătăciri grecești și ateiste, înarmați nu numai cu arme convingătoare și cu dovezi ale sfintei și divin inspitei Scripturi, ba chiar și cu raționamente logice și de neînvins, infailibile și de necombătut, folosindu-se în toate de adevărul însuși, fie ca refugiu, fie ca apărător. Adevărul [care] a orânduit să fie totdeauna alături de cei credincioși și ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru REZULTAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 309 pentru REZULTAT.

REZULTA

REZULTÁ , pers . 3 rezúltă , vb . I. Intranz . A urma , a apărea ca o consecință logică ; a decurge din . . . , a reieși , a

 

PRODUS

PRODÚS , produse , s . n . 1. Bun material rezultat dintr - un proces de muncă ; totalitatea obiectelor sau a bunurilor obținute în procesul de producție ; bun , product ( 1 ) . 2. Rezultat material al unui proces social sau natural , al unui proces fiziologic sau de creație ; rezultat material al unui complex de fenomene sau de acțiuni ; p . ext . urmare , efect , rod ; product ( 2 ) . 3. Rezultatul înmulțirii a doi factori ( numere , mărimi scalare , vectoriale etc . ) ; p . ext .

 

DETRITUS

DETRÍTUS s . n . 1. Material rezultat din fărâmițarea rocilor prin acțiunea agenților externi . 2. Material granular mărunt rezultat în urma uzurii unui drum pietruit din cauza circulației . 3. ( Rar ) Tartru

 

EFECT

EFÉCT , efecte , s . n . 1. Fenomen care rezultă în mod necesar dintr - o anumită cauză , fiind într - o legătură indestructibilă cu aceasta ; rezultat , urmare , consecință . 2. Impresie produsă de cineva sau de ceva asupra cuiva . 3. ( Concr . ; la pl . ) Bunuri mobile . 4. ( La pl . ) Valori negociabile ( emise de stat ) , hârtii de valoare . Efecte de comerț . Efecte

 

ZOB

ZOB s . n . 1. Așchii rezultate în urma tăierii arborilor cu toporul , cioburi mărunte rezultate în urma spargerii unui vas de sticlă , de ceramică etc . 2. ( Pop . ) Grăunțe de ovăz ( amestecate și cu alte grăunțe ) date ca hrană

 

ÎNREGISTRA

ÎNREGISTRÁ , înregistrez , vb . I . Tranz . 1. A înscrie într - un registru . 2. A reține prin scris un fapt , un eveniment ; a imprima ( cu mijloace tehnice ) sunetele , fenomenele luminoase etc . 3. A înscrie în activul său ca rezultat , ca realizare etc . ; a obține . A înregistra un succes important . Din fr .

 

ȘPAIS

ȘPAIS , șpaisuri , s . n . Produs rezultat din topirea unor minereuri neferoase , care conține combinații ale arsenului și ale antimoniului cu alte

 

ABLAȚIUNE

ABLAȚIÚNE , ablațiuni , s . f . 1. Transportare ( prin acțiunea vântului , a apelor sau a ghețarilor ) a materialului rezultat în urma dezagregării solului sau a rocilor . 2. Îndepărtare chirurgicală a unui organ , a unui membru al corpului omenesc , a unei tumori etc . 3. Fenomen fizic prin care un corp care străbate atmosfera cu mare viteză pierde din substanță , devenind incandescent prin frecarea cu aerul . [ Pr . : - ți -

 

ABRAȘ

ABRÁȘ , - Ă , abrași , - e , adj . 1. ( Reg . ; despre cai ) Nărăvaș ; ( despre oameni ) rău , violent . 2. ( Despre acțiunile omului ) fără nici un rezultat ; neizbutit ,

 

ABSTINENȚĂ

ABSTINÉNȚĂ , abstinențe , s . f . 1. Faptul de a - și impune restricții de la mâncare , băutură , satisfacerea unor necesități fiziologice etc . ; abstențiune . 2. ( Ec . pol . ; în sintagma ) Teoria abstinenței = teorie prin care capitalul și acumularea lui rezultă din abținerea proprietarilor de la consumul personal

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...