Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:GUMĂ, CAUCIUC, COARDĂ, SOMIERĂ, STRUNĂ, ÎNTINDE, ÎNTINZĂTOR, ȘABOTĂ, AEROELASTICITATE, ANCIE ... Mai multe din DEX...

ELASTIC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ELÁSTIC, -Ă, elastici, -ce, adj., s.n. I. Adj. 1. (Despre unele obiecte) Care are proprietatea de a-și modifica forma și dimensiunile sub acțiunea unei forțe exterioare și de a reveni de la sine la forma și dimensiunile inițiale după încetarea acțiunii forțelor exterioare care l-au deformat. 2. (Despre ființe, mișcări ale lor etc.) Mlădios, suplu; fig. (despre oameni) care se poate adapta ușor împrejurărilor. II. S.n. Țesătură, șnur, șiret etc. executate din fire de cauciuc îmbrăcate în fire textile și folosite la confecționarea unor obiecte de îmbrăcăminte; gumă, gumilastic. - Din fr. élastique.

Sursa : DEX '98

 

Elasticneflexibil, ineflexibil, neelastic, rigid

Sursa : antonime

 

ELÁSTIC, -Ă I. adj. (despre corpuri) care are proprietatea de a-și reveni la forma inițială după ce a fost momentan deformat; care se întinde. * (despre ființe) mlădios, suplu; (fig.; despre oameni) care se adaptează ușor la orice situație, care prezintă elasticitate (3). II. s. n. produs textil conținând fire de cauciuc, din care se fac bretele, jartiere etc. (< fr. élastique, lat. elasticus)

Sursa : neoficial

 

ELÁSTIC adj., s. 1. adj. v. flexibil. 2. s. gumilastic, (pop.) gumă, (Olt.) comilastru. (\~ pus la șosete.)

Sursa : sinonime

 

elástic adj. m., pl. elástici; f. sg. elástică, pl. elástice

Sursa : ortografic

 

elástic s. n., (sorturi, bucăți) pl. elástice

Sursa : ortografic

 

ELÁSTIC^2 n. Țesătură suplă, conținând fire de cauciuc, folosită la confecționarea diferitelor obiecte vestimentare. /élastique, lat. elasticus

Sursa : NODEX

 

ELÁSTI//C^1 \~că (\~ci, \~ce) 1) Care poate fi ușor deformat sub acțiunea unor forțe exterioare; cu proprietatea de a se curba ușor; mlădios; flexibil. 2) fig. (despre ființe și despre manifestările lor) Care vădește grație și eleganță; mlădios; suplu. 3) fig. (despre persoane) Care se adaptează ușor la situație; maleabil. / élastique, lat. elasticus

Sursa : NODEX

 

ELÁSTIC, -Ă adj. Care are proprietatea de a-și reveni la forma inițială după ce a fost momentan deformat; care are elasticitate. ** (Despre ființe) Mlădios, suplu; (fig.; despre oameni) care se adaptează ușor la orice situație. // s.n. Produs textil conținând fire de cauciuc, din care se fac bretele, jartiere etc. [< fr. élastique, it. elastico, cf. gr. elastes - care se întinde].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ELASTIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentru ELASTIC.

Ion Luca Caragiale - Vizită...

Ion Luca Caragiale - Vizită... Vizită... de Ion Luca Caragiale M-am dus la sf. Ion să fac o vizită doamnei Maria Popescu, o veche prietină, ca s-o felicit pentru onomastica unicului său fiu, Ionel Popescu, un copilaș foarte drăguț de vreo opt anișori. N-am voit să merg cu mâna goală și i-am dus băiețelului o minge foarte mare de cauciuc și foarte elastică. Atențiunea mea a făcut mare plăcere amicei mele și mai ales copilului, pe care l-am găsit îmbrăcat ca maior de roșiori în uniformă de mare ținută. După formalitățile de rigoare, am început să convorbim despre vreme, despre sorții agriculturii — d. Popescu tatăl este mare agricultor — despre criză ș.cl. Am observat doamnei Popescu că în anul acesta nu se prea vede la plimbare, la teatru, la petreceri... Doamna mi-a răspuns că de la o vreme i se urăște chiar unei femei cu petrecerile, mai ales când are copii. — Să-ți spun drept, cât era Ionel mititel, mai mergea; acu, de când s-a făcut băiat mare, trebuie să mă ocup eu de el; trebuie să-i fac educația. Și nu știți dv. ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Dumnezeu (Hasdeu)

... desfășoară, orice se desdrumează, Rămâne forță, însă c-un strai de individ. Și straiul se transformă. Prin vieți evolutive Treptat se subțiază, ajunge străveziu, Nepipăit, elastic, întrețesut cu forța, A carii e pojghiță: un corp molecular. Naturalistul, care din jos în sus învață, Materie visează în universu-ntreg. Din ...

 

Garabet Ibrăileanu - Viață și moarte

Garabet Ibrăileanu - Viaţă şi moarte Viață și moarte de Garabet Ibrăileanu 1. Se zice că trece timpul. Timpul nu trece. Timpul nu trece niciodată; noi trecem prin timp. După cum unui călător din tren i se pare că trec arborii din câmpie, așa și nouă ni se pare că trece timpul. În realitate nici arborii, nici timpul nu trece, noi suntem acei ce trecem. Timpul e veșnic același, asemenea lui și în repaos etern ca și spațiul. 2. De multe ori dorim a schimba o grijă mică, prezentă, pentru alta, deși mai mare, dar îndepărtată. 3. A tălmăci existența lui Dumnezeu e a avea pentru fiecare tălmăcire o altă noțiune de Dumnezeu; a tălmăci neexistența e a avea o singură noțiune, un singur scop: că nu-i. 4. O, moarte! Tu ne rănești mereu pe noi, dar numai prin aceasta tu ne aduci aminte de rănile pe care noi, mai ales, le-am pricinuit. Și după cum gândul morții prietenilor face mai ușor ca să ne împlinim datoriile către ei și ne scutește de chinurile conștiinței, tot astfel moartea ia cu dânsa, din nenorocire, când în adevăr vine, o ...

 

Mihai Eminescu - Archaeus

Mihai Eminescu - Archaeus Este posibil ca această lucrare să necesite standardizare conform indicațiilor manualului de stil . Dacă dorești să ajuți citește pentru început paginile de ajutor . Archaeus de Mihai Eminescu Netăgăduit că sunt multe lucruri la priceperea cărora nu-l ajunge capul pe-un membru gros de la primărie sau pe-un subcomisar de poliție — deși aceștia sunt în genere oamenii cari pricep tot. Cel puțin când e vorba de espropriarea unei găinării , de insuflarea de respect în cetățeanul măcelari cu măsuri false, oameni mai îndemânatici decât cei doi de sus nu cunosc. Totuși ni se pare — se 'nțelege că nu impunem nimănui părerea — că, afară de cumpene strîmbe și găinării în fața uliții, mai există oarecari lucruri , de-o însămnătate secundară într-adevăr, de ex. filozofia, poezia, artele , tot lucruri cari scapă perspicacității numiților domni, dar a căror existență nu se poate nega. Se vede că autorul vrea să 'nceapă de la az buchi . Într-adevăr, lumea cum o vedem nu există decât în crierul nostru. Nimeni nu va tăgădui că este deosebire între gânsac și câne . Privirea cânelui e inteligentă , el pricepe din lumea această o porție mult mai bună decât gânsacul ; ...

 

Vasile Alecsandri - Borsec

... concertele încântătoare, petrecerile teatrului și mai ales priveliștea drăgălașă a focului în sobe. Dulci sunt minutele în care poetul, culcat pe un jilț elastic, dinaintea unui jăratic bogat, își simte trupul pătruns de o plăcută căldură, în vreme ce închipuirea lui plutește în visuri misterioase și dă viață întâmplărilor ...

 

Vasile Alecsandri - Balta-albă

Vasile Alecsandri - Balta-albă Balta-albă de Vasile Alecsandri (1847) Dlui I. Bălăceanu Într-o seară din luna trecută eram adunați mai mulți prieteni, toți lungiți pe divanuri, după obiceiul oriental, și înarmați de ciubuce mari, care produceau o atmosferă de fum vrednică de sala selamlicului a unui pașă. Afară cerul era învelit de nori vineți, care se spărgeau deasupra Iașului, cu gând de a-l spăla de glod și de păcate; dar în zadar ei își vărsau sudorile!... Eforia nu încuviințase proiectul lor! Printre noi se găsea un tânăr zugrav francez, care pentru întâia dată ieșise din țara lui spre a face un voiaj în Orient. -- Domnilor, ne zise el, vă mărturisesc cu rușine că, pân-a nu veni în țările d-voastră, nici nu prepuneam că se află în Europa o Moldavie și o Valahie. Dar nu mă plâng nicidecum, de vreme ce, ca un Columb, am avut plăcere a descoperi eu însumi aceste frumoase părți ale lumii și a mă încredința că, departe de a fi locuite de antropofagi, ele cuprind în sânul lor o societate foarte plăcută. -- Domnule, răspunse unul din ...

 

Vasile Alecsandri - Un salon din Iași

... ele șade pe o canapea îmbrăcată cu stofă argintie; a doua s-a încuibat, ca o porumbiță delicată, într-un jilț elastic; a treia stă pe picioare lângă un clavir mic de Erhard, și degetele sale fragede se primblă pe tușele instrumentului, scoțând note armonioase ...

 

Alecu Russo - Iașii și locuitorii lui în 1840

Alecu Russo - Iaşii şi locuitorii lui în 1840 Iașii și locuitorii lui în 1840 de Alecu Russo Iașii a început de câtăva vreme să ațâțe curiozitatea publicului european, nu în chip excentric, prin el însuși, ci ca scaun al principatului nostru și deci ca un punct al marii chestiuni a Orientului. Până în 1830, orașul acesta — așa de interesant prin moravurile tuturor popoarelor care au călcat pământul celor două principate, de la dacul rătăcitor și sălbatic, de la romanul de pe Tibru, de la toate hoardele nomade care-și croiseră prin vechea Dacie pierdută o cale sângerată spre a se năpusti în inima imperiului până la musulman, leah și ungur, până la grec și, în sfârșit, până la rusul de azi care se pretinde regeneratorul nostru politic, moravuri necunoscute adaptate la moravuri cunoscute, obieciuri barbare altoite pe obiceiuri antice, patriarhalismul pastoral topit în servitutea feudală, misterele creștinismului încrustate pe miturile păgâne, superstițiile poetice ale evului mediu încrustate în secătuitoarea necredință a veacului, tot ce-i vechi și ce-i nou, Occidentul și Orientul, topite într-un tot nedespărțit, cimentate de vremi și împrejurări așa fel încât clădirea s-ar dărâma ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Două primadone

Constantin Stamati-Ciurea - Două primadone Două primadone de Constantin Stamati-Ciurea I Dona Burakova Știut este că oamenii bătrâni, osteniți de o viață îndelungată și dormitând pe ruinele trecutei lor activități, necontenit se plâng de starea prezentă și laudă ceea ce a fost. Ei cu oareșicare deo­sebită stimă își aduc aminte de acel timp, și epilogul convorbirii lor se sfârșește mai totdeauna cu o tristă oftare adresată suve­nirelor anilor trecuți. Tânăra generație, din respect către părul cărunt, nu contrazice, ci cu ironie zâmbește pe furiș, ascultă flecăria și gândește... oare ce gândește? D-ta, cititorule, dacă ești tânăr, știi ce gândește. Știi bine că toți moșnegii sunt guralivi, știi că ei măcar prin aduceri aminte își mai mișcă simțirile paralizate de greutatea anilor și a ne­putinței, punctul de unde nu-i departe ultima stațiune a omului bătrân, mormântul ce se află într-un pustiu imens fără verdeață, la care ajunge trecând peste colina de flori a tinereții. Deci poves­tirea întâmplărilor din tinerețile trecute nu o dată este intere­santă, și junimea o ascultă cu plăcere. Vă ofer, așadară, și eu un episod din întâmplările mele, pe când ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Istoria unui țânțar

Constantin Stamati-Ciurea - Istoria unui ţânţar Istoria unui țânțar de Constantin Stamati-Ciurea Născut pe suprafața celui mai pitoresc lac de pe văile Cașe­mirului, pe sânul florii lotus1, ce-și întinde buchetele sale mirosi­toare pe luciul oglinzii apelor acelui lac, nu am uitat cele mai mărunte detailuri ale momentului când am intrat în viață; căci cu toate că viața noastră este scurtă și în comparație cu viața omului se poate numi numai o clipeală, pentru aceea noi avem numai două perioade în viață, adică tinerețea și moartea, pe când la oameni de la tinerețe până la moarte se trage tristul și înde­lungatul period al bătrâneților cu suferințele lor de neputințe trupești, cu deziluzii amare, cu doruri ale trecutelor fericiri, care li se arată în depărtare, stingându-se cu ultimele raze ale flăcării juneții. Dar și junețea lor e adeseori jalnică, fiind năvălită de miriade de dușmani microscopici, ce le rod măruntaiele, gospodărind în ale lor maiuri, alcătuiesc văgăuni ca și molusculele de mărgean, ce zidesc în fundul oceanului stânci ciudate; și sumeața frunte, ce poartă o coroană de rege, se pleacă spre mormânt, vestejin­du-se ca o floare atinsă la rădăcină de un vierme nevăzut. ...

 

Garabet Ibrăileanu - Adela

Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ELASTIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 94 pentru ELASTIC.

GUMĂ

... unele plante sau obținută pe cale sintetică , având proprietatea de a se întări în contact cu aerul , folosită în industrie . 2. ( Pop . ) Șiret elastic sau fâșie elastică fabricate din gumă ( 1 ) ; elastic . 3. Mic obiect de cauciuc folosit la ștergerea urmelor de creion sau de cerneală de pe hârtie ; radieră . 4. ( În sintagma ) Gumă de mestecat = pastă ...

 

CAUCIUC

... CAUCIÚC , cauciucuri , ( 2 ) s . n . 1. Produs industrial , elastic și rezistent , fabricat din latexul unor arbori tropicali sau obținut pe cale sintetică , utilizat la confecționarea anvelopelor , a benzilor elastice , a tuburilor ...

 

COARDĂ

... COÁRDĂ^2 , coarde , s . f . ( Reg . ) Spadă , sabie . [ Var . : coártă s . f . ] COÁRDĂ^1 , coarde , s . f . 1. Fir elastic confecționat din metal , din intestine de animale etc . , care întins pe anumite instrumente muzicale , produce , prin vibrare , sunete ; strună . 2. Fir împletit de sfoară , păr ...

 

SOMIERĂ

SOMIÉRĂ , somiere , s . f . 1. Rețea elastică de sârmă , de arcuri etc . fixată pe cadrul patului , peste care se așază salteaua ; p . ext . parte a unui pat formată dintr - un schelet care susține un ansamblu de elemente elastice , un material de umplutură și o țesătură de acoperire . 2. Bloc de piatră care susține o boltă . 3. Fiecare dintre grinzile principale pe care sunt rezemate grinzile secundare ale unui planșeu . [ Pr . : - mi -

 

STRUNĂ

... STRÚNĂ , strune , s . f . 1. Fir elastic confecționat din metal , din intestine de animale etc . care se întinde pe unele instrumente muzicale și produce , prin vibrare , sunete ; coardă . 2. Sfoară bine întinsă ...

 

ÎNTINDE

... de unul sau de ambele capete un lucru care poate fi strâns , încolăcit , înfășurat . 2. Tranz . A lungi , trăgând de capete , un lucru elastic . 3. Tranz . A lungi mâna , brațul etc . ( într - o direcție oarecare ) . 4. Refl . A - și destinde corpul , membrele ( din cauza oboselii ...

 

ÎNTINZĂTOR

ÎNTINZĂTÓR , întinzătoare , s . n . 1. Nume dat mai multor dispozitive folosite pentru a întinde unele obiecte elastice sau flexibile . 2. Băț , lemn la războiul de țesut , cu ajutorul căruia se răsucește țesătura pe sulul dinainte ; întorcător , încordător . Întinde + suf . -

 

ȘABOTĂ

... ȘABÓTĂ , șabote , s . f . Piesă grea de metal care susține nicovala la unele ciocane mecanizate , fiind așezată elastic

 

AEROELASTICITATE

AEROELASTICITÁTE s . f . Ramură a fizicii care studiază comportarea sistemelor elastice solide sub acțiunea forțelor aerodinamice . [ Pr . : - a - e - ro -

 

ANCIE

ÁNCIE , ancii , s . f . Mică lamă elastică ( de metal , de lemn sau de trestie ) fixată în muștiucul unui instrument de suflat pentru a produce sunete sau pentru a le

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...