Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:NATURAL, NORMAL, ÎNTOARCE, COMUN, DENATURAT, DESFIGURA, DEZINVOLTURĂ, INERENT, INVERS, INVERSA ... Mai multe din DEX...

FIRESC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FIRÉSC, -EÁSCĂ, firești, adj. 1. Care este conform legilor naturii, din natură. 2. Care este conform așteptărilor, cum era normal fie; obișnuit, normal; natural. ** (Substantivat, n.) (Situație, împrejurare, comportare plină de) naturalețe. - Fire + suf. -esc.

Sursa : DEX '98

 

Firescartificial, nefiresc, nenatural, silit, straniu

Sursa : antonime

 

FIRÉSC adj., s. 1. adj. natural, normal, obișnuit, (înv.) fireș, (fig.) curat. (Aici nu e lucru \~.) 2. s. naturalețe. (\~ul unei situații.) 3. adj. normal, obișnuit, regulat. (Puls \~.) 4. adj. v. natural. 5. s. v. naturalețe.

Sursa : sinonime

 

firésc adj. m., f. fireáscă; pl. m. și f. firéști

Sursa : ortografic

 

firésc s.n.

Sursa : ortografic

 

FIR//ÉSC \~eáscă (\~éști) și substantival Care este în firea lucrurilor; care este în cadrul normei; natural; normal. /fire + suf. \~esc

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru FIRESC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 157 pentru FIRESC.

Dimitrie Anghel - O primăvară la Roma

... peste lumea aceasta de ruini, unde viața merge de-a pururi cu moartea de mînă și unde trecutul te întîmpină la fiece pas. Firesc mi se părea să renasc, precum firesc mi s-ar fi părut să și mor. Ca dunga viorie ce o vedeam mărginind dunga de lumină jos în stradă, umbra și lumina, trecutul ... ce cîntă aceleași cîntece triste, albă risipă de soare și neagră risipă de noapte nu sunt gemene aicea, nu sunt pretutindeni alături. Alături erau, și firesc mi se părea să reviu la viață, cum firesc mi s-ar fi părut să și mor. Îmbătarea, însă, de viață, ce mi-ai adus-o tu, primăvară, n-am resimțit-o niciodată atît ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură asupra omului mort

Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură asupra omului mort Cuvânt de învățătură asupra omului mort de Antim Ivireanul Nu plângeț, că n-au murit, ci doarme. Așa au zis Fiiul lui Dumnezeu, când au văzut moartă în pat pre fata lui Iair, mai marele Sinagogului. Și așa zic și eu cătră înțelepțiia voastră, blagosloviților ascultători și cătră dumneata (curatele) și cătră cĂ©lialalte iubite rudenii, carii cu tânguiri și cu lacrămi vă întristați împreună, pentru această de bun neam și de cinstită cocoană carea s-au odihnit în Domnul. Nu plângeți, că n-au murit, ci doarme. Fericitul ei sfârșit iaste adormire, iar nu moarte. Drept acĂ©ia nu cĂ©re de la voi lacrămi, nu pohtĂ©ște suspinuri, nu priimĂ©ște întristăciune, nici plângere. VrĂ©dnici de plâns sunt limbile că n-au credință, jidovii, că n-au botez, ereticii, că sunt despărțit din brațele bisericii; pentru căci aceștea adevărat mor, aceștea iau vĂ©cinica moarte, precum zice fericitul Pavel, la al șaselea cap, cătră romani: Că cel ce au murit păcatului, au murit odată. Iar o cocoană creștinească, ca aceasta, ce s-au născut în baia sfântului botez, ce au supt laptele credinții, ce s-au hrănit în ...

 

Ioan Slavici - Propaganda semitică

... mai ușor treburile, și omul pe urma căruia nu poate să tragă nicÄ­ un folos, pentru Semit nu prețuiește nimic cum nu prețuește nimic darul firesc, prin care nu poate să câștige nimic. E fără îndoială și Evreul e în stare să facă bine și să ajute pe alțiÄ­, nu însă ... șÄ­ călca pe inimă și a le face concesiunÄ­ celor mulțÄ­, care nu caută în viața publică de cât mulțumirÄ­ individuale. E lucru firesc, că marea mulțime a poporului, cetățenÄ­ indiferențÄ­ politicește și tinerimea lipsită de experiență staÅ­ cuprinșÄ­ de uimire în fața acesteÄ­ învălmășelÄ­, nu maÄ ...

 

Alecu Donici - Florile

... fir, mătasi și catifea, Ce ruge înălța când ploaia se ivea, De frumusețea lor lipsite și pătate, Au fost de pe ferești afară lepădate. Talentului firesc

 

Alexei Mateevici - Datoria noastră

... ce are și ceea ce ar dori sa aibă? Durerile lui au găsit întotdeauna răsunet pe paginile gazetei noastre. Nu este lucru greu, căci este firesc. Omul nu poate să tacă și să doarmă liniștit când îl doare ceva. Este destul să simți durerea, ca să cauți alinare, însăși firea te ...

 

Dimitrie Anghel - Mama (Anghel)

... am fost mai aproape de tine. Muezinul, ce iese în cerdacul minaretului cînd se face cerul violet spre seară, mi s-a părut firesc și cunoscut de cînd e lumea și nu știu de ce mînele lui întinse spre cer mi-au spus întotdeauna mai mult decît semnul crucei ...

 

Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată

Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată Oglinda fermecată de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Un vis simbolic", în Tribuna , XV, 159, 22 iul. [4 aug.] 1911, p. 2. Astă-noapte m-am trezit brusc din somn. Un vis straniu mă purtase pe tărîmuri necunoscute, pe care nici nu le-am văzut, nici nu m-am încumetat să le bănuiesc vreodată... În rama ferestrei împodobite de perdele albe, cerul vînăt se ofilea peste arborii mari și o singură stea, albă ca o crizantemă uriașă, mai licărea stăruitoare departe, peste marea de coperișuri, în afundul nemărginirii. Natura aevea pe care o priveam acum trezit din somn mi se părea străină. Arborii nu erau așa în visul meu, nici vînătul cer care se ofilea și în nemărginirea căruia înflorea o stea albă ca o crizantemă, nici fața mea pală pe care o resfrîngea apa albăstruie a oglinzii în orele acestea tîrzii de noapte. Un tril însă căuta să mă cheme la realitate. O păsăruică, înșelată de acest zor de ziuă timpurie, îngăima undeva, în negrul unui umbrar, o sfioasă chemare, la care nu răspundea nimeni. Un vînt apoi, ca trecerea unui demon nevăzut căruia i-ar fi fost frică singur în văzduh, ...

 

Enache Gane - Călătoria m%C3%A8 la munte

... la vreo ferestruică     Întru acel întuneric a temniții, cît de mică.     Curcubăul ca un cert pe munții înfășurînd,     Cătră a lor firesc

 

Ion Luca Caragiale - Liberalii engleji și români

... de fraze și de formule de senzație, filantropi nesocotiți, considerând progresul omenirii ca o faptă a voinții individuale, iar nu ca un rezultat firesc al mersului omenirii prin scurgerea vremilor; așa sunt toți liberalii, și când zicem liberali, voim să înțelegem aci pe liberalii cinstiți, născuți liberali, cari gândesc ...

 

Matei Milu - Asupra istericalilor

Matei Milu - Asupra istericalilor Asupra istericalilor de Matei Milu Informații despre această ediție     O boală nouă ivită,     În modă acum ișită,     Stîrnită de flocane,     Ce-i zic istericale.     Aceasta patimă grecească     La țigance este firească.     Iar grecele o au de gingășii     Să se zbuciume ca d-epilepsii.     Apoi și din moldovence     Ca să samene a grece,     Și ele se fac c-amețescu,     Socotind ca să arate delicate,     Fără pricină, de-orice cad leșinate,     Să afumă cu pene     Pe subt nas, ochi și gene.     Dar spre acești patimi vindecari     Ne face gazeta înștiințari,     De o doftorii ispitită,     Acum în public prevestită.     În vreme cînd năbădaica vine     Să aibă bărbatul un bici bun la sine     Și la c... să-i deie una sută bine     Șăptezăci sau noăzăci și unul la vine,     Cinzăci, șăsăzeci la spati,     Să o umple de sănătati.     Cu aceasta pre mult să folosăscu,     Grece, moldovence să tămăduiescu ;     Iar la țigance să nu ispitească,     Fiind boala la ele

 

Mihai Eminescu - La curtea cuconului Vasile Creangă

Mihai Eminescu - La curtea cuconului Vasile Creangă La curtea cuconului Vasile Creangă de Mihai Eminescu Pe când țara de jos a Moldovei e semănată numai de coline care, arate primăvara, par, cu brazdele lor răsturnate în soare, niște mușunoaie mari și negre, în țara de sus colinele devin dealuri și văile -r âpe. Cei dintâi înalță coaste albe și neroditoare de lut, pin râpile adânci cresc ierburi mari și nepăscute, pietre grunțuroase dar fără consistență se văd clădite ca pereți în huma cenușie și umedă și prin adâncituri de bălți și pâraie leneșe se așează pe grunzurii pământului o salitră albă și strălucitoare ca bruma. Spata dealurilor e adesea întinsă, șeasă ca palma și de o productivitate mare și regulată, de aceea adevăratul grânar al Moldovei rămâne țara de sus. În văi și deasupra râpilor neroditoare stau risipite satele, pe planul dealurilor, arătura. O deosebire de la această regulă face însă valea Siretului și a Sucevei care, prin perspectiva sa frumoasă, prin mândra depărtare a dumbrăvilor sale și prin acea întinsoare molatecă și strălucită sub o boltă ce pare menită a fi etern albastră, pare un rai pământesc. Pe valea Siretului, ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FIRESC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru FIRESC.

NATURAL

... natura cuiva , înnăscut , nativ ; propriu , specific cuiva . 5. Care concordă , se potrivește cu faptele din realitatea obiectivă , cu ordinea firească a lucrurilor ; normal , firesc

 

NORMAL

... NORMÁL , - Ă , normali , - e , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Care este așa cum trebuie să fie , potrivit cu starea firească , obișnuit , firesc

 

ÎNTOARCE

ÎNTOÁRCE , întórc , vb . III . I. 1. Refl . și tranz . A se înapoia ^2 sau a face să se înapoieze de unde a fost plecat ; a reveni ^2 sau a face să revină . 2. ( Pop . ) A - și schimba sau a face pe cineva să - și schimbe părerea , a se răzgândi sau a face pe cineva să se răzgândească . 3. ( Pop . ) A ( se ) transforma , a ( se ) modifica , a ( se ) preface . S - a întors ploaia în ninsoare . II. 1. Tranz . A învârti , a suci , a răsuci ( de pe o parte pe alta ) . 2. Tranz . și refl . A ( - și ) mișca , a ( - și ) orienta corpul sau o parte a corpului , p . ext . privirea în altă direcție decât cea inițială . III. Tranz . 1. A schimba poziția unui obiect , așezându - l invers față de poziția anterioară sau față de poziția firească 2. A da îndărăt , a

 

COMUN

... multora sau tuturor ; care privește sau interesează pe mai mulți sau pe toți ; de care se folosesc mai mulți sau toți ; obștesc . 2. Obișnuit , normal , firesc

 

DENATURAT

DENATURÁT , - Ă , denaturați , - te , adj . 1. Lipsit de sentimente firești . 2. Prezentat altfel decât este în realitate ; falsificat , alterat . 3. ( În sintagma ) Spirt denaturat = alcool destinat întrebuințării industriale și făcut impropriu pentru consumație , prin adăugarea unor substanțe dăunătoare

 

DESFIGURA

DESFIGURÁ , desfigurez , vb . I . Tranz . A strica fața , forma , înfățișarea firească a cuiva , urâțind - o ; a poci , a sluți . - După fr .

 

DEZINVOLTURĂ

DEZINVOLTÚRĂ s . f . ( Livr . ) Atitudine sau comportare firească , degajată , plină de

 

INERENT

... adj . ( Adesea adverbial ) Care face parte integrantă din ceva , care constituie un element nedespărțit de un lucru sau de o ființă , care aparține în mod firesc

 

INVERS

ÍNVERS , - Ă , inverși , - se , adj . ( Adesea adverbial ) Care este , se face într - un sens opus direcției inițiale sau firești , de la sfârșit către început ; făcut pe dos , de - a -

 

INVERSA

INVERSÁ , inversez , vb . I . Tranz . A schimba ordinea inițială sau normală , firească ; a face ( ceva ) invers ; a întoarce pe dos ; a

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...